PREZENTAREA ZONEI RURALE MALAIA

PREZENTAREA ZONEI RURALE MĂLAIA

Una dintre zonele în care se practica cu succes turismul rural este reprezentata de Judetul Vâlcea, judet situat în partea central-sudica a României, în bazinul mijlociu al Oltului, la sud de Carpatii Meridionali si care se învecineaza cu judetele: Sibiu si Alba la nord , Dolj la sud, Olt la sud-est , Gorj si Hunedoara la vest , Arges la est.

Asa cum scria Alexandru Vlahuta în "România pitoreasca", referindu-se la plaiurile vâlcene, generoasa natura a dat acestui tinut "cu amândoua mâinile din toate frumusetile si din toate comorile cu care-i înzestrata Ţara Româneasca". Toata Valea Oltului, aceasta mare cetate ocrotitoare a românilor în zile de primejdie, este plina de amintiri istorice. Nu exista cladire veche, ruina, movila de pamânt, de care sa nu fie legat un cântec, o legenda, un nume de viteaz. Aici îsi doarme somnul de veci, la Manastirea Cozia, Mircea Voievod; aici, Mihai Viteazul îsi convoaca pentru ultima data colaboratorii, hotarând asupra modalitatii de a continua lupta; la Govora amplaseaza Matei Basarab tipografia, care avea sa aduca prin cartile tiparite în limba româna o adevarata renastere culturala a Ţarii Românesti; aici s-au acoperit de glorie pandurii lui Tudor Vladimirescu împotriva armatelor otomane; aici a vibrat pentru prima data, sub bagheta lui Anton Pann, imnul "Desteapta-te române".

Judetul Vâlcea se întinde pe o suprafata de 5.765 km2 , ceea ce reprezinta 2,43% din suprafata României, si este împartita în urmatoarele unitati administrativ-teritoriale: 2 municipii (Râmnicu Vâlcea - resedinta judetului si Dragasani), 8 orase (Brezoi, Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Horezu si Ocnele Mari, la care s-au adaugat Babeni si Balcesti care au fost declarate orase în anul 2002) si 75 comune.

   Ţinuturile mirifice, de basm si de legenda, cu un pitoresc fara seaman cu care bunul Dumnezeu a înzestrat judetul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea în valoare a acestui tezaur de nepretuit.

Relieful judetului este foarte variat si divers, atât sub aspectul structurii geologice, a caracteristicilor fizico-geografice, cât si din punct de vedere geomorfologic. Cadrul natural, în ansamblu, prezinta o gama variata de frumuseti. Pe baza complicatei structuri geologice, a particularitatilor fizico-geografice geomorfologice, se dovedesc mai multe unitati si subunitati de relief. Aceste forme de relief sunt dispuse în trepte, coborând altitudinal de la nord la sud.

Zona montana, reprezentând 1/3 din suprafata judetului, ofera atractii formidabile : chei, cascade, pesteri, peste 80 de trasee marcate si întretinute, posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si vânatorii sportive, precum si numeroase puncte de belvedere.

Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a vacantelor în

statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra.

În cadrul grupei montane Parâng - Cândrel se înscrie pitoreasca Vale a Lotrului, aflata între Muntii Lotrului (2244 m) si Muntii Latoritei (2.063m). Se impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciare salbatice, asemanatoare cu cele din Alpi, defileul si cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obârsiei Lotrului, lacurile de la Galbenu si Petrimanu.
   Armonia teritoriului, privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului, Lotrisorului si Bistritei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim Bradiso 13413d319n rul si Vidra, pârtiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se simta

bine si sa revina în aceste locuri.

  Zona montana a judetului Vâlcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte: statiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra, Obârsia Lotrului; Ţara Lovistei din stânga Oltului, pe culoarul Curtea de Arges, Suici, Perisani, Câineni; Parcul National Cozia; Zona Muntilor Capatânii. Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice care pot fi însa rezolvate pe termen mediu, astfel încât resursele turistice naturale si antropice de care dispun sa poata fi puse în valoare prin activitati de turism.

Între zona montana si cea de podis, trecerea se face printr-o zona depresionara- Depresiunea Lovistei, cu minunata Ţara a Lovistei. Zonele centrale si sudice sunt dominate de dealuri prelungi si podisuri cu altitudini între 400-800 m , care fac parte din Subcarpatii Olteniei si Podisul Getic. Cea mai sudica forma de relief este Platforma Oltetului, dincolo de care începe Câmpia Româna (judetul Dolj).

Municipiul Râmnicu Vâlcea, capitala judetului Vâlcea, are altitudinea medie de 250 m, iar statiunea montana Voineasa are altitudinea medie de 650 m. Harta geografica a judetului Vâlcea este prezentata în anexa nr.7.

Reteaua hidrografica este foarte bogata, distribuita uniform pe toata suprafata judetului. Oltul, unul dintre cele mai mari râuri din România, strabate judetul Vâlcea pe o lungime de 130 km, adunând apele a numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sunt: Lotrul, Olanesti, Topologul, Oltetul, Luncavatul, Bistrita. Debitul bogat al acestora a permis dezvoltarea unei puternice retele hidrografice. Principalele lacuri de acumulare create prin vastele lucrari de amenajare hidroenergetica sunt: Vidra, Babeni, Zavideni. Dintre cele 17 hidrocentrale din amenajarea Olt-Lotru, cea mai mare putere instalata o are hidrocentrala Ciunget din Muntii Lotrului si cea mai mica putere instalata o are hidrocentrala Malaia, din aval de Ciunget.

Bogatia de izvoare de ape minerale care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu maretie în statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Vâlcea : Calimanesti - Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora , Ocnele Mari - Ocnita, cunoscute nu numai în Europa, ci în întrega lume, cu o carte de vizita impresionanta.
Toate aceste daruri cu care Dumnezeu a înzestrat judetul Vâlcea, au favorizat dezvoltarea turismului si, în primul rând, al celui balnear.

Clima judetului Vâlcea este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si friguroase si veri scurte, mai umeda în zonele înalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai reduse în zonele joase. Regimul anual al precipitatiilor variaza între 600 si 1200 mm.

Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate de: flora si fauna bogate, paduri de conifere si foioase, care gazduiesc specii de animale si pasari dintre cele mai valoroase: ursi, capre negre, porci mistreti, cerbi si caprioare, precum si suprafete întinse de pasuni, fânete, terenuri agricole si plantatii. Daca la acestea adaugam doar cele mai importante resurse minerale naturale, respectiv pegmatite cu cuart, feldspat si mica (zona Voineasa), calcar (în bazinul Costesti- Bistrita), sare (Ocnele Mari), carbune (Berbesti, Alunu, Copaceni), titei si gaze naturale (Babeni, Madulari, Fauresti), precum si materiale de constructie, bogatele si variatele izvoare de ape termale si minerale (Calimanesti-Caciulata, Baile Govora, Baile Olanesti), resursele hidroenergetice grupate într-o salba de 17 hidrocentrale, cu o putere instalata de circa 1200W, si alte bogatii ale solului si subsolului, este pus în evidenta potentialul economic al judetului Vâlcea.

Rezervatiile naturale din Muntii Coziei, Muntii Buila-Vânturarita si Muntii Capatânii, constituie o alta componenta de mare importanta a resurselor turistice naturale, cea mai reprezentativa fiind Parcul National Cozia. Acesta se întinde pe o suprafata de 17.000 hectare si include spatii importante din Masivul Cozia si din nord-vestul Muntilor Capatânii. Parcul reprezinta o arie cu o valoare peisagistica deosebita, în care mediul natural nu a suferit modificari însemnate si în care se mentine un echilibru între factorii de mediu si activitatea umana. Aici sunt ocrotite ca monumente ale naturii o serie de specii rare din flora si fauna României, ca: iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita, râsul, capra neagra, cerbul, cocosul de munte.

O însemnatate deosebita o prezinta monumentele naturii protejate de lege, fiecare cu legendele lor dintre cele mai fascinante: Pestera Caprelor, Pestera Lac, Pestera Pogoadelor, Pestera cu Perle, Pestera Murgoci, Pestera Rac, Pestera Clopot, Pestera Arnautilor, Pestera Valea Bistrita, Mlastina Mosoroasa - toate din Olanesti, precum si Pestera Liliecilor din comuna Costesti.

Resursele turistice antropice prezinta un binemeritat interes, cuprinzând:

- monumente arheologice;
  - situri arheologice;
  - monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura;
  - monumente si ansambluri memoriale;
  - asezari si vestigii istorice si culturale de mare pret.

Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt: Episcopia Râmnicului, care cuprinde un important complex arhitectonic construit în sec.XVII - XIX, în stil bizantin si în stilul realismului italian, fiind încadrata pe lista monumentelor istorice în grupa valorilor nationale, reprezentative pentru România.; Salba de manastiri si biserici din judetul Vâlcea construite de voievozii munteni, ele alcatuiesc un serios motiv de mândrie "locala", de un exceptional

interes national si international.

   Cele 13 manastiri, 272 biserici si 22 schituri - zestre patrimoniala de valoare impresionanta si emotionanta situeaza judetul Vâlcea pe locul al II -lea în tara în privinta

asezamintelor monahale. Sa amintim Sfânta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batrân, manastirile Govora, Arnota, Surpatele, Dintr-un Lemn, Turnu, Stanisoara, Frasinei, Ostrov, Berislavesti, Cornet, multe dintre aceste asezari si vestigii istorice fiind considerate unicat.  Sa mai subliniem aici si faptul, deosebit de important, ca ansamblul manastiresc Horezu - ctitorie de exceptie a lui Constantin Brâncoveanu, a fost cuprins înca din anul 1993 ca monument istoric, în lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO.  Acestora li se adauga bisericile si schiturile ce dateaza din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoenesti, Schitul Iezer- sec.XVII, localitatea Cheia -Olanesti, Schitul Dobrusa, din comuna stefanesti, Schitul Sf. Ioan de sub piatra - 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie si Bradu din localitatea Olanesti.

Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita si de:

- componentele arheologice - situri, monumente si rezervatii arheologice. În categoria acestora putem aminti cetatea dacica de la Buridava si Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat în comuna Daesti si Castrul de la Titesti-Perisani, acestea datând din primele secole ale mileniului I.

- monumente si ansambluri memoriale (Casa Memoriala Anton Pann, Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial, Crucea Miseilor, Monumentul Domnitorului Barbu stirbei, Statuia lui Mircea cel Batrân, toate din Râmnicu Vâlcea, Monumentul Eteristilor si Pandurilor din Dragasani, Monumentul Eroilor din Brezoi etc);

- monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura (zone istorice urbane în localitatile Râmnicu Vâlcea, Horezu, Calimanesti, Balcesti, Costesti, Vaideeni, iar satul Milostea din comuna Slatioara în întregime)

- elemente etnografice si de arta populara, respectiv monumente, muzee în aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Maldaresti ), si de splendida arhitectura de cult, reprezentativa pentru evul mediu românesc.

O alta resursa turistica antropica de importanta deosebita o constituie muzeele, amenajate în 16 unitati de profil în întregul judet. Cel mai valoros tezaur muzeistic este de gasit, fireste, la Muzeul Judetean de Istorie din municipiul Râmnicu Vâlcea, care dispune de un

inestimabil patrimoniu.

  Un real interes îl reprezinta si celelalte unitati muzeale: Memorialul "Nicolae Balcescu" din comuna care poarta numele ilustrului carturar si revolutionar de la 1848, Muzeul de Arta Râmnicu Vâlcea, Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Casa Memoriala "Anton Pann", Colectia de arheologie Bujoreni, Colectia "Inatesti", toate în Râmnicu Vâlcea; Muzeul de arheologie si arta bisericeasca "Gheorghe Petre" -Govora; Muzeul Viei si Vinului si Expozitia "Gib I.Mihaescu" din Dragasani; Complexul Muzeistic Maldaresti; Colectia "Gh.D.Anghel" si Pestera Liliecilor- Bistrita, din comuna Costesti; Expozitia de arheologie de la Ocnele Mari.

