Universitatea Hyperion

Facultatea de stiinte Economice

Specializarea: Economia Comertului, Turismului si Serviciilor

Anul III,zi

Principalele tipuri de strategii de marketing folosite în turismul rural

Cuprins

Introducere

CAP. I STAGIILE CICLULUI DE VIZITARE

Descoperirea

Stagiul de dinaintea sosirii

Sosirea

sederea (ocuparea)

Plecarea

1.6. Conceperea si managementul facilitatilor

1.6.1. Impact asupra oaspetelui

1.6.2. Impactul design-ului asupra productivitatii

1.6.3.Costuri de operare (functionare)

Cap. II PRINCIPALELE TIPURI DE STRATEGII DE MARKETING

FOLOSITE ÎN TURISMUL RURAL

2.1. Povestea produsului turist 535g61f ic

2.2. Cui vindem-segmentarea pietei

2.3. Studiul de piata

2.3.1. Constuirea unei imagini pentru marketing

2.3.2. Crearea unui slogan

2.3.3. Crearea unei brosuri si a altor materiale promotionale

2.3.4. Strategii de marketing

Cap. III COMERCIALIZAREA ARTELOR, MEsTEsUGURILOR sI A

LOCURILOR DE INTERES TURISTIC

3.1. Rolul pensiunilor în comercializarea de bunuri si furnizarea de

Informatii pentru turisti

3.2.Prezentarea comerciala

3.3. Program organizat

3.4.Studiu de caz: zona Moeciu, judetul Dâmbovita

3.4.1. Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

3.4.2. Circulatia turistica în cadrul unitatilor de cazare

3.4.3. Propuneri cu privire la amenajarea turistica a zonei

Introducere

Atât în practica turistica internationala, cât si în literatura de specialitate, se con­sta­ta o îndreptare a populatiei oraselor spre recreere catre mediul rural. În acelasi timp se re­marca faptul ca formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglo­me­­rat si mai trepidant) nu mai satisfac aspiratiile, motivatiile, optiunile turistilor, ale unei în­­semnate parti din rândul populatiei urbane, ca urmare cautarea mediului rural pentru odih­­na si recreere este o tendinta generala în practica mondiala a turismului.

Turismul rural este un fenomen de data recenta, în tari europene se practica de câteva decenii spontan sau organizat. Ceea ce este nou însa, se refera la dimensiunea fenomenului în spatiul rural. Aceasta expansiune este determinata de existenta a doua motivatii pentru turismul rural ; pe de-o parte este vorba de relansarea si dezvoltarea domeniului rural, iar pe de alta parte de o forma de turism alternativa, la turismul de masa, traditional.

În ansamblul economiei globale a turismului, rural se defineste ca fiind valorificarea turistica :

-a spatiilor rustice;

-a resurselor naturale;

-a patrimoniului cultural;

-a imobilelor culturale;

-a traditiilor satesti ;

-a produselor agricole ;

prin intermediul unor produse de marca (consacrate) ilustrative ale identitatii regionale, care sa acopere nevoile consumatorilor în materie de primire, alimentatie, activitati recreative, divertisment si diverse servicii, în scopul unei dezvoltari locale, durabile si a unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, într-o noua viziune sociala oras- sat.

Desi actioneaza în spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte care pentru unii autori reprezinta acelasi lucru iar pentru altii sunt doua notiuni diferite.

Practica arata ca aceste doua categorii se identifica pâna la un moment dat, care scoate în evidenta elemente de identitate, incluziune, cât si elemente diferite care le conduc la departajare/diferentiere.

Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o strânsa legatura cu mediul ambient, natural si uman.

Termenul de turism rural are întelesuri diferite în tari diferite.

Exemple: -în Finlanda - închirierea unor cabane, sau oferirea de servicii in mediul rural de tip hrana sau transport;

-în Ungaria - "turism la sat"- presupune activitate si servicii în sate; cazare la preturi mici, implicarea în activitati agricole.

