Potentialul turistic montan
Carpatii românesti se impun ca o componenta de baza a potentialului turistic românesc datorita urmatoarelor caracteristici:
sunt situatii în centrul tarii fiind usor accesibili locuitorilor din toate judetele
ocupa aproximativ 30% din suprafata tarii
ofera o diversitate de aspecte peisagistice
prezinta o mare complexitate de potential turistic
asigura multiple posibilitati de practicare a turismului (forme de turism)
Diferitele masive montane care compun sistemul carpatic se diferentiaza dupa valoarea si complexitatea potentialului turistic si dupa predominanta anumitor componente care dau nota dominanta în turism.
Potentialul turistic al Carpatilor Orientali
In cadrul Carpatilor Orientali se remarc 10410l115k 9; datorita complexitatii si valorii potentialului turistic urmatoarele masive:
Muntii Oas, Gutâi, Ţibles
munti pitoresti , în interiorul si pe marginea lor gasindu-se o serie de depresiuni dintre care cea mai importanta este Ţara Oasului care se remarca prin portul, obiceiurile si traditiile specifice. Intre acestea un loc aparte îl ocupa pastoritul de care se leaga o serie de manifestari folclorice cum ar fi "Sâmbra oilor"
Muntii Gutâi se remarca prin :
o Domeniul skiabil amenajat valorificat în complexele Mogosa si Izvoarele
o Rezervatia geologica "Creasta Cocosului"
o Cheile Tatarului
o Lacul Firiza
o Posibilitatea efectuarii unor drumetii spre vârful Iglis
Centru turistic cel mai important de unde pornesc traseele spre obiectivele turistice din Muntii Gutâi si Ţibles este Baia Mare.
Muntii Rodnei ( Vârful Pietrosul 2303) se caracterizeaza prin urmatoarele atractii turistice:
Peisaj alpin deosebit de pitoresc
Relief glaciar spectaculos: circuri, vai, grohotisuri, stâncarii
28 de lacuri glaciare dintre care se remarca : Lala si Buhaescu
râuri salbatice cu cascade ex. Cascada Cailor (în apropierea statiunii Borsa)
rezerve de ape minerale valorificate în statiunea Sângeorz Bai (la poalele versantului sudic)
emanatii de CO (mofete) valorificate la Borsa
relief carstic spectaculos , remarcându-se Pestera Izvorul Tausoarelor - cea mai adânca din tara (m)
domeniul skiabil amenajat în statiunea Borsa
rezervatii naturale : Pietrosul Rodnei,
Accesul se realizeaza din localitatea Viseul de sus
Depresiunea Maramuresului
situata între Muntii Oas, Gutâi, Ţibles (la vest), , Muntii Rodnei (la sud) si Muntii Maramuresului (la est) este denumita si "Muzeul Nordului" datorita atât peisajului natural de un pitoresc deosebit cât si bogatiei obiceiurilor traditiilor, mestesugurilor.
Maramuresul este pastratorul unor mestesuguri artistice stravechi ca sculptura în lemn , tesutul, olaritul , cojocaritul , precum si a unui folclor literar, muzical, coregrafic de o rara frumusete : obiceiuri ,traditii , manifestari ciobanesti , sezatori etc.
Ele se regasesc în aproape toate satele maramuresene dar mai ales în : Bogdan Voda, Bârsana , Beresti , Ieud , Budesti , Surdesti , Ocna Sugatag, Plopis, Sacele , Sapânta. Mestesugul prelucrarii lemnului îsi gaseste desavârsirea în :
- bisericile maramuresene a caror arhitectura specifica este usor de recunoscut siluetei zvelte si înalte . Cele mai reprezentative biserici se gasesc în satele :
Bogdan Voda (biserica Sfântul Nicolae -1722 - una dintre cele mai frumoase din tara ) ,
satul Bârsana (unde se afla o biserica din lemn de mici dimensiuni datând din 1721 dar si biserica manastirii Bârsana construita în l994 care este cea mai înalta din Europa având un turn înalt de 60 m ) ,
satul Ieud cu biserica din deal care dateaza din 1364 si biserica din vale datând din 1717 - o adevarata catedrala gotica din lemn, biserici din tara, care dateaza din 1724
precum si în satele Ocna sugatag, Surdesti, Rozavlea.
portile maramuresene de pe Vaile Marei si Izei satul Surdesti unde exista una dintre cele mai vechi si mai bogat decorate monumentale si cu remarcabile decoratii care se întâlnesc în special în satele de Mara , Ieud , Ocna Sugatag, Bârsana
case cu arhitectura traditionala datând din secolul al XIX-lea precum si o serie de instalatii tehnice populare (mori , vârtelnite s.a.)
