Pietrosita-Scropoasa-Pestera-Omul

Pietrosita-Scropoasa-Pestera-Omul

(Timp necesar: 6-8 ore; marcaj cruce albastra pe fond alb; pe harta No. 2 )

Este singurul drum de patrundere din spre sud catre centrul Bucegilor si unica artera de circulatie turistica dintre localitatile din nordul jud. Dāmbovita si masivul Bucegi.

Distanta de 555e48f 16 km. dintre Pietrosita si Scropoasa (cabana) se parcurge īn parte pe soseaua care leaga Tīrgoviste de Sinaia, trecānd prin Moroeni, dupa care paraseste V. Ialomitei si urca īn serpentine peste muntele Paduchiosul pentru a coborī īn Sinaia; pe restul traseului se foloseste o poteca de cal, care se ramifica din aceasta sosea si strabate regiunea de pe stānga Ialomitei (dreapta cum urcam) pāna īn punctul Scropoasa.

De aci īncepe adevaratul aspect alpin al traseului, din care aproape jumatate este reprezentat prin portiunea Pietrosita-Scropoasa, lipsita de orice interes turistic.

Se mai poate parcurge aceasta portiune direct pe firul Ialomitei, īn care caz nu se poate face uz de nici un vehicul pentru transportul bagajelor; se va putea vizita marea uzina electrica dela Dobresti si se va trece prin Cheita Orzea, primele din seria de "chei" sau "ganguri" ce se succed dealungul Ialomitei, pāna dincolo de Pestera.

Punctul "Scropoasa este īnsemnat prin marele lac construit aci pentru alimentarea uzinei hidroelectrice de la Dobresti; pe malul lacului se gaseste casa de adapost Scropoasa (particulara); 1205 m. alt; restaurant), cunoscuta de multa vreme sub numele de Arzoiu.

Īntre Scropoasa si Bolboci, mergānd dealungul Ialomitei, trecem mai īntāi prin Cheile mari ale Zanoagei (circa doi km. lungime: si apoi prin Cheile mici ale Zanoagei, a caror intrare superioara se deschide putin mai jos de Statiunea Bulboci (1358 m alt.).

Lasānd īn urma asezarile dela Bolboci sau ,,Bulboace" cum erau denumite īn trecut iar īn stānga, pe un versant īmpadurit, Casa Bolboci O. N. T. (1460 m. alt), urcam īn continuare foarte domol, pe malul drept al Ialomitei, lasam īn stānga valea Bolboci, trecem pe la casa de adapost Plaiul Mircii (1.400 m. alt.; particulara, restaurant) asezata la poalele muntelui cu acelasi nume si, trecānd pe malul opus al Ialomitei, intram īn Cheile mari ale Tatarului, ai caror pereti īnalti contrasteaza cu albia destul de larga a Ialomitei dela Bolbori pāna aici.

Coltii Tatarului, pe stānga, si Coltii Blana, pe dreapta, se īnalta de o parte si de alta a apelor īnvolburate ale Ialomitei īn timp ce, din stānga, īsi aduna apele ei spumoase, valea Tatarului, salbatica, strānsa si ea īntre peretii īnalti ai muntelui cu acelasi nume.

Pe nesimtite trecem din Cheile mari īn Cheile mici ale Tatarului, despartite printr'o pauza aproape imperceptibila.

La iesirea din aceste chei, trecem pe malul drept al Ialomitei, pe care nu-l vom mai parasi pāna la Pestera; urcānd foarte domol, valea se largeste considerabil, oferindu-ne o vasta perspectiva catre coamele ce īnchid zarea īntre Batrāna si Cocora, avānd īn mijloc Doamnele, Obārsia si Babele, iar īn fund, īnvaluit aproape totdeauna īn neguri, Omul.

Pe acest parcurs trecem pe la casa de adapost Padina (1520 m. alt., restaurant) si apoi - ajungānd īn gura Horoabei - trecem pe la casele de adapost īnvecinate, Horoaba si Coltii (1550 m particulare, restaurant).

Cheile Pesterii īnchid din nou apele Ialomitei īntr'o īnclestare de piatra; drumul trece pe lānga alte doua case de adapost, Decebal si Bucegi (1580 m. alt., restaurant), facānd parte din aglomeratia de locuinte calugaresti ale Schitului vechiu, aflat putin mai sus.

De aici, traversānd Ialomita, urcam usor pe lānga Schitul nou si ne oprim īn Poiana Crucii, la casa de adapost Pestera T. C. R. (1615 m. alt., restaurant, telefon), unde traseul nostru ia sfārsit.

Detalii despre Casa Pestera la pag. 46, iar despre statiunea alpina Pestera, la pag. 113-11;