Potentialul turistic litoral antropic al Romaniei
Potentialul antropic al unei zone, regiuni, tari este identic cu oferta turistica potentiala a respectivului spatiu geografic. Incercand o subdiviziune a potentialului antropic se constata ca el se compune in principal din fondul cultural-istoric al zonei si din obiective economice care prezinta interes turistic.
Potentialul turistic antropic al Romaniei se compune din valori cultural istorice (vestigii arheologice, monumente istorice si de arta, institutii si evenimente cultural – artistice, arta si traditia populara), obiective economice de interes turistic, baza materia 929c29j la turistica si potentialul socio-demografic (forta de munca).
Vestigiile arheologice existente pe teritoriul tarii noastre sunt numeroase s de mare valoare atat pentru istoria, cultura si civilizatia poporului nostru dar si pentru cel universal.
Intre vestigiile arheologice existente pe teritoriul Romaniei se pot aminti:
cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre construite in sec. VII-VI inainte de Hristos, cum ar fi Tomis (Constanta), Calatis (Manglia), prin intermediul carora populatia geto-daca a venit in contact cu marile civilizatii ale antichitatii elennistica, persana, romana;
cetatile dacice si romano-bizantine – cercetarile arheologice au scos la lumina unele vestigii dacice raspandite in toate zonele tarii cum sunt: Petrodova (Piatra-Neamt), Sucidava langa Caracal, Drobeta-Turnu_Severin la Dunare, Potissa (Turda). In Muntii Orastiei se afla cetatile si asezarile dacice construite in perioada lui Burebista si Decebal aproximativ 82 inainte de Hristos – 106; cetatile de la Costesti, Blidaru si cea mai mare considerata capitala statului dac distrusa si apoi refacuta dupa 106 de romani Sarmizegetusa, cetate situata in depresiunea Hateg;
Cetatile sau castrele
romane – construite ca puncte de rezistenta in expansiunea
romana in
Cetatile medievale, intre cele mai vechi incluzand: cetatea Dabaca din judetul Cluj, Vicoria din judetul Bihor, Cetatea Severinului din judetul Mehedinti, cetatea Curtea de Arges. In epoca moderna se remarca cetatile feudale sau orasele intarite cu cetati, mai bine pastrate fiind cele de la Sighisoara, Sibiu, Brasov, Targu Mures, Medias, Cluj-Napoca, Bran in mare parte restaurate.
De mare atractie turistica sunt si
cetatile de scaun din
In
Pentru perioada feudala remarcabile sunt si cetatile taranesti sasesti din Transilvania sau din judetul Bistrita-Nasaud ridicate de populatia saseasca in fata invaziilor tatarasti, unele propuse a fi incluse pe lista patrimoniului universal.
Monumentele istorice si de arta medievala, destul de numeroase, variate si de o valoare culturala recunoscuta, dateaza din perioade istorice diferite si reflecta evolutia culturii si civilizatiei romanesti dar si influentele altei culturi ale lumii. Cele mai reprezentante sunt:
manastirile din Nordul Bucovinei (Voronet, Sucevita, Moldovita, Arbore) construite in sec. XV – XVI in stil arhitectonic moldovenesc;
bisericile din lemn din Maramures (Botiza, Surdesti, Eud, Calinesti) construite in sec. XVII in stil arhitecturii populare maramuresene;
castelele si palatele Bran, Mogosoaia, Peles, Cotroceni, Ghica, edificii laice reprezentative;
edificii religioase, monumente si statiuni reprezentative pentru cultura romaneasca : Catedrala Romano – Catolica din Alba Iulia, Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, Biserica Neagra din Brasov, Manastirea Curtea de Arges, Arcul de Triumf, Mausoleul Eroilor din Marasesti, Palatul Stiubei de la Buftea, Palatul Regal din Bucuresti.
Alte componente al potentialului turistic antropic:
institutiile si evenimentele cultural artistice aflate sau care se desfasoara in principalele centre urbane ale tarii: Ateneul Roman, Operele din Bucuresti, Timisoara, Cluj, Palatul Culturii din Iasi, muzee si case memoriale sau evenimente culturale cum sunt: festivalurile muzicale George Enescu, Cerbul de Aur, festivaluri ale filmului, festivaluri de teatru, expozitii;
elemente de arta si traditie populara localizate in zone de mare importanta turistica cum sunt Maramuresul, zona Dornelor, Oas, Campulung Muscel, renumite centre de ceramicacum sunt Marginea (Suceava), Horezu (Valcea), zone traditionale pentru sarbatori populare de iarna.