Cimitirul vesel de la Sapânta numit astfel pentru ca pe crucile mestesugit sculptate sunt redate în desene caricaturale , pictate în culori vii (predomina albastru) apucaturile rele ca si partile bune ale decedatilor iar sub desene sunt înscrise versuri pline de duh improvizate de mesterul popular local Ioan Stan Patras .
Alte mestesuguri sunt si ele foarte bine reprezentate ca de exemplu : tesutul -binecunoscute fiind cergile maramuresene si tesaturile specifice portului popular, olaritul - ceramica alba neglazurata
Obiceiurile si traditiile ocazionate de :
o diferitele sarbatori crestine si precrestine (colindele, dansurile rituale cu masti)
o cele ocazionate de diferitele momente importante ale vietii (nasterea , casatori , moartea )
o sau de momente importante ale calendarului agricol reprezinta un alt punct de atractie în Maramures.
Obcinele Bucovinene (Mestecanis - 1588m, Feredeu - 1376m, Obcina Mare- 1223m) prezinta urmatoarele caracteristici:
sunt intens umanizate cu gospodarii taranesti care urca pâna la 1200-1300 m
aspecte peisagistice pitoresti cu pasuni si paduri de conifere
manastirile ale caror biserici au fresce exterioare : Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor incluse în patrimoniul UNESCO la care se adauga Putna si Dragomirna (care nu au fresce exterioare ci alte modalitati de decor) situate în peisaje pitoresti, pe pante împadurite sau în depresiunile obcinilor; pentru modul în care aceasta zona a fost valorificata si integrata în circuitul turistic, a primit, în 1975, premiul "Marul de aur" de la FIJET (Federatia Internationala a Scriitorilor si Ziaristilor din turism)
obiceiuri , traditii si mestesuguri: cele mai renumite :
încondeierea oualor - un centru cu activitate permanenta Vatra Moldovitei
sculptura în lemn de ex: Muzeul lemnului de la Câmpulung Moldovenesc
îsi au izvoarele râurile Suceava, Moldova, Moldovita, Umor si afluentii lor
întinse domenii schiabile putin valorificate: în statiunea Vatra Dornei
rezerve de ape minerale bicarbonate, carbogazoase valorificate în statiunea Vatra Dornei destinata în special tratarii afectiunilor cardiovasculare
Accesul spre manastirile bucovinene se face din localitatile : Gura Humorului (Voronet si Humor), Câmpulung Moldovenesc (Moldovita si Sucevita), Suceava (Dragomirna)
Muntii Bârgâului - munti mai scunzi (aprox. 1600 m) se remarca prin :
Pasul Tihuta punct de acces spre Hotel Castel Dracula inclus în traseul Dracula un hotel construit în stilul arhitectural al unui castel medieval care ofera numeroase atractii care amintesc de mitul lui Dracula : amenajarea camerelor, salonul restaurant si specificul culinar (preparate cu nume sugestive si bogat asezonate cu sos de rosii), precum si spatiul de agrement si animatie aflat la subsol
Mestesuguri traditionale : prelucrarea lemnului
Muntii Rarau (1651m) si Giumalau (1857m) - entitati în peisajul montan se remarca prin :
Muntii Rarau impresioneaza prin aspectele peisagiste generate de :
Relieful carstic abrupturi, stanci cu forme bizare "Pietrele Doamnei, grohotisuri " rezervatia complexa de flora fauna si peisaj
rezervatia forestiera "Codrii seculari de la Slatioara" formata din arborete secular, , molid, pin tisa, fag
Muntii Giumalau :
Rezervatia forestiera Giumalau - paduri de molid
Valea Bistritei cu Cheile Zugreni si Schitul Chiril
Punctul de plecare spre Muntii Rarau si Giumalau : Câmpulung Moldovenesc
Muntii Ceahlau (1907m)
aspecte peisagistice de mare frumusete
relief pitoresc dezvoltat pe conglomerate care a generat stânci cu forme bizare: Toaca, Panaghia, Caciula Dorobantului, Sfinxul, Porumbelul s.a
Lacul Izvorul Muntelui lac de baraj artificial format pe Bistrita cu aportul Bicazului
Platou la peste 1800 m cu o larga belvedere
Cascada Duruitoarea
Statiunea Durau
