Prima cabana din Muntii Fagarasului
Ieri s-au īmplinit 111 ani de la inaugurarea primei cabane turistice din Muntii Fagarasului, Cabana Negoiu. Construita de Siebenburgischer Karpathenverein (Asociatia Carpatina Transilvaneana), sectia Sibiu, pe Muchia serbotei, ea a constituit baza pentru urcarea Vīrfului Negoiu, cel mai īnalt vīrf al Transilvaniei. Datorita scopului s 21421w2217v au a primit numele de "Cabana Negoiu", cu toate ca localnicii īi spuneau "Casa din Muntele serbota" sau "Casa din serbota", dupa locul unde a fost construita. Cabana - ridicata prin grija preotului Stoichita din Porumbac, caruia i s-a datorat si obtinerea terenului - a fost confectionata din bīrne de lemn, fiind acoperita cu sindrila. Era destul de mica si nu oferea confortul cabanelor de azi, dar pentru turistii veacului trecut ea a īnsemnat mult mai mult decīt cabanele actuale. Inaugurata la 10 septembrie 1881, ea a adapostit pe toti turistii care i-au trecut pragul, contribuind īn mod substantial la dezvoltarea miscarii turistice. Īn 1890 - ca urmare a cresterii circulatiei turistice - a fost construita o a doua cabana, mai mare. Prima cladire a devenit locuinta a cabanierului si, īn decursul timpului, a suferit doua mutari. Cele doua cabane au īnfruntat īmpreuna deceniile si furtunile, īnsa prima cabana a ramas cu un rol secundar, disparīnd īn timp. Cabana a doua extinsa īn 1907 si īn 1914-1915, cīnd a primit numele de Cabana Negoiu Robert Gutt - si-a īncheiat existenta odata cu construirea actualei cabane cu doua etaje, īn perioada 1957-1962, dar mai dainuie īnca īn amintirea multor turisti mai vīrstnici.
Accesul la Cabana Negoiu se facea - la īnceput - de la Avrig, prin Poiana Neamtului, de unde se prindea poteca numita "Plaiul Ţarii", care era urmata pīna aproape de golul alpin de pe Muntele Bīrcaciu. Mai departe, se urma spre est o poteca ciobaneasca, pe la limita superioara a padurii, si se traversa Pīrīul Porumbacelul, Muchia Puha, Puiul Miezuinei, apoi se ajungea Ia stīna din Valea serbotei, se traversa apa pe deasupra Cascadei serbota si se continua pe versantul vestic al Muchiei serbota, pīna la cabana. Acesta era "Drumul vechi al Negoiului".
Īn anul 1901, a fost construita poteca turistica de la "Glajaria", din Valea Porumbacelului, peste Magura si Puha, pīna la Cabana Negoiu, īn lungime de 12,7 km. Aceasta poteca a fost apoi prelungita, pīna la Piatra Caprei, cu poteca de pe versantul vestic al Vaii Saratii, stīncos si abrupt. Prelungirea potecii a fost denumita "Drachensteig", ce īnseamna "Cararea Zmeilor" sau "Poteca Balaurului".
Dupa construirea potecii turistice de la Glajarie, Drumul vechi al Negoiului era folosit tot mai putin. Doar dupa īnfiintarea Cabanei Bīrcaciu (prin anul 1922), a fost reluata folosirea partiala a acestuia. Totusi, segmentul de poteca ce apartinea Plaiului Ţarii a fost parasit definitiv.
Accesul de la cabana la Vīrful Negoiu se facea la īnceput coborīnd la stīna din Valea Saratii, apoi se urca pe partea estica a pīrīului pīna la Piatra Caprei si, de aici, īn continuare, pe drumul actual. Acesta a fost primul traseu turistic, din Muntii Fagarasului, marcat cu vopsea. Marcarea a fost coordonata de W. Copony si executata īn anul 1887, de ghidul turistic al SKV Ioan Neamtu, din Porumbac. Dupa construirea Potecii Balaurului, drumul pe la stīna din Valea Saratii pīna la Piatra Caprei a fost parasit.
|
