Pestera Ghetarul de la Scarisoara

Pestera Ghetarul de la Scarisoara
Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale - Dobresti, reprezentand (alaturi de Pestera Pojarul Politei) etajul superior, fosil al acestuia. Este sculptata in calcare de varsta Jurasic superior, dispuse monoclinal pe 212d38c directia NV-SE, la o altitudine de 1165 m, la marginea platoului carstic Ghetari - Ocoale.
Lungimea totala a pesterii este de 720 m, denivelarea (negativa) fiind de 105 m. Se dezvolta pe o succesiune de fete de strat (vizibile in special in Sala Mare si in Galeria Maxim Pop); salile mari ale pesterii fiind formate la contactul dintre fetele de strat si diaclaze. Accesul se face printr-un aven de 48 de metri adancime si 60 de metri in diametru. La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care da acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu Sala 'Biserica', principala atractie turistica a pesterii. In partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si inalta de 7 a Galeriei Maxim Pop, care dupa ce coboara 68 m se continua cu Rezervatia Mare a pesterii.
Din aceasta se urca in Catedrala, frumos concretionata si lipsita de gheata. Din Catedrala, printr-o mica 'fereastra' se trece in Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii (+50C), de asemenea lipsit de gheata, dar bogat in concretiuni calcitice.
Tot din Sala Mare se ajunge in Rezervatia Mica (spre nord), prin coborarea unei faleze de gheata inalta de 14 m. In sectorul nord - estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sanzienei, lipsit de gheata si concretionat.
Principala 'resursa' stiintifica si turistica a pesterii, blocul de gheata, are un volum de 75.000 m3 si o grosime medie de 16 m (forajul efectuat in februarie 2003 a ajuns la o adancime maxima de 22,53 m). Se gaseste cantonat in Sala Mare, formand planseul acestei sali, de unde se prelungeste sub forma unor 'limbi de gheata' in Rezervatia Mare, Biserica si Rezervatia Mica. In aceste trei sali, la o oarecare distanta de blocul de gheata se dezvolta stalagmite de gheata, cu dimensiuni variabile, de la cativa cm la peste 10m (in Biserica). Spre deosebire de blocul de gheata care are are o varsta de 3500 ani (Pop, Ciobanu, 1950), aceste stalagmite se pot topi de la un an la altul, sau chiar disparea in unele perioade