Schitul Durau cu fresce pictate de N. Tonitza
Domeniu skiabil pe platou si la poale dar neamenajat
Rezervatie de zada (conifer relict glaciar)
Punctul de plecare spre Mun[S.M.1]tii Ceahlau orasul Bicaz
Muntii Hasmasul Mare
relief carstic pitoresc abrupturi, stâncarii, pesteri
Cheile Bicazului în capatul carora se afla Lacul Rosu - lac de baraj natural format în 1837 în urma unei masive alunecari de teren care a blocat cursul Bicazului
Pietrele Rosii - Tulghis si Piatra Singuratica stânci cu forme bizare
42 trasee pentru alpinism în Cheile Bicazului
domeniu skiabil în statiunea Lacul Rosu
Muntii Harghita (1800m)
munti vulcanici cu cratere bine pastrate
bine împaduriti cu un important fond cinegetic si piscicol
importante rezerve de ape minerale bicarbonate , carbogazoase si mofete valorificate în statiunea Tusnad statiune balneara destinata tratarii afectiunilor cardiovasculare
lacul Sânta Ana - singurul lac vulcanic din tara - format în craterul Ciomatul (la 3 ore de mers din Tu)
domeniul skiabil amenajat în zona Harghita Bai-Harghita Madaras
rezervatie stiintifica - mlastinile de la Luci si Mohos
Mun[S.M.2]tii Calimani
munti vulcanici cu conuri bine conservate, bine împaduriti
stanci cu forme bizare Rezervatia :"Cei 12 Apostoli" Mosul Nefertiti, Gusterul, Scaunul Domnului s.a.
Acees din localitatile Toplita, Deda, Lunca Bradului
Muntii Ciucas (1954m )
spectaculozitatea formelor de relief sculptate în conglomerate : stânci cu forme bizare: Tigaile mari si mici, Sfinxul de la Bratocea, abrupturi, stâncarii, grohotisuri
aspecte pitoresti în zona Zaganu-Gropsoarele
domenii schiabile neamenajate
Muntele Rosu
Complexul turistic Cheia
Manastirea Cheia
Acces gara Mânecau si autobuz pâna la Cheia
Muntii Baiului (Gârbova)- 1895m
varietatea aspectelor peisagistice, domenii cu pasuni montane
domeniu skiabil amenajat în mare parte amenajat valorificat în statiunea Predeal (pârtiile de la Clabucet)
drumetii la cabanele: Cioplea, Gâbova, Clabucet plecare-sosire, Susai, Piscul Câinelui
Muntii Piatra Mare (1843)
forme carstice spectaculoase: abrupturi, stâncarii, chei, pesteri: Pestera de gheata, Cascada 7 scari
domeniu skiabil amenajat destul de extins dar putin amenajat în zona Baciu -Bunloc
Muntii Postavarul (1789)
Varietatea peisajului carstic (abrupturi, creste, stâncarii, chei, stânci cu forme bizare ) pestera Laptelui de piatra
Domeniu skiabil amenajat valorificat în statiune Poiana Brasov - cea mai bine amenajata statiune destinata practicarii sporturilor de iarna dispune de pârtii iluminate : Pârtia Bradul si tunuri pentru producerea zapezii artificiale)
ofera multiple posibilitati de agrement: - centre de închiriere a materialelor sportive :centru de echitatie restaurante cu specific: Sura Dacilor, Coliba Haiducilor, Casa Ţaraneasca, un restaurant - stâna, care ofera preparate traditionale, bar de noapte: Capra Neagra, lacul Miorita, complexul Favorit (în prezent dezafectat din cauza unui incendiu)
Clabucetul Predealului (1282m)
domeniu skiabil în mare parte amenajat
aspecte peisagistice pitoresti
cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor
Cheile Oltetului un defileu lung de 1, 5 m cu aspect deosebit de salbatic, cu pereti abrupti si înalti de câteva sute de metri.
Pestera Polovragi situata la intrarea în Cheile Oltetului având 9 km lungime si variate concretiuni calcaroase stalactite, stalagmite coloane, pitici, remarcându-se cele din Galeria Sfesnicelor
Pestera Muierii (Muierilor) aflata la 3 km de Baia de Fier, în cuprinsul Cheilor Galbenului are doua galerii cea inferioara fiind declarata monument al naturii cea superioara deschisa vizitatorilor fiind iluminata electric.
Se remarca frumusetea concretiunilor între care Marea Orga, Candelabrul, Altarul, Domul Mare, Amvonul etc. precum si un cimitir al ursilor de pestera.
|
