PRIMA CETATE A ĪNĂLŢIMILOR
Zorii zilei ne gasesc īn īncaperile cabanei Borsa. O data cu razele soarelui care scalda īnaltimile somnoroase ale muntilor, gonind īn depresiunile joase ceturile, sīntem tentati si noi a porni, mai departe.
Alaturi de cabana se profileaza conturul masiv al muntilor Rod 848b12i nei care domina cu gravitate, īnvaluind īn umbra valea Borsei. Maretia acestui munte se contureaza si mai bine īn zarea curata a diminetii.
Muntii Rodnei se rīnduiesc sub forma unei creste serpuitoare ce-si īntinde tentacule laterale, care īntre pasul Rodnei si Valea Salautei ating aproape 40 km. Spre nord, ei sīnt marginiti de Valea Viseului si de Valea Bistritei Aurii, iar spre sud coboara pīna īn valea Somesului Mare.
Alcatuiti īn cea mai mare parte din roci dure, cristaline, muntii Rodnei au putut sa dainuiasca timpurilor. Astfel, ei si-au putut pastra vīrfuri de peste 2 000 m īnaltime, cum sīnt Pietrosul de 2 305 m si Inaul de 2 280 m, cele mai ridicate īnaltimi din Carpatii orientali.
Coastele muntilor Rodnei sīnt repezi, īmbracate īn haina deasa a padurilor de brazi care urca uneori pīna la altitudinea de l 800 m si fierastruite de pīraie limpezi ce se scurg prin vai rotunjite de vechii ghetari.
Pajistea alpina, īn afara crestelor stīncoase si sterpe, este īmbracata īn ierburi printre care īsi fac loc, cu cīt coborīm spre padure, tufisurile de jnepeni si brazi pitici.
Desi mai putin continui, dar bine evidentiate mai ales pe versantul sudic, plaiurile se etajeaza sub forma a trei mari niveluri, dintre care cel inferior este mai mult un complex de trepte observate mai ales īn lungul vailor.
Īnaltimea mare a muntilor Rodnei a favorizat, īn perioadele cu clima rece din trecut, formarea a numerosi ghetari. Zapezile care nu apucau a se topi sapau adīnc īn grumajii stīncosi ai muntelui, īn special pe versantul nordic, transformīnd spinarea rotunjita a lor īntr-o creasta ascutita de tip alpin, marginita de peretii prapastiosi ai caldarilor glaciare.
Ca aceasta sculptura glaciara este o podoaba de pret pe care natura a adaugat-o tabloului, vom vedea numai daca vom urca pe muntii Rodnei, si nu ne vom margini sa-i privim din departare.
Īn fata ni se ridica drept, impunator, crestat īn pietre de forma unor coloane uriase, vīrful Pietrosul, cel mai vestic si cel mai īnalt pisc din muntii Rodnei. De aci privirile pot alerga īntr-o parte si alta pīna la cele mai mari departari.
Muntii din jur, care īnchid zarile, par a desena o coroana larga marcata de īnaltimile Lapusului, Ţiblesului, Carpatilor maramureseni, Inaului, Heniului, Calimanilor, ale caror siluete par adevarati stīlpi ce sprijina cupola orizontului īnvaluita īn ceturi.
Spre est, Inaul īsi īnalta, printre celelalte piscuri, un vīrf stīncos, īngust si rasucit, care privit din departare capata mai degraba aspectul unui corn, straja de milenii a extremitatilor estice ale muntilor Rodnei. Ca si Pietrosul, acesta ofera privirilor una din acele panorame pe care nu te mai saturi admirīndu-le.
Spre vest se zaresc muntii Ţiblesului, īn nord-vest despica ceturile Pietrosul, spre nord īsi arata spinarile lor domoale, pitite sub haina padurilor, muntii Maramuresului care se continua spre est cu Obcinele Bucovinei, iar sudul este dominat de muntii Calimanului sub care se astern īnvaluririle neregulate ale Bīrgaelor.
Teama de negurile unei alte nopti pe creste, ce par a-si face loc printre razele palide ale soarelui care se afunda din ce īn ce mai mult sub piscurile vestice, ne face sa parasim repede aceasta īnaltime, pentru a ne īndrepta pe valea Lala spre soseaua Cīrlibabei. Aceasta, nu īnainte de a fi gustat din peisajul versantului nordic, salbatic si prapastios al Inaului, īn care este sapata o mare caldare glaciara īn fundul careia se gaseste cel mai frumos lac din muntii Rodnei, lacul Lala.
|
