Perceptia ofertei turistice romānesti pe pietele externe
Studiile si analizele realizate īn cadrul OMT, bazate pe informatiile si analizele de piata realizate īn tarile mari generatoare de fluxuri turistice din Europa, precum si anchetele īntreprinse īn rāndul turistilor straini care viziteaza Romānia, caracterizeaza oferta 18418j91s turistica romāneasca prin urmatoarele aspecte:
toate tipurile de programe oferite de Romānia īntāmpina o concurenta acerba pe pietele vest-europene;
destinatiile concurente ofera o gama variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti;
oferta romāneasca este relativ limitata, restrānsa la cāteva statiuni, iar īn cadrul acestora, doar la cāteva hoteluri;
serviciile sunt
inferioare celor de pe destinatii concurente din vecinatate, precum
agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii;
infrastructura tehnico-rutiera este necorespunzatoare;
din punct de vedere al raportului calitate / pret, Romānia a īncetat sa mai fie o piata turistica atractiva.
Pe de alta parte, OMT sintetizeaza factorii de impact īn dezvoltarea turismului international al Romāniei, dupa cum urmeaza(fig. 1.3):
|
Nr. crt. |
Domeniul |
Factori pozitivi |
Factori negativi |
|
|
Produse turistice |
existenta īn faza de studiu a unor proiecte de investitii pentru realizarea de noi hoteluri, atāt īn marile orase cāt si īn statiunile turistice |
lipsa unui program de actiuni, coerent si stabil, privind dezvoltarea turismului |
||
|
adoptarea de noi acte normative care reglementeaza desfasurarea si controlul activitatilor turistice si contribuie la ameliorarea serviciilor turistice |
lipsa sau starea precara a serviciilor publice īn numeroase statiuni si zone rurale |
|
||
|
cresterea semnificativa a capacitatii de cazare īn special ca numar de camere si apartamente private |
lipsa creditelor pentru realizarea de investitii si restaurarea patrimoniului, fonduri insuficiente alocate pentru dezvoltarea turistica |
|
||
|
ameliorarea si dezvoltarea ofertei pentru alte produse si programe turistice (sporturi, divertisment, manifestari culturale, excursii etc.) |
lipsa creditelor pentru activitatile de promovare |
|
||
|
modernizarea hotelurilor existente si constructia de noi hoteluri si a altor structuri de primire |
concurenta puternica din partea tarilor din Europa Centrala si de Est un climat politic instabil īn unele tari vecine |
|
||
|
dezvoltarea agroturismului si a retelei de pensiuni turistice care servesc micul dejun |
||||
|
experientele reusite ale unor noi forme de turism īn unele zone turistice ale tarii |
||||
|
dezvoltarea si diversificarea dotarilor si echipamentelor de agrement |
||||
|
cresterea profesionalismului īn activitatea de formare a cadrelor |
||||
|
adoptarea
unui cadru legislativ care a permis deschiderea de noi scoli tehnice
si centre de formare a cadrelor care īsi desfasoara
activitatea īn turism (Bucuresti, Suceava, |
||||
|
dezvoltarea sectorului de agrement īn structurile hoteliere (baruri de noapte, cazinouri, centre de jocuri, discoteci, centre de sanatate, centre de conferinte si afaceri s.a.) |
|
|||
|
privatizarea hotelurilor |
|
|||
|
existenta unui climat agreabil, natura bogata si abundenta monumentelor istorice |
|
|||
|
Marketing si promovare |
oferta turistica bogata prin internet |
constrāngeri bugetare |
||
|
participarea Romāniei la marile tārguri - expozitii |
lipsa unei sustineri tehnice si financiare din partea statului pentru promovare |
|
||
|
cresterea numarului de publicatii promotionale |
neconcordanta īntre activitatea de promovare si cea de marketing |
|
||
|
dezvoltarea publicitatii audio-vizuala (CD-ROM, filme video) |
lipsa
creditelor pentru dezvoltarea activitatilor de promovare īn |
|
||
|
publicitate īn media turistica din īntreaga lume |
insuficienta informatiei turistice la nivelul statiunilor turistice |
|
||
|
Alte domenii |
modernizarea instalatiilor vamale la frontiere |
instabilitatea politica īn zona balcanica |
||
|
declararea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si dezvoltarea ecoturismului |
existenta sistemelor tehnico-edilitare necorespunzatoare īn unele orase importante si statiuni turistice |
|
||
|
posibilitatea valorificarii īn turismul ecologic a altor rezervatii si parcuri nationale/ naturale, declarate astfel conform legii |
||||
|
sensibilizarea, prin diverse actiuni, a populatiei privind valoarea si necesitatea protejarii mediului |
||||
Fig.1.3 - factorii de impact īn dezvoltarea turismului international
Īn concluzie, pot fi sintetizate principalele mari cauze care au contribuit la declinul turismului romānesc:
lipsa unui program de actiuni, coerent si stabil, privind dezvoltarea turismului;
lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii, modificarii si reabilitarii infrastructurii generale si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al privatizarii; aplicarea unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati īn domeniul creditelor bancare s.a.;
reforma sectorului turistic a demarat tārziu, chiar daca anumite īncercari de reforma economica au fost facute īnca de la īnceputul anilor '90, īnsa durata de aplicare a lor s-a īntins pe o perioada foarte mare de timp;
cu cāteva exceptii, domeniul turistic nu s-a dovedit a fi foarte atragator pentru investitorii straini (aproximativ 1%-2% din capitalul īn valuta subscris īn perioada 1990-2003 pe total economie);
lipsa mijloacelor circulante (resurse financiare) la dispozitia īntreprinderilor de profil;
practicarea unor dobānzi bancare foarte ridicate si deci, neatractive, īn paralel cu deprecierea permanenta a monedei nationale precum si persistenta unei rate ridicate a inflatiei;
durata mare necesara reconstituirii proprietatii private, īn cazul activelor nationalizate;
existenta unui management hibrid, nenatural īntre rigorile economiei concurentiale si mentalitatea societatii super-centralizate;
scaderea puterii de cumparare a populatiei si reordonarea prioritatilor;
reorientarea unei parti a cererii turistice interne catre destinatii externe.
Īntr-o lume īn care tendinta mondiala a tursmului este de crestere a circulatiei turistice si a veniturilor din turism, Romānia a īnceput sa īsi regaseasca echilibrul, īnregistrānd, īncepānd cu anii 2002-2004, cresteri semnificative la majoritatea indicatorilor turistici (numarul de turisti, volumul īncasarilor, sosirile de vizitatori straini).
Multe din cauzele ce au īncetinit dezvoltaerea turismului īn Romānia īsi gasesc originea, fie īn incompetentele manageriale ale celor care au activat īn turism, fie īn actiunile īntreprinse de administratia nationala. Ca urmare a politicilor nationale de dezvoltare a turismului romānesc insuficiente si a unei fiscalitati, la nivelul economiei nationale, neatractive atragerea de capital strain a fost greoaie, iar necesitatea investitiilor prea mare.
|
