UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL
PROIECT
PERSPECTIVELE SERVICIULUI DE TURISM
STUDENTI:
CUPRINS
1. Introducere
2. Analiza
evolutiei serviciului de turism in
3. Corelatia intre gradul de dezvoltare economico-social a zonei sud estice si evolutia serviciilor de turism
4. Analiza comparativa a evolutiei serviciului de turism din regiunea de sud-est cu a celei din alte regiuni
5. Perspective ale serviciului de turism in regiunea sud-est pe perioada 2002-2006
6. Concluzii
INTRODUCERE
Turismul in
Traversata de apele dunarii,
In
Turismul in
In 2006,turismul intern si international a asigurat 4,8% din PIB si aproximativ jumatate de million de locuri de munca de munca.
Dupa comert,turismul este cea de-a doua ramura importanta din sectorul de servicii.
Dintre sectoarele economice ale Romaniei,turismul este unul dynamic si in curs rapid de dezvoltare,fiind de asemenea caracterizat d eun mare potential de extindere.
Dupa estimarile World Travel and Tourism Council,Romania ocupa locul
In ultimii ani,Romania a devenit o destinatie preferata pentru multi europeni,rivalizand si fiind la concurenta cu tari precum Bulgaria,Grecia,Italia sau Spania.Statiuni precum Mangalia,Saturn.Venus,Neptun,Olimp si Mamaia,sunt printre principalele atractii turistice pet imp de vara.
In timpul iernii,statiunile de pe Valea Prahovei si din Poiana Brasov sunt destinatiile preferate ale turistilor straini.
Pentru atmonsfera medievala si pentru castelele aflate acolo,numeroase orase transilvanene precum Sibiu,Brasov,Sighisoara,Cluj Napoca sau Targu Mures,au devenit niste importante puncte de atractie pentru turisti.
De curand,s-a dezvoltata si turismul rural,ce se concentreaza aupra promovarii folclorului si traditiilor.Principalele puncte de atractie le reprezinta Castelul Bran,Manastirile pictate din nordul Moldovei,bisericile de lemn din Transilvania sau Cimitirul Vesel din Sapanta.
Alte atrctii turistice importante din
Prin functiile sale complexe,prin pozitia in cadrul tarii si prin numeroasele obiective cu valoare oistorica ,arhiotectonica si de alta natura ,Bucurestiul se remarca prin amestecul eclectic de stiluri arhitecturale,incepand de la Curtea Veche,ramasitele palatului din secolul XV-lea al lui Vlad Tepes,la biserici ortodoxe,.la arhitectura gr 525f58f eoaie stalinista din perioada comunista si termiand cu Palatul Parlamentului,o cladire colosala cu sase mii de incaperi,a doua ca marime in lume dupa Pentagon.
Capitolul 1.
Populatia ocupata in turism(hoteluri si restaurante) la nivelul Romaniei
Tab 1
Anul |
Populatia ocupata in turism(mii persoane) |
Populatia ocupata in economia nationala |
Ponderea p.o in totalul populatiei ocupate in economia nationala(%) |
2002 |
95 |
9234 |
1 |
2003 |
105 |
9223 |
1,1 |
2004 |
133 |
9158 |
1,4 |
2005 |
133 |
9147 |
1,45 |
2006 |
134 |
9313 |
1,43 |
Din tabelul de mai sus se poate observa o crestere a pondere populatiei ocupate in turism,in totalul populatiei ocupate in economia nationala.
In timp ce in anul 2002,populatia ocupata in turism ocupa 1% din totalul populatiei ocupate in economia Romaniei,in anul 2005,ponderea a crestcut la 1,45.
