Prima cabana din Muntii Fagarasului
Ieri s-au împlinit 111 ani de la inaugurarea primei cabane turistice din Muntii Fagarasului, Cabana Negoiu. Construita de Siebenburgischer Karpathenverein (Asociatia Carpatina Transilvaneana), sectia Sibiu, pe Muchia serbotei, ea a constituit baza pentru urcarea Vîrfului Negoiu, cel mai înalt vîrf al Transilvaniei. Datorita scopului s 21421w2217v au a primit numele de "Cabana Negoiu", cu toate ca localnicii îi spuneau "Casa din Muntele serbota" sau "Casa din serbota", dupa locul unde a fost construita. Cabana - ridicata prin grija preotului Stoichita din Porumbac, caruia i s-a datorat si obtinerea terenului - a fost confectionata din bîrne de lemn, fiind acoperita cu sindrila. Era destul de mica si nu oferea confortul cabanelor de azi, dar pentru turistii veacului trecut ea a însemnat mult mai mult decît cabanele actuale. Inaugurata la 10 septembrie 1881, ea a adapostit pe toti turistii care i-au trecut pragul, contribuind în mod substantial la dezvoltarea miscarii turistice. În 1890 - ca urmare a cresterii circulatiei turistice - a fost construita o a doua cabana, mai mare. Prima cladire a devenit locuinta a cabanierului si, în decursul timpului, a suferit doua mutari. Cele doua cabane au înfruntat împreuna deceniile si furtunile, însa prima cabana a ramas cu un rol secundar, disparînd în timp. Cabana a doua extinsa în 1907 si în 1914-1915, cînd a primit numele de Cabana Negoiu Robert Gutt - si-a încheiat existenta odata cu construirea actualei cabane cu doua etaje, în perioada 1957-1962, dar mai dainuie înca în amintirea multor turisti mai vîrstnici.
Accesul la Cabana Negoiu se facea - la început - de la Avrig, prin Poiana Neamtului, de unde se prindea poteca numita "Plaiul Ţarii", care era urmata pîna aproape de golul alpin de pe Muntele Bîrcaciu. Mai departe, se urma spre est o poteca ciobaneasca, pe la limita superioara a padurii, si se traversa Pîrîul Porumbacelul, Muchia Puha, Puiul Miezuinei, apoi se ajungea Ia stîna din Valea serbotei, se traversa apa pe deasupra Cascadei serbota si se continua pe versantul vestic al Muchiei serbota, pîna la cabana. Acesta era "Drumul vechi al Negoiului".
În anul 1901, a fost construita poteca turistica de la "Glajaria", din Valea Porumbacelului, peste Magura si Puha, pîna la Cabana Negoiu, în lungime de 12,7 km. Aceasta poteca a fost apoi prelungita, pîna la Piatra Caprei, cu poteca de pe versantul vestic al Vaii Saratii, stîncos si abrupt. Prelungirea potecii a fost denumita "Drachensteig", ce înseamna "Cararea Zmeilor" sau "Poteca Balaurului".
Dupa construirea potecii turistice de la Glajarie, Drumul vechi al Negoiului era folosit tot mai putin. Doar dupa înfiintarea Cabanei Bîrcaciu (prin anul 1922), a fost reluata folosirea partiala a acestuia. Totusi, segmentul de poteca ce apartinea Plaiului Ţarii a fost parasit definitiv.
Accesul de la cabana la Vîrful Negoiu se facea la început coborînd la stîna din Valea Saratii, apoi se urca pe partea estica a pîrîului pîna la Piatra Caprei si, de aici, în continuare, pe drumul actual. Acesta a fost primul traseu turistic, din Muntii Fagarasului, marcat cu vopsea. Marcarea a fost coordonata de W. Copony si executata în anul 1887, de ghidul turistic al SKV Ioan Neamtu, din Porumbac. Dupa construirea Potecii Balaurului, drumul pe la stîna din Valea Saratii pîna la Piatra Caprei a fost parasit.
|