Aceasta
pestera era cunoscuta inca din secolul al XIX-lea, cand A. Schmidl a explorat-o
pe '660 klafteri', adica aproximativ 1150 m, lungime remarcabila pentru 353j98d
nivelul de cunoastere din acea vreme, chiar si la nivel european. In plus,
pestera era extrem de frumoasa si bogat decorata, dar toate splendorile ei au
cazut prada vandalismului turistic. Insa tot turistii vor fi aceia care vor
adauga noi galerii necunoscute, ajutand-o astfel ca prin dimensiuni marite
sa-si mentina intaietatea inca multa vreme.
Galeriile nou descoperite au ajuns sa fie atat de
numeroase incat, dupa primul razboi mondial, nimeni nu mai stia ce este abia
din acel moment cunoscut, ce este redescoperit sau cat de mare estepestera. Se
impunea de aceea o investigatie topografica precisa. Sarcina aceasta ingrata
si-a luat-o geologul Erno Balogh de la Cluj, care, cu multa rabdare, dar cu o
constiinciozitate remarcabila, a efectuat o ridicare cu teodolitul. Rezultatul
a constituit o surpriza, caci noua harta arata ca Pestera Meziad are 3464 m.
Aceasta se intampla in 1932.
In anii '70, pestera a fost recartata cu teodolitul in
vederea amenajarii turistice. Stupoare! Rezultatul era de 4750 m! Si aceasta
fara sa se fi descoperit intre timp altceva decat o galerie de 400 m, diferenta
fiind datorata inregistrarii cu mare grija a tuturor micilor fundaturi,
diverticolelor si minusculelor galerii care ii scapasera, probabil, lui Balogh.
|