Evolutia populatiei ocupate in turism,intara noastra este caracterizata de indicatorii prezentati in urmatorul tabel:
Tab 2
Anii |
Indicatorii absolute(mii persoane) |
Indicatori relativi(%) |
Indicatorii medii |
|||||||||||||
De nivel |
Modificari absolute |
Indicele dinamicii |
Ritmul de crestere |
Calculati din valori absolute |
Calculate din valori relative |
|||||||||||
Valori Yi |
∆i/1 |
∆i/i-1 |
Ii/1 |
I/i-1 |
Ri/1 |
Ri/i-1 |
y |
∆ |
I |
R |
||||||
2002 |
95 |
0 |
- |
100 |
- |
0 |
- |
120 |
9,75 |
1,187 |
-98,81 |
|||||
2003 |
105 |
10 |
10 |
110,52 |
110,52 |
10,52 |
10,52 |
|||||||||
2004 |
133 |
38 |
28 |
140 |
126,66 |
40 |
26,66 |
|||||||||
2005 |
133 |
38 |
0 |
140 |
100 |
40 |
0 |
|||||||||
2006 |
134 |
39 |
1 |
141 |
100,75 |
41 |
0,75 |
|||||||||
Se observa o crestere a populatiei ocupate in turism-de la 10 la 38 mii persoane.
Pe parcursul anilor s-a inregistrat o valoare medie a populatiei ocupate in turism de 120 mii persoane,o modificare medie pozitiva de 9,75,un indice mediu al dinamicii subunitar si un ritm mediu negative de -98,81.
Tab 3
Structuri de primire turistica |
2002 |
2003 |
2004 |
2005 |
2006 |
Hoteluri si moteluri |
974 |
1029 |
1077 |
1154 |
1220 |
Hanuri turistice |
16 |
16 |
15 |
11 |
9 |
Cabane turistice |
140 |
138 |
132 |
113 |
116 |
Campinguri si unitati tip casuta |
129 |
134 |
125 |
124 |
121 |
Vile turistice si bungalouri |
928 |
941 |
970 |
1021 |
1040 |
Total unitati |
2187 |
2258 |
2319 |
2423 |
2506 |
Pe parcursul anilor se poate observa o crestere a unitatilor de primire turistica,de la 2187 la 2506.
Cel mai mare numar de unitati de primire turistica in anul 2006 este reprezentat de hoteluri si moteluri.fiind urmat de vile turistice si bungalouri,campinguri,cabane si hanuri.
Tab 4- nivelul PIB-ului in zona sud-estica pe perioada 2001-2005
Anul |
PIB (mil lei)-turism |
PIB total regional |
2001 |
405 |
13165,2 |
2002 |
486,6 |
17112,3 |
2003 |
555,4 |
22263,8 |
2004 |
733,9 |
29425,1 |
2005 |
990 |
33096,7 |
Se poate observa o crestere considerabila a nivelului PIB-ului in turism,de la 405 mil lei in 2001,la 990 mil lei in 2005.
Tab 5-Indicatorii absolute,relative si medii pentru PIB creat in turism,in regiunea de sud est,in anii 2001-2005
Anii |
Indicatori absoluti-mld lei |
Indicatotii relativi |
Indicatorii medii |
||||||||
De nivel |
Modificari absolute |
Indicele dinamicii |
Ritmul de crestere |
Calculate din valori absolute |
Calculati din valori relative |
||||||
Valori Yi |
∆i/1 |
∆i/i-1 |
Ii/1 |
Ii/i-1 |
Ri/1 |
Ri/i-1 |
y |
∆ |
I |
R |
|
2001 |
405 |
0 |
- |
100 |
- |
0 |
- |
634,18 |
146,25 |
1,563 |
-98,43 |
2002 |
486,6 |
81,6 |
81,6 |
120,14 |
120,14 |
20,14 |
20,14 |
||||
2003 |
555,4 |
150,4 |
68,8 |
137,13 |
114,13 |
37,13 |
14,13 |
||||
2004 |
733,9 |
328,9 |
178,5 |
181,20 |
132,13 |
81,2 |
32,13 |
||||
2005 |
990 |
585 |
256,1 |
244,44 |
134,89 |
144,44 |
34,89 |
Se observa o crestere a PIB-ului in perioada 2001-2005.S-a inregistrat un PIB mediu anual de 634,18 mil lei,cu o modificare anuala de 146,25,un indice mediu de 1,563,ceea ce inseamna o scadere de 98,43.