Ca sa cunosti cu adevarat Vâlcea, ca sa descoperi bogatia peisajelor si patrimoniul cultural, sa întâlnesti locuitorii sai (românii ortodocsi) cu modul lor de viata, cu traditiile si

obiceiurile lor, exista cu adevarat o singura posibilitate - vacanta la tara.
Pensiunile agroturistice, raspândite pe întreg teritoriul judetului, practica un turism rural bine organizat, vâlcenii fiind recunoscuti pentru ospitalitatea lor.

În zona rurala a judetului poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara (în lemn, piatra sau combinate) foarte bine pastrata, mai ales în satele de deal si de munte (case cu pridvor, porti monumentale, mobilier taranesc).

Aceeasi vocatie pentru frumos o vadeste si ceramica populara de Horezu, arta tesutului covoarelor, costumele populare.

Asociatia pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural Rm.Vâlcea propune vacante idilice, organizate în zone cu aer patriarhal, în contact direct cu natura, cu cazare în pensiuni agroturistice de doua si trei margarete în localitatile : Calimanesti, Govora, Horezu, Olanesti,

Malaia, Vaideeni, Vladesti, Voineasa, Budesti.

Oferta turistica a judetului Vâlcea, diversa si generoasa, se adreseaza tuturor categoriilor sociale, de la împatimitii sporturilor de munte, pâna la reprezentantii vârstei a treia, pentru care microclimatul statiunilor balneoclimaterice vâlcene este o adevarata binecuvântare

Cele mai importante manifestari folclorice traditionale din judetul Vâlcea sunt: Muiereasca (ianuarie), Râmnicu Vâlcea (25 februarie - 15 martie) - pridvor vâlcean, Pietrari (10 aprilie) - Hora Costumelor , Vladesti (mai) - Mâini de aur , Tomsani (mai) - Fagurele de aur - Sarbatoarea apicultorilor , Horezu (3-5 iunie) - Cocosul de Hurez - Târg de ceramica populara româneasca, Vaideeni (iunie) - Învârtita dorului - Sarbatoare folclorica pastoreasca, Bunesti (iunie) - Sarbatoarea capsunelui, Govora (2-3 iulie) - Florile Govorei, Bujoreni (iulie)- Rapsodia plaiului vâlcean, Râmnicu Vâlcea (august) - Cântecele Oltului - Manifestare folclorica interjudeteana cu participare internationala, Babeni (septembrie) - La izvorul fermecat, Tetoiu (octombrie) - Culesul viilor, Dragasani (octombrie) - Festivalul viei si vinului, Creteni (octombrie) - Strugurelul de aur, Ionesti (octombrie) - Toamna merelor - Sarbatoarea pomicultorilor, Otesani (octombrie) - Cântecul Luncavatului, Malaia (decembrie) - Flori dalbe - Concurs al obiceiurilor de iarna din Ţara Lovistei, Barbatesti (decembrie) - Festivalul "Gheorghe Bobei".

Activitatea de turism în judetul Vâlcea, comparativ cu total România (2003)

Tabel nr.3.1

Sursa: Date preluate de la Institutul National de Statistica.

Nota: desi datele preluate de la Institutul National de Statistica sunt disponibile si pentru pensiunile turistice rurale si pentru pensiuni agroturistice separat, în Ordinul 510/2002 sunt prevazute doar pensiunile turistice rurale. Datele din tabel se refera atât la pensiunile turistice rurale cât si la cele agroturistice.

Din tabelul de mai sus se poate trage concluzia ca turismul rural în judetul Vâlcea este mai dezvoltat decât turismul rural la nivelul României, fapt indicat de indicele de utilizare al capacitatii de cazare care înregistreaza valori mai mari la nivelul judetului Vâlcea decât la nivelul României. Aceasta dezvoltare a turismului rural este determinata, în primul rând, de potentialul turistic deosebit al judetului, de preocuparile Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural - filiala judetului Vâlcea, si, nu în ultimul rând, de dorinta locuitorilor de la sate de a obtine venituri suplimentare.

Pentru a determina tendintele turismului rural în judetul Vâlcea se va face previziunea numarului sosirilor de turisti în pensiunile rurale, utilizându-se metoda indicelui mediu.

Tabel nr.3.2 Numarul turistilor în pensiunile rurale din judetul Vâlcea, perioada 2000-2003

Sursa: Date prelucrate dupa datele preluate de la Institutul National de Statistica;

v= ∑| y_i -Y_i|/∑ y_i =5,33%

Tabel nr.3.3 Valorile previzionate ale sosirilor de turisti în pensiunile turistice din jud. Vâlcea

În urma previziunii facute, se poate trage concluzia, ca numarul turistilor care vor alege sa-si petreaca vacantele sau concediul în mediul rural va creste, ajungându-se, astfel, în anul 2006 la 1934 turisti. Acest nivel al numarului turistilor ce vor avea ca destinatie mediul rural, se datoreaza cresterii gradului de stres a populatiei, în primul rând.

3.1. Pozitie geografica, asezare, cadru natural, economic si social

Localizare geografica

Situata în nord-vestul judetului Vâlcea, localitatea Salistea se afla, la 45 km de orasul Râmnicu Vâlcea, pe DN 7A, care se ramifica la Gura Lotrului din drumul european E81A. Drumul asfaltat urca pe Valea Lotrului pâna la Obârsia Lotrului, iar de aici se ramifica în trei cai: spre Sebes si Alba Iulia pe Valea Sebesului (DN 67C), una spre Petrosani (DN 7A), iar alta spre stefanu-Novaci (DN67C). Satul Salistea apartine de comuna Malaia, care include, de asemenea, si satul Ciungetu. Comuna Malaia se învecineaza în partea de nord-est cu, comuna Voineasa, la sud cu judetul Gorj, comunele Vaideeni, Costesti, Barbatesti si orasele Horezu, Baile Olanesti, iar la est cu orasul Brezoi. În sat se afla una din taberele din judetul Vâlcea, si anume Tabara de Copii de la Bradisor. Salistea este situata pe Valea Lotrului, între Muntii Capatânii si Muntii Lotrului, îndeplinind conditiile tipice asezarilor de munte.