-în Slovenia - "turismul la ferma" - oaspetii locuiesc cu familiile de fermieri.

-în Olanda- camparea la ferme unde majoritatea serviciilor sunt legate de activitati precum ciclismul, plimbari cu cai, etc.

-în Grecia - cazare în camere mobilate în stil traditional, cu mic dejun traditional de multe ori preparat din produse realizate în casa.

Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara în mediul rural, valorificând resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si echipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.

În lipsa unei definitii adecvate a turismului rural agreata pe teritoriul UE, termenul folosit este acela de : "turism verde".

Culoarea simbol având rolul de a distinge aceasta forma de turism de celelalte cum sunt: turismul alb - sporturile de iarna; turismul albastru - vacanta la mare, turism al luminilor - turismul urban.

În acest sens "turismul verde" poate fi definit ca o activitate turistica practicata atât în zonele rurale cât si în alte locuri de pe litoral unde turismul specific nu este prea dezvoltat; în zonele de dealuri si montan precum si în alte spatii rurale.

Atât turismul rural cât mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului rural, pe oameni si produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerintelor pietii turistice, trebuie sa-si amenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turisti, sa puna în valoare traditiile culinare specifice locului.

Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane într-o localitate rurala, nepoluata, având un specific agrar finalizata pentru un sejur de cel putin 24 de ore într-o gospodarie taraneasca, consumul de produse locale alimentare si nealimentare, coabitarea, observatia, asistenta si coparticiparea în comunitatea siciala locala prin respectarea normelor ce fac posibila întreaga actiune.

Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existent în gospodariile taranesti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp, vin în asezarile rurale pentru odihna, recreere, agrement.

Aceasta activitate turistica are un caracter ocazional.

Spre deosebire de agroturism, turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate taranesti.

În acest caz activitatea de baza a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.

Agroturismul prezita mai multe trasaturi care îl diferentiaza de turismul clasic prin :

-consumul turistic se petrece tn mediul rural unde esentiale sunt : calitatea pensiunii, serviciilor de primire (ferme) ;

-oferta turistica este autentica condusa de oamenii locului ;

-este o activitate complementara activitatii agricole si nu alternativa acesteia ;

-ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna, de recreere în vacante, week-end-uri, în peisajul mediului rural cu valori culturale educative si cu o ospitalitate specifica ;

-nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura sau suprastructura turistica ;

-se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneae sau montane ;

-este un sistem difuz prin specificul ofertei sale diversificate si marea diseminare în spatiu ;

-nu aduce prejudicii prea mari mediului natural sau a celui construit însa trebuie sa se tina cont de un anumit plan ecologic si fizic ;

-nu este compatibil pentru turismul de masa.

Principiile pentru dezvoltarea durabila a agroturismului :

-folosirea durabila a resurselor turistice (exploatarea optima, conservare) ;

-reducere asupra consumului si a risipei de resurse turistice ;

-mentinerea diversitatii naturale, culturale, sociale a spatiului rural ;

-integrarea agroturismului în strategii de dezvoltare nationala regionala, locala (dezvoltarea ofertei, promovare, organizare, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnico-edilitare) ;

-sprijinirea economiei locale în dezvoltarea socio-economice a comunitatii dar si în protejarea naturii si a valorilor culturale ;

-implicarea comunitatilor locale în sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de initiativa pentru dezvoltarea si promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului si a bunurilor culturale de aici si rolul organizatiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice.

-consultarea specialistilor si a publicului în dezvoltarea agroturismului si a economiei locale pentru a evita conflictele de interese între politica guvernamentala, regionala si cea locala.

-dezvoltarea durabila a agroturismului trebuie sustinuta prin pregatirea profesionala, calificare, perfectionare, pregatire civica, sociologica ;

-promovarea marketingului în agroturism ;

-cercetarea si monitorizarea actiunii de turism si a activitatii de conservare si protejare a mediului înconconjurator precum si resursele turistice.