Obiective economice – atractii turistice. Nu in putine cazuri, in derularea unui program turistic unele dintre atractii reprezinta materializari ale activitatii economice din zona respectiva (baraje si acumulari de apa, hidrocentrale, canale navigabile, poduri, instalatii tehnice ale afacerilor mici si mijlocii). Este normal sa fie asa intrucat turistii sunt dornici de a avea confirmarea orizontului cultural sau informational pe care-l poseda si in perioadele lor de vacanta; mai mult in cadrul produselor turistice culturale aceste atractii fac chiar obiectul calatoriei.
Tara noastra are si astfel de resurse turistice. Vom aminti aici : barajul de la Portile de Fier, podurile de peste Dunare (Fetesti – Cernavoda, Giurgiu – Ruse, Giurgeni- Vadu Oii, ruinele podului lui Apolodor de la Drobeta Turnu Severin); lucrarile hidroenergetice de la Bistrita, Lotru, Arges, Olt, Somes, Prut, Siret, Buzau; drumurile trasmontane (Transfagarasanu).
Baza materiala turistica cuprinde ansamblul mijloacelor tehnice de productie utilizate in sectorul turistic, destinate obtinerii de bunuri si servicii specifice consumului turistic.
Baza materiala se imparte in :
baza materiala specific turistica;
baza materiala generala (infrastructura).
Baza materiala specific turistica se refera la resursele materiale ce formeaza suportul activitatii turistice fiind destinata exclusiv turistilor, iar baza materiala generala cuprinde dotarile cu statut independent de activitate turistica dar utilizate si pentru satisfacerea nevoilor acesteia (echipamente destinate in egala masura rezidentilor si turistilor).
Din grupa dotarilor specifice activitatilor turistice fac parte: reteaua unitatilor de cazare (de gazduire), o parte din unitatile de alimentatie, mijloace de transport turistic (rutiere si mijloace de transport pe cablu in principal), instalatii de agrement, cele specifice turismului balneo-medical, satele turistice, satele de vacanta, infrastructura cuprinde caile de comunicatii, mijloace de transport in comun urban si interurban, reteaua de telecomunicatii, unitati comerciale, sanitare, de prestari servicii, echipamente tehnico edilitare.
Componenta principala a bazei materiale specifice turismului o constituie unitatile de cazare, intrucat acestea corespund unei necesitati de baza in activitatea turistica si anume odihna, fara de care nu se poate realiza consumul turistic, prin urmare se poate spune ca de modul in care este dimensionata capacitatea de cazare, este distribuita si este repartizata teritorial depind toate celelalte caracteristici ale bazei materiale turistice, inclusiv amploarea si orientarea fluxurilor turistice.
Potentialul socio-demografic. In turism potentialul socio-demografic cuprinde doua elemente importante, populatia si asezarile umane.
Populatia intereseaza activitatea turistica sub mai multe aspecte:
ca rezervor pentru cererea turistica de servicii, cresterea numarului populatiei, cresterea gradului de urbanizare, modificarile produse in structura socio-profesionala, nivelul de cultura si educatie al populatiei, cresterea sperantei de viata, reprezinta factori importanti care determina si stimuleaza activitatea turistica;
ca forta de munca in activitatea turistica, cu rol de modelare a „materiei prime” (oferta turistica potentiala), in diferite produse turistice prin munca vie inglobata in prestatiile de servicii specifice pentru fiecare produs turistic;
ca element dinamic, in cresterea calitatii serviciile turistice prin pregatirea profesionala, etica, prin atitudini, prin calitati psiho-sociale.
Un alt element ce trebuie analizat in contextul potentialului socio-demografic il reprezinta asezarile umane urbane si rurale.
Localitatile urbane prin numarul mare de locuitori, prin veniturile mai ridicate, prin gradul mai accentuat de poluare, reprezinta principalele centre emitatoare de turisti care doresc sa evadeze din tumultul vietii citadine intr-un mediu natural nepoluat. Totodata asezarile urbane prin faptul ca permit concentrarea celui mai mare numar de obiective turistice se constituie si in importante centre receptoare de turisti.
Localitatile rurale sunt centre receptoare importante in special cele situate in zone cu potential turistic ridicat dar centre emitatoare mai modeste.
|