Cadrul natural

Satul Salistea este situat într-o zona muntoasa, înconjurata de Muntii Lotrului si Muntii Capatânii, despartiti de apa Lotrului, la o altitudine de 460 m..Acesti munti atung înaltimi mari si mijlocii si sunt alcatuiti din sisturi cristaline, cu relief glaciar si cu intense suprafete de denudatie dispuse în trepte. Sunt bogati în paduri si pasuni. Pe partea dreapta a Lotrului s-au format conuri de dejectii, ce a dus la aparitia unor câmpii piemontane, pe care se situeaza si satul Salistea. Alcatuirea geologica a muntilor este pusa în strânsa legatura cu geneza si evolutia

Carpatilor Meridionali.

   Clima este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si friguroase si veri scurte. În lunile august-septembrie se înregistreaza precipitatii cu valori scazute, pentru ca în octombrie-noiembrie sa se înregistreze o crestere a precipitatiilor.

În vetrele satelor, iarna are caracter blând cu ninsori linistite, fara viscole, zapada mentinându-se pe copaci dând un farmec aparte. Pe crestele muntilor, zapada este viscolita pe timpul iernii. Temperatura minima absoluta, înregistrata în judetul Vâlcea a fost de -32,5 C (Obârsia Lotrului- 17.02.1993).

Hidrografie

Comuna Malaia este stabatuta de apa Lotrului. Reteaua hidrografica este densa si uniforma, ceea ce provoaca o mare influenta asupra culmilor muntoase de fragmentare. În amonte de Salistea, pentru a se stavili forta de eroziune si pentru a folosi apele râului Lotru s-au construit doua baraje: Malaia si Bradisor.

La intrarea pe teritoriul comunei Malaia, Lotru primeste de partea dreapta, ca afluent, Latorita. Tot pe aceeasi parte mai sporesc debitul Lotrului o serie de pâraie: Valea Malaii, Bucureasa, Valea Satului, Valea Grotului, Izvorul, Valea Sturisor si Sasa.

În secolul trecut pe Valea Lotrului s-au construit multe baraje din lemn, în vederea transportarii bustenilor prin plutarit, procedeu care astazi a fost abandonat. Locul lor a fost luat de alte baraje, construite din beton, în spatele carora s-a acumulat apa, formând lacurile artificiale de interes hidroenergetic. Asemenea lacuri au fost construite pe teritoriul comunei Malaia la: Petrimanu, Malaia si Bradisor. Pe lânga aceste lacuri artificiale se mai întâlnesc, de asemenea, si câteva lacuri glaciare. Dintre acestea amintim: Iezerele Muntinului, situate în Muntii Latoritei. Un alt lac descoperit recent este Violeta, în Muntii Latoritei.

Flora

Desfasurarea teritoriului comunei Malaia pe un relief cu o diferenta de nivel de circa 1900 m determina existenta celor patru etaje caracteristice vegetatiei noastre. Padurile ocupa o suprafata întinsa, fiind elementul caracteristic al peisajului.

În apropierea varsarii afluentilor în Lotru, întâlnim paduri de gorun, carpen, frasin, tei, paltin. Astfel de gorunete sunt întâlnite si pe Dealul Bradisorului. De-a lungul Vaii Lotrului creste arinul. În padurile de foioase specia predominanta este fagul. Alaturi de el se mai întâlneste paltinul, frasinul, mesteacanul. Etajul molidului urca pâna la peste 1800 m altitudine. Pe lânga padurile de molid mai întâlnim muschi, unele plante ca: macrisul iepurelui, vulturica. Un loc aparte îl ocupa padurile de larice. În zona cea mai înalta a muntilor se afla pasunile alpine, invadate de tufele de jneapan, ienupar pitic, afin.

Fauna

Cu toata umanizarea din ce în ce mai intensa a zonei, îndeosebi pe timpul verii, la adapostul padurilor se mentine, înca, o fauna bogata si variata, reprezentata de toate animalele specifice zonei de munte. Unele specii de animale sunt valoroase din punct de vedere cinegetic, economic sau stiintific.

Dintre mamiferele cele mai raspândite sunt: ursul brun (care pe timpul verii urca în sectorul alpin, pentru ca toamna sa coboare pâna în localitate în cautarea fructelor), capriorul, cerbul, capra neagra, mistretul, vulpea, pisica salbatica, jderul de copac si, tot mai rar, râsul si lupul.

Dintre rozatoare sunt bine reprezentate: veverita, soarecele de padure.

Lumea pasarilor cuprinde: uliul, cocosul de munte, eretele vânat.

Fauna acvatica este reprezentata de pastrav, lipan, clean, mreana. Pe albia lacului de la Bradisor exista o crescatorie de peste.

Marimea asezarii

Satul Salistea se întinde pe o suprafata de aproximativ 7000 ha, din care 12 ha sunt reprezentate de terenul intravilan. Numarul familiilor ce locuiesc în acest sat este de 114, totalizând un numar de 330 de persoane. Majoritatea terenurilor sunt acoperite cu paduri, aflate în proprietatea gospodariilor individuale, a Obstii Satesti si a Ocolului Silvic. Exista o suprafata mare de terenuri nefolosite. În anexa nr.8 se poate vedea zona de intravilan a satului Salistea si a catunului Bradisor, ce apartine satului.

Activitati economice desfasurate

Principalele activitati desfasurate de locuitorii satului sunt agricultura, cresterea animalelor, prelucrarea lemnului (în sat existând trei firme de acest gen). Aproximativ 15 persoane lucreaza la centralele hidroenergetice de la Malaia si Bradisor. Majoritatea tinerilor sunt plecati la munca, în strainatate. În ultima perioada a aparut si turismul printre preocuparile satenilor din Salistea, ei cazând turisti la pensiunile construite în sat.

3.2. Resursele naturale si antropice ale satului si împrejurimilor situate pâna la o distanta de 15 Km

Pentru Salistea resursele naturale au o mare importanta, acestea fiind elementele care au determinat alegerea acestui sat, în vederea amenajarii în scop turistic. Dar, nu lipsite de importanta sunt si resursele antropice.