Capitolul 2
Pentru a stabili in ce masura populatia ocupata in
Tab 6-Calcularea
legaturii dintre populatia ocupata si PIB-ul creat in turism in
Anii |
Populatia ocupata(mii persoane)-x |
PIB din turism (mil lei)-y |
Xi*yi |
xi2 |
yi2 |
2004 |
133 |
4469 |
594377 |
17689 |
19971961 |
2005 |
133 |
6028,4 |
801777,2 |
17689 |
36341606,6 |
2006 |
134 |
7325,7 |
981643,8 |
17956 |
53665880,5 |
∑ |
400 |
17823,1 |
2377798 |
53334 |
109979448 |
r===0
Avand in vedere ca r=o si tinde spre 1,putem spune ca intre cei 2 indicatori exista o corelatie puternica,directa si pozitiva.
Coeficientii de corelatie Spearman si
Tab 7
Regiunea |
P.O(mii pers)-x |
PIB turism(mil lei)-y |
rx |
ry |
d |
Nord-est |
1265,6 |
505,3 |
1 |
4 |
9 |
Sud-est |
1028,2 |
220,0 |
5 |
8 |
9 |
Sud |
1188,9 |
445,7 |
2 |
6 |
16 |
Sud-vest |
857,1 |
440,4 |
7 |
7 |
0 |
Vest |
834,9 |
487 |
8 |
5 |
9 |
Nord-vest |
1145,4 |
607,1 |
3 |
3 |
0 |
Centru |
1008,1 |
1011 |
6 |
2 |
16 |
Bucuresti |
1062,1 |
1541,9 |
4 |
1 |
9 |
Total |
8390,3 |
5258,4 |
68 |
Sp =1- = 0,19
Tab 8
Regiunea |
ry |
Pi |
Qi |
Nord est |
4 |
4 |
3 |
Sud |
6 |
2 |
5 |
Nord-vest |
3 |
5 |
2 |
Centru |
2 |
6 |
1 |
Sud-est |
8 |
0 |
7 |
Bucuresti |
1 |
7 |
0 |
Sud-vest |
7 |
1 |
6 |
Vest |
5 |
3 |
4 |
Total |
28 |
28 |
K = = 0.
S= 28-28=0
Pi=nr rangurilor superioare dupa y,in ordinea stricata data in tabel
Qi=nr de ranguri mai mici dupa y,in ordinea stricta din tabel
Din calcularea coeficientilor de corelatie,rezulta
ca,la nivelul regiunilor,legatura dintre
Capitolul 3
Pentru comparatie s-au luat in considerare urmatorii indicatori:
Tab 9
Regiunea |
|
PIB turism(mil lei) |
PIB turism/PO servicii(mil/persoane) |
Rangpib/po |
Nord-est |
16,7 |
505,3 |
30,13 |
7 |
Sud-est |
16,8 |
990,0 |
58,92 |
2 |
Sud |
15,4 |
445,7 |
28,94 |
8 |
Sud-vest |
10,7 |
440,4 |
41,12 |
4 |
Vest |
12.9 |
487 |
37,75 |
6 |
Nord-vest |
15,1 |
607,1 |
40,20 |
5 |
Centru |
22,7 |
1011 |
44,53 |
3 |
Bucuresti |
22,7 |
1541,9 |
67,92 |
1 |
Total |
133 |
5258,4 |
39,53 |
Din tabelul de mai sus,se poate observa o diferenta considerabila intre productivitatea muncii din domeniul turismului in Bucuresti,in comparative cu alte regiuni.Productivitatea muncii din domeniul turismului este de 67,92,in timp ce in regiunea nord-est este de 30,13.
Capitolul 4
a) metoda sporului mediu
Tab 10-previziuni
pentru populatia ocupata in servicii in
Anii |
Yi(mii pers) |
ti |
yi=y1+ ti |
(yi-)2 |
2002 |
95 |
0 |
95 |
0 |
2003 |
105 |
1 |
104,75 |
0,0625 |
2004 |
133 |
2 |
114,5 |
342,25 |
2005 |
133 |
3 |
124,25 |
76,56 |
2006 |
134 |
4 |
134 |
0 |
Total |
418,87 |
Din datele anterioare se cunoaste ca mii pers; =120mii pers
V =7 %>5%.
Capitolul 5
In urma analizei si previziunii evolutiei turismului observam o crestere a :
- ponderei populatiei ocupate in turism in totalul populatiei ocupate in economia nationala.
- unitatilor de primire turistica,
de la
- nivelului PIB-ului in turism.
Bibliografie
|