Turismul rural contribuie la viata economica a satelor prin :

-perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung în strânsa legatura cu agricultura, infrastructura , protectia mediului ;

-posibilitatea de a deveni suport pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine o dezvoltare pe plan local ;

-încurajarea activitatii locale - artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui comert artistic ;

-cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale ;

-numarul crescând de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori duc o viata izolata în comunitatilor agricole.

Obiectivele strategice ale dezvoltarii agroturismului :

-trebuie sa plece de la realizarea de venituri complementare actiunii agricole prin oferirea unor produse turistice noi si inedite pe piata turistica si prin acestea sa ajunga la cresterea nivelului de trai în mediul rural, stimulând astfel stabilirea populatiei active din mediul rural (diversificarea populatiei active- cea tânara) si stoparea migratiei urban- rural ;

-stoparea migratiei populatiei si stimularea revenirii cel putin partial a populatiei urbane care este originara din cele rurale ;

-asigurarea conditiilor de trai si civilizatie în mediul rural stimulând stabilitatea populatiei active în mediul rural ;

-venituri suplimentare rezultate din activitatea de turism ;

-valorificarea produselor din gospodaria proprie ;

-punerea în valoare a resurselor de care dispune zona ;

-utilizarea excedentului de spatiu, produse si forta de munca ;

-satisfacerea clientilor prin calitatea, flexibilitatea si pretul produselor si serviciilor ;

-conservarea locuintelor si obiceiurilor traditionale - turismul contribuie la numeroase comunitati ce se folosesc de aceste elemente ca de un mecanism de încurajare a circulatiei turistice ;

-sprijinirea comunitatii locale.

Numerosi specialisti în turism rural au identificat România ca fiind tara cu potentialul cel mai mare din Europa în ceea ce priveste dezvoltarea turismului rural ca o sursa de venit importanta atât pentru investitori cât si pentru bugetul tarii.

Cu toate acestea si cu toate ca au trecut mai bine de 15 ani de la Revolutia din Decembrie, turismul rural în România este înca într-o faza incipienta, abia la început de drum. si drumul pentru acest sector nu pare sa fie unul usor, mai ales pentru ca autoritatile românesti nu recunosc decât cu jumatate de gura importanta si potentialul acestui tip de turism, continuând sa sprijine investitii majore în turismul clasic, de masa.

Însa din ce în ce mai multe persoane cu spirit întreprinzator încep sa întrevada potentialul si beneficiile practicarii turismului rural. Initiativele în acest domeniu au început sa apara de acum câtiva ani, la început timid în câteva locuri din tara cu traditie (Valea Prahovei, zona din jurul Brasovului), ca mai apoi sa se extinda si în alte regiuni din tara. Oferta existenta este acum destul de variata, de la tipuri de cazare pâna la locatie.

Sunt însa câteva lucruri care lipsesc din peisaj pentru a face ca turismul rural sa poata deveni în România ceea ce poate si merita. Mai întâi lipseste infrastructura (în special drumuri) care sa faciliteze accesul spre acele locuri dorite de turistii care vor si altceva decât soare pe un petic de nisip împreuna cu mii de alte persoane. Mai apoi lipseste promovarea, mai ales în exteriorul tarii, a posibilelor destinatii turistice în mediul rural din România. Un proprietar de pensiune dintr-o zona izolata de munte nu va avea niciodata acces pe

cont propriu la un târg de spcialitate din Viena sau oricare alt oras din lume. si nu în ultimul rând lipseste know-how-ul, adica stiinta de a oferi unui turist o experienta care trece dincolo de o cazare buna si masa îmbelsugata.

1.Stagiile ciclului de vizitare

Asa cum orice poveste are un anumit fir narativ, tot asa si experienta unui turist ce vine si viziteaza o anumita regiune din România consta în mai multe etape sau stagii:

1. Descoperirea

2. Stagiul de dinaintea sosirii

3. Sosirea

4. sederea (ocuparea)