3.2.1. Resurse naturale

Întreaga zona se caracterizeaza printr-un peisaj pitoresc. Se poate spune ca întregul sat este o atractie turistica în sine, deoarece, ceea ce face acest sat atât de frumos, este Valea Lotrului, care strabate satul si care este de o frumusete peisagistica deosebita, frumusete conferita de zidurile de stânca prapastioase, de cursul sinuos al acestui râu, precum si de bogatia folclorica a meleagurilor. O alta atractie naturala este reprezentata de versantii împaduriti si abrupti, care înconjoara satul. Pe vreme frumoasa, se pot vedea în zare crestele înzapezite ale Masivului sureanu.

Figura 1: Muntii Lotrului, la iesirea din satul Salistea

3.2.2. Resursele antropice

Resursele antropice ale zonei sunt foarte diverse, printre acestea enumerându-se urmatoarele:

a) Obiceiurile: În cadrul obiceiurilor calendaristice, un rol important îl au obiceiurile de iarna: Ajunul Craciunului (Colindetii), Colindatul, Steaua, Plugusorul, Sorcova si Capra, Iordanitorii (În ziua de 7 ianuarie, baietii umbla prin sat pe la toate familiile si iordanesc oamenii, stropindu-i cu aghiazma). În decembrie, în Malaia, are loc concursul obiceiurilor de iarna din Ţara Lovistei, Flori dalbe.

O alta categorie de obiceiuri este reprezentata de obiceiurile din viata omului:

Nasterea. Apa de scaldat trebuie adusa dupa rasaritul soarelui si trebuie sa fie "neînceputa", adica sa nu se ia din ea pentru diferite trebuinte. În prima apa este bine sa se puna bani la baiat, ca sa fie bogat, iar la fete, flori si inel. Dupa ce este scaldat copilul, apa se arunca la radacina unui pom, astfel încât copilul sa fie sanatos si plin de viata.

Nunta. Primul moment semnificativ al nuntii este petitul. Însotit de parinti si de o ruda sau un prieten, baiatul merge în petit. În ziua nuntii, mirele cu nuntasii merg la nas, dupa care împreuna cu acestia merg la mireasa. Ea se ascunde în casa si trebuie cautata de mire. Apoi, nasii îi duc pe miri în fata parintilor pentru a-si lua iertaciuni.De la mireasa, toti merg la biserica, apoi la locul unde este pregatita masa pentru nunta.

Înmormântarea. Cea dintâi grija pe care o au rudele fata de cel muribund este de a i se pune în mâna dreapta o lumânare aprinsa, "pentru a-i lumina drumul pe lumea cealalta". Timp de trei zile mortul ramâne în casa si niciodata nu este lasat singur sau pe întuneric. Se aprind mereu lumânari si se face priveghi tot timpul celor trei zile, de catre rude si prieteni. Noaptea se discuta despre viata celui raposat, iar din când în când este "jelit" de o ruda sau bocitoare, care cânta pe melodii triste versuri adaptându-le la viata mortului. Pe timpul priveghiului nu se matura în casa si nici în curte, oglinda din camera este întoarsa pe dos, iar în cosciug se pun la capul mortului pieptan, oglinda, ata si ac de cusut. Dupa înmormântare, se da peste groapa o gaina unei persoane care va fi o "calauza a mortului în drum spre rai". În timpul celor trei opriri spre cimitir, se arunca bani de metal, pentru ca mortul sa plateasca "vama" pe cealalta lume.

b) Biserici

Biserica Sf. Nicolae, Salistea a fost ridicata în 1884, din piatra si caramida, iar pentru pictura bisericii mosnenii satului Salistea au vândut Margaretei Novac, sotia unui antreprenor de paduri de pe Valea Lotrului, o suprafata de padure de câteva mii de hectare, spre a fi defrisata.

În satul Malaia exista doua biserici: una veche si una noua. Biserica veche este construita, din lemn, de primul episcop de Arges, Iosif originar din Malaia si dateaza din anul 1807. În anul 1892 biserica este tencuita si zugravita. Biserica noua este biserica în care se slujeste în prezent.

c) Complexul Salmonicol Bradisor, a fost înfiintat în anul 1984, pe albia lacului Bradisor.

d) Barajul si Hidrocentrala Bradisor. Barajul este din beton în forma de arc.

Pe teritoriul comunei se mai întâlneste si Centrala-baraj, Malaia, amplasata pe cursul inferior al râului Lotru, în perimetrul localitatii. Aceasta centrala a fost pusa în exploatare în 1978, având ca scop pe lânga cel hidroenergetic si cel de agrement.

Figura 2: Baraj Centarala Malaia Figura 3: Barajul Bradisor

e) Cismeaua "Sfânta Maria", Malaia, construita în timpul primului razboi mondial si renovata în anul 1999.

f) Pentru agrement exista în localitatea Malaia un stadion.

3.3. Resursele naturale si antropice ale satului si împrejurimilor, situate pâna la o distanta de aproximativ 75 Km

Oricine viziteaza satul Salistea, nu trebuie sa rateze si celelalte atractii din zona.

3.3.1.Resursele naturale

Despre frumusetile naturale nu putem spune decât ca sunt numeroase si deosebit de bine conservate.

O atractie deosebita a zonei este Defileul Oltului. Este greu de redat în cuvinte maretia peisajului care întâmpina si încânta turistul de-a lungul drumului de la Cozia pâna la Turnu Rosu. Oltul a reusit sa sape pâna la radacina cea mai masiva si mai înalta parte a Carpatilor Meridionali. Portiunea din Judetul Vâlcea, suprapusa defileului este cea mai spectaculoasa, albia îngusta a Oltului fiind strajuita de coltii prapastiosi ai Muntelui Cozia (la est) si Culmea Capatânii (la vest).

