Perceptia ofertei turistice românesti pe pietele externe
Studiile si analizele realizate în cadrul OMT, bazate pe informatiile si analizele de piata realizate în tarile mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum si anchetele întreprinse în rândul turistilor straini care viziteaza România, caracterizeaza oferta 18418j91s turistica româneasca prin urmatoarele aspecte:
toate tipurile de programe oferite de România întâmpina o concurenta acerba pe pietele vest-europene;
destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti;
oferta româneasca este relativ limitata, restrânsa la câteva statiuni, iar în cadrul acestora, doar la câteva hoteluri;
serviciile sunt
inferioare celor de pe destinatii concurente din vecinatate, precum
agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii;
infrastructura tehnico-rutiera este necorespunzatoare;
din punct de vedere al raportului calitate / pret, România a încetat sa mai fie o piata turistica atractiva.
Pe de alta parte, OMT sintetizeaza factorii de impact în dezvoltarea turismului international al României, dupa cum urmeaza(fig. 1.3):
|
Nr. crt. |
Domeniul |
Factori pozitivi |
Factori negativi |
|
|
Produse turistice |
existenta în faza de studiu a unor proiecte de investitii pentru realizarea de noi hoteluri, atât în marile orase cât si în statiunile turistice |
lipsa unui program de actiuni, coerent si stabil, privind dezvoltarea turismului |
||
|
adoptarea de noi acte normative care reglementeaza desfasurarea si controlul activitatilor turistice si contribuie la ameliorarea serviciilor turistice |
lipsa sau starea precara a serviciilor publice în numeroase statiuni si zone rurale |
|
||
|
cresterea semnificativa a capacitatii de cazare în special ca numar de camere si apartamente private |
lipsa creditelor pentru realizarea de investitii si restaurarea patrimoniului, fonduri insuficiente alocate pentru dezvoltarea turistica |
|
||
|
ameliorarea si dezvoltarea ofertei pentru alte produse si programe turistice (sporturi, divertisment, manifestari culturale, excursii etc.) |
lipsa creditelor pentru activitatile de promovare |
|
||
|
modernizarea hotelurilor existente si constructia de noi hoteluri si a altor structuri de primire |
concurenta puternica din partea tarilor din Europa Centrala si de Est un climat politic instabil în unele tari vecine |
|
||
|
dezvoltarea agroturismului si a retelei de pensiuni turistice care servesc micul dejun |
||||
|
experientele reusite ale unor noi forme de turism în unele zone turistice ale tarii |
||||
|
dezvoltarea si diversificarea dotarilor si echipamentelor de agrement |
||||
|
cresterea profesionalismului în activitatea de formare a cadrelor |
||||
|
adoptarea
unui cadru legislativ care a permis deschiderea de noi scoli tehnice
si centre de formare a cadrelor care îsi desfasoara
activitatea în turism (Bucuresti, Suceava, |
||||
|
dezvoltarea sectorului de agrement în structurile hoteliere (baruri de noapte, cazinouri, centre de jocuri, discoteci, centre de sanatate, centre de conferinte si afaceri s.a.) |
|
|||
|
privatizarea hotelurilor |
|
|||
|
existenta unui climat agreabil, natura bogata si abundenta monumentelor istorice |
|
|||
|
Marketing si promovare |
oferta turistica bogata prin internet |
constrângeri bugetare |
||
|
participarea României la marile târguri - expozitii |
lipsa unei sustineri tehnice si financiare din partea statului pentru promovare |
|
||
|
cresterea numarului de publicatii promotionale |
neconcordanta între activitatea de promovare si cea de marketing |
|
||
|
dezvoltarea publicitatii audio-vizuala (CD-ROM, filme video) |
lipsa
creditelor pentru dezvoltarea activitatilor de promovare în |
|
||
|
publicitate în media turistica din întreaga lume |
insuficienta informatiei turistice la nivelul statiunilor turistice |
|
||
|
Alte domenii |
modernizarea instalatiilor vamale la frontiere |
instabilitatea politica în zona balcanica |
||
|
declararea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si dezvoltarea ecoturismului |
existenta sistemelor tehnico-edilitare necorespunzatoare în unele orase importante si statiuni turistice |
|
||
|
posibilitatea valorificarii în turismul ecologic a altor rezervatii si parcuri nationale/ naturale, declarate astfel conform legii |
||||
|
sensibilizarea, prin diverse actiuni, a populatiei privind valoarea si necesitatea protejarii mediului |
||||
Fig.1.3 - factorii de impact în dezvoltarea turismului international
În concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze care au contribuit la declinul turismului românesc:
lipsa unui program de actiuni, coerent si stabil, privind dezvoltarea turismului;
lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii, modificarii si reabilitarii infrastructurii generale si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii; aplicarea unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati în domeniul creditelor bancare s.a.;
reforma sectorului turistic a demarat târziu, chiar daca anumite încercari de reforma economica au fost facute înca de la începutul anilor '90, însa durata de aplicare a lor s-a întins pe o perioada foarte mare de timp;
cu câteva exceptii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atragator pentru investitorii straini (aproximativ 1%-2% din capitalul în valuta subscris în perioada 1990-2003 pe total economie);
lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispozitia întreprinderilor de profil;
practicarea unor dobânzi bancare foarte ridicate si deci, neatractive, în paralel cu deprecierea permanenta a monedei nationale precum si persistenta unei rate ridicate a inflatiei;
durata mare necesara reconstituirii proprietatii private, în cazul activelor nationalizate;
existenta unui management hibrid, nenatural între rigorile economiei concurentiale si mentalitatea societatii super-centralizate;
scaderea puterii de cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor;
reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii externe.
Într-o lume în care tendinta mondiala a tursmului este de crestere a circulatiei turistice si a veniturilor din turism, România a început sa îsi regaseasca echilibrul, înregistrând, începând cu anii 2002-2004, cresteri semnificative la majoritatea indicatorilor turistici (numarul de turisti, volumul încasarilor, sosirile de vizitatori straini).
Multe din cauzele ce au încetinit dezvoltaerea turismului în România îsi gasesc originea, fie în incompetentele manageriale ale celor care au activat în turism, fie în actiunile întreprinse de administratia nationala. Ca urmare a politicilor nationale de dezvoltare a turismului românesc insuficiente si a unei fiscalitati, la nivelul economiei nationale, neatractive atragerea de capital strain a fost greoaie, iar necesitatea investitiilor prea mare.
|