De asemenea, în cadrul atractiilor naturale se gaseste si Rezervatia naturala ,,Defileul Latoritei", situata în extremitatea sud-estica a Muntilor Latoritei, de o parte si de alta a râului Latorita, între Borogeana si Ciungetu. Rezervatia are caracter botanic si peisagistic, obiectul ocrotirii constituindu-l arboretele de larice (Larix decidua var. polonica), care s-a dezvoltat pe versantii abrupti cu mult timp în urma. La acestea se adauga o multime de specii, unele rare sau endemice, care acopera hornurile si branele din versantul stâng al vaii, mai ales în sectoarele Gruiul Prepeleacului, Gruiul Fagului, Piatra Fetii, Gruiul Râpii si altele.

Printre atractiile naturale se numara si doua cascade: prima lânga barajul lacului Petrimanu, Cascada Apa Spânzurata, iar a doua lânga lacul Galbenu, Cascada Moara Dracilor.

O alta atractie deosebita este Rezervatia naturala ,,Iezerul Latoritei", declarata rezervatie prin Decizia nr. 348/1983 a Consiliului Judetean Vâlcea. Este situata în împrejurimile lacului Iezeru Latoritei, are un caracter complex (geomorfologic, botanic, peisagistic). Fenomenele glaciare, care în final au dus la formarea lacului, pot fi reconstituite prin analiza de detaliu a microformelor de relief. În jurul lacului se afla un întins faget în care este posibil sa se afle elemente floristice deosebite, reclamând deci studii de specialitate. Lacul Violeta, situat în apropiere, adaposteste o populatie viguroasa de Menyanthes trifoliata, o valoroasa planta medicinala cu raspândire limitata în tara noastra. Tot în cuprinsul acestei rezervatii se afla, pe firul Latoritei de vest, un imens bloc de calcar perforat de un tunel cu diametrul de circa 1,5 m prin care curgeau cândva apele pârâului. Fenomenul este interesant si merita atentia turistilor care ajung în acest sector.

Un alt punct de atractie natural este Rezervatia naturala Muntinu, care se situeaza în abruptul ce strajuieste caldarea glaciara de la obârsia vaii Muntinu, la est de Muntele Carbunele. Rezervatia are caracter botanic si peisagistic, având ca rol ocrotirea plantelor care cresc în acest sector. Datorita abruptului stâncos, în care pasunatul nu a fost posibil, s-au putut pastra elemente floristice rare (Hedysarum hedysaroides, Seneclo sulphureus, Geranlum caerulcatum, Thesium alpinum, Anemone narccisiflora, Leontopodium alpinum s.a.), care acopera stâncile calcaroase cu intruziuni granitice ce se ivesc în aceste locuri. Un plus de atractivitate aduc în peisaj valea glaciara a Muntinului si cele doua lacuri de la obârsia sa care mai poarta oglinda de apa. O alta rezervatie este si Piatra Târnovului, despre care bâtrânii povestesc ca aici s-ar ascunde comori ale haiducilor.

Bogatia de izvoare de ape minerale care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu maretie în statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Vâlcea : Calimanesti - Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora , Ocnele Mari - Ocnita, cunoscute nu numai în Europa, ci în întrega lume, cu o carte de vizita impresionanta.

3.3.2 Resurse antropice

a) Biserici si Manastiri

În satul Ciunget exista doua biserici: biserica noua si veche. Biserica noua cu hramul "Hramul Sfintii Împarati Constantin si Elena", începuta în anul 1930 si terminata în 1968, când s-a si sfintit. Pictura este executata în tehnica fresca. Biserica veche a fost construita în anul 1861 de catre Florea Ionescu.

La aproximativ 22 km de Brezoi se afla, în localitatea Calinesti, Manastirea Cornetu, construita în anul 1666. La 20 km mai sus de aceasta manastire se gaseste Biserica "Sf. Nicolae", din Câineni, care pastreaza picturile murale initiale, de o mare valoare, atât în interior cât si pe fatade.

De-a lungul Vaii Oltului sunt o serie de manastiri. Astfel la 24 km de Salistea, pe E81 se afla Manastirea Cozia, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina în Ţara Româneasca. Biserica mare a fost zidita între 1386-1388 de Mircea cel Batrân si atrage atentia prin eleganta si armonia proportiilor, bogatia de ornamentatii si exceptionala valoare a picturii. Aici se afla mormântul lui Mircea cel Batrân, unul dintre cei mai gloriosi voievozi din istoria poporului român, precum si mormântul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Bisericuta bolnitei (în stânga soselei), denumita si "giuvaier al veacului XVI" a fost ridicata de Radu Paisie, în 1543. Manastirea Cozia detine un valoros muzeu de arta religioasa, ce include si vechi tiparituri si manuscrise, obiecte de podoaba.

Un alt lacas de cult este Schitul Turnu, construit în 1676, care impresioneaza prin chiliile sapate de sihastri chiar în gresia muntelui. De asemenea, în apropierea Manastirii Cozia se afla si Schitul Ostrov, construit pe o insula în mijlocul râului Olt de catre domnitorul Neagoe Basarab si sotia sa, Despina. Manastirea Stânisoara a fost zidita în 1747, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat.

Deosebit de atractive sunt si Episcopia Râmnicului-Râmnicu Vâlcea, precum si Biserica Cetatuia, tot din aceeasi localitate. Aceasta biserica stârneste interesul turistilor prin faptul ca aici au fost ucisi în 1529, voievodul Radu de la Afumati si fiul sau, Vlad de catre boierii razvratiti în urma încercarilor domnitorului de a schimba politica de supunere fata de Imperiul Otoman.

În Baile Olanesti pot fi vizitate doua biserici: Biserica din lemn, care este denumita si "Biserica lui Horea", ce dateaza din 1746 si are o turla de 21 m înaltime si Schitul Iezer, ridicat în 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna.

La sud de Râmnicu Vâlcea, la 20 km se afla Manastirea Govora (localitatea Mihaesti), mentionata într-un document înca din 1488. Manastirea a fost rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, iar în sec. XVII, a fost restaurata si s-a adus, aici, o tiparnita la care s-a imprimat (în 1640) "Pravila de la Govora", cea mai veche culegere de legi tiparita în Ţara Româneasca. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica actuala, care pastreaza o pictura interioara de mare valoare. De asemenea, manastirea are un mic muzeu, unde se afla expuse obiecte de arta feudala, vechi manuscrise si tiparituri, obiecte de cult.

Alte manastiri ce pot fi vizitate sunt: Manastirea Bistrita (la 6 km nord de Costesti), care a fost construita în 1491-1492 de boierii Craiovesti si care a fost avariata în 1508 de Mihnea cel Rau, deoarece ctitorii acestei manastiri se ridicasera împotriva acestui domnitor; Manastirea Arnota (la 15 km de Horezu) , ctitorita de Matei Basarab în , cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil", pe temelia unei biserici mai vechi , aici gasindu-se mormântul lui Matei Basarab si mormântul tatalui acestuia; Manastirea Horezu (Românii de Jos), considerata cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brâncoveneasca, un punct culminant al artelor din Ţara Româneasca, în sec. XVII. Manastirea Horezu a fost ridicata de Constantin Brâncoveanu între 1690-1697. Biserica mare este decorata în exterior cu sculpturi în piatra (cu motive florale), iar pictura interioara are o mare valoare deoarece, pe lânga scenele religioase, pictorii au realizat si o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor. Legenda spune ca, pentru a nu fi surprinsi de turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea, când cântau huhurezii (de aici si numele).

b) Baraje, lacuri de acumulare si hidrocentrale

Barajul de la Petrimanu, baraj de beton acumuleaza apa din aductiunile secundare de pe Oltet, respectiv Cosava, apa ce este pompata în lacul de acumulare Vidra. Centrala subterana Ciunget, este a doua ca marime dupa cea de la Portile de Fier I. Print-un tunel se ajunge într-o imensa caverna- un oras în miniatura- unde se afla trei turbine. Barajul de la Galbenu, pe râul Latorita la 25 km amonte de centrala Ciunget. Acumularea directioneaza debitele bazinului superior al Latoritei, spre lacul de acumulare Vidra.

Din Voineasa, soseaua urca spre Lacul Vidra si statiunea cu acelasi nume. Urcusul începe brusc si te ia prin surprindere. Lotrul se pierde undeva în munti, în timp ce soseaua urca de-a lungul pârâului Manaileasa, apoi coboara înspre lac. Statiunea se afla pe locul vechii colonii Puru, a celor care au construit barajul. Desi la Vidra se ajunge destul de greu, efortul merita. Cele câteva vile ale statiunii coboara în terase spre malul lacului. Linistea de aici cu greu poate fi egalata, iar lacul strajuit de munti sporeste frumusetea si salbaticia locului. Lacul Vidra, situat la o altitudine de 1.289 m, este rezervorul principal al sistemului hidro-energetic Lotru, colectând, prin tuneluri subterane de peste 150 km, apele afluentilor Lotrului si ale lacurilor de

acumulare Petrimanu si Galbenu, de pe râul Latorita.
c) Statiuni

Judetul Vâlcea se caracterizeaza print-un numar mare de izvoare minerale, ce sunt valorificate în statiuni renumite precum cele care vor fi prezentate în continuare.

Localitatea Voineasa, situata la o altitudine de 600-800 m, a devenit statiune - cea mai importanta de pe Valea Lotrului - dupa terminarea lucrarilor la hidrocentrala Lotru. Însa, localitatea e mult mai veche, fiind atestata pentru prima data într-un hrisov al lui Neagoe Basarab, de la 1520. Voineasa e renumita si pentru baza sa de tratament pentru diverse afectiuni ale sistemului nervos.

Frumoasa statiune Calimanesti-Caciulata dispune de izvoare reci si fierbinti care tâsnesc de la o adâncime de 1.200 m si sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adâncime.
  Apele minerale ale statiunii Calimanesti-Caciulata sunt atermale, iesind din pamânt la temperatura de 5-14 grade Celsius cu exceptia izvorului Bivolari, care este mezotermal - cu o

temperatura de 19-23 grade Celsius. Din punct de vedere al compozitiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate si iodurate.

Statiune Baile Olanesti este singurul loc din tara unde se efectueaza tratament pentru desensibilizarea organismului, la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa minerala izotona; de asemenea apele minerale, bogate în substante multiple fac adevarate minuni în tratarea unui spectru larg de afectiuni în cura interna si externa, ale tubului digestiv, rinichilor si cailor urinare, boli de nutritie, afectiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale

bolilor profesionale. Apele minerale de la Olanesti au fost analizate din punct de vedere chimic înca din anul 1830. În anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expozitia Internationala de la Viena.

Înfiintata în anul 1886, statiunea Baile Govora este considerata una dintre cele mai bogate statiuni în ape iodurate si bromurate din lume, a doua din Europa.
  Este unica statiune din tara, în care se afla ape minerale cu o compozitie chimica diferentiata ca: ape sarate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare pentru crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice si magneziene.  Apele izvoarelor de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate în bicarbonati. Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde cu ape sulfuroase si iodate, instalatii pentru împachetari cu namol, bai cu acid carbonic, ultra-sono-aerosoli, sali de cultura fizica medicala, instalatii pentru fizioterapie si biuvete pentru cura interna.

Trebuie amintita si localitatea Ocnele Mari, care este apreciata ca fiind o statiune recunoscuta pentru baile sale de sare concentrata. Statiunea dispune de un parc si o plaja situate pe malul unui lac sarat.

O alta statiune este Vidra, care are o suprafata de 24 ha., fiind amplasata pe muntii Puru la o altitudine de 1300 m, având în imediata vecinatate lacul de acumulare Vidra, cel care colecteaza toate apele din muntii apropiati, punând în functiune cea mai mare hidrocentrala de pe râurile interioare: Uzina Electrica Lotru Ciunget, cu o putere instalata de 510 MW.
 Statiunea dispune de circa 1000 locuri de cazare, dar nefiind terminate lucrarile de investitii, o buna parte din spatiile de cazare nu sunt functionale. Totusi, în perioadele de sezon pot beneficia 400-500 turisti de spatiile de cazare si masa ale statiunii. Acest obiectiv turistic, ca de altfel si Statiunea Voineasa, sunt sub administrarea Confederatiei Sindicatelor din România De la Vidra, un drum neasfaltat ajunge la Obârsia Lotrului, un complex turistic amplasat la punctul de întâlnire dintre Muntii Latoritei, Parâng si sureanu.

d) Muzee si case memoriale

Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni

Deschis publicului în 1974 (inaugurare partiala), Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (la marginea orasului Rm. Vâlcea) ocupa aproximativ 12 ha. Sunt expuse în aer liber case taranesti din judetul Vâlcea, mobilate si cu anexe gospodaresti, han si scoala, constructii religioase (biserica, cruci, troite), precum si fântâni si porti specifice zonei. Constructia muzeului a început în 1969 prin restaurarea culei Bujoreanu. În anii urmatori au fost transferate si alte unitati muzeale precum: scoala, stâna, hanul si biserica de lemn ce dateaza din 1785. Întreg muzeul este "organizat respectând factorii constitutivi ai unui sat autohton care traieste cu adevarat". Constructiile, provenite din diverse localitati ale judetului, pun în valoare mestesugurile traditionale, tehnicile populare precum si constructiile specifice menite sa ofere imaginea reala a satului vâlcean. Au fost reconstruite o serie de ateliere mestesugaresti: de olarit, de dulgherie-tâmplarie, de prelucrare a parului de capra. Interesante sunt si instalatiile tehnice, morile de mâna si cea de apa din zona etnografica Loviste, piva, cazanul de tuica si o serie întreaga de instalatii pentru producerea vinului.

Muzeul de Istorie a Judetului Vâlcea este adapostit de cladirea fostei "scoli cu ceas",

edificiu reprezentativ pentru Râmnicul secolului al XIX-lea.

Colectiile expozitiei permanente sunt dispuse cronologic, dezvaluind vizitatorilor mii de ani de vietuire a acestei zone de la poalele Carpatilor, de-a lungul vaii Oltului. Expozitia permanenta se deschide cu marturii arheologice din paleolitic, neolitic si epoca bronzului expuse într-o realizare grafica moderna.

Din perioada cuceririi romane atrag atentia tezaurul de monede imperiale de argint de la Paduretu (Babeni), siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnita. Afirmarea statului feudal este redata prin evolutia obstilor de mosneni si a satelor aservite, procesul de constituire a marilor familii de dregatori, aparitia habitatului citadin râmnicean. Viata evului mediu vâlcean se poate afla din descoperirile facute în parcul din centrul orasului, Schitul Inatesti, Schitul Ostrov si tezaurele monetare de la Budesti (sec. XVI), Râmnic (sec. XVIII), din unele hrisoave si zapisuri prezentate în facsimil si original. Expozitia adaposteste, de asemenea, obiecte de arta de sec XVI-XVII, realizate la Brasov sau altele provenite prin comertul de tranzit, mare parte din ele fiind expuse în doua interioare: unul taranesc si unul boieresc.
Muzeul de Arta "Casa Simian"

Cladirea care adaposteste muzeul a apartinut familiei Nae si Tita Simian, originari din Salistea Sibiului, care au deschis în Râmnic o fabrica de încaltaminte. Casa beneficiaza de o structura arhitectonica specifica, însumând doua tipuri de spatiu, unul montat prin expresivitatea casei vechi a Simienilor, construita în 1940 de arh. Gh. Simotta si W.Lupu, si un altul neutru, functional pentru necesitatile unei galerii de arta, construit odata cu transformarea locuintei în muzeu.
Spatiul eclectic, dar armonios, al partii "istorice" a cladirii, cu elemente împrumutate din arhitectura romanica, gotica, renascentista, impresia generala de vila italiana, pe care o lasa gradina interioara, terasata, cu portic si acoperis din olane, are o expresie puternica, primitoare si presupune o organizare expozitionala care sa valorifice la maximum acest efect. De aceea, expunerea nu este realizata în mod liniar sau cronologic si fiecare încapere este un tot de sine statator, încercându-se, pe cât posibil, evitarea monotoniei si exploatarea unor efecte scenografice.
Expozitia permanenta cuprinde nume de valoare din sculptura si pictura româneasca de la sfârsitul secolului al XIX-lea : N. Grigorescu, Sava Hentia, Ion. Georgescu, D. Paciurea, Ipolit Strâmbu.

Casa Memoriala "Anton Pann" Obiectivul muzeal a fost amenajat si ilustreaza interiorul unui modest salon orasenesc, de târg de mijlocul secolului al XIX-lea, cu piese de mobilier (divan, biblioteca, masa, scaune), obiecte decorative din cositor, alama, alpaca, precum si tablouri reprezentând o serie de personalitati ale epocii: Episcopul Climent, maica Meletina si tipograful Ion Popovici, toti având legaturi cu viata si opera scriitorului.
Complexul Muzeistic "Magheru": Obelisc, fântana din 1784 (în ruina si parasit).
e)Ruinele castrului roman Pons Vetus de la Câineni.
f) Un stadion în localitatea Ciunget, pentru agrement.

g) Cismeaua "Cerbul Lotrului", Ciunget, construita în 1921, în cinstea celor care s-au jertfit pe câmpul de lupta.

Din punct de vedere tipologic, satul turistic Salistea este inclus în grupa satelor peisagistice si climatice datorita potentialului geografic mai sus expus. Deoarece dispune de spatii deschise, este o asezare sub 10.000 de locuitori, are o densitate redusa a populatiei, beneficiaza de un mediu înconjurator natural, fara spatii construite, are o infrastructura slaba si constructii mici, putem afirma ca dispune de câteva conditii esentiale pentru amenajarea unui sat turistic. De asemenea, multe din activitati se desfasoara în aer liber, activitatile individuale sunt puternice si bine definite, proprietarii locali detin afaceri proprii, mare parte a timpului fiind implicat în turism, acesta fiind considerat ca suport al altor interese. Vizitatorii sunt în numar mic, dar relatiile dintre acestia si gazde sunt apropiate, puternice, putând sa se implice si în activitatile gospodaresti. Atmosfera locala este deosebita, pastrându-se traditiile populare, satenii îmbracându-se la sarbatori, la diferite manifestari artistice si unii chiar zilnic în costume populare, iar multe dintre cladiri sunt vechi, unele având "vârste" chiar de sute de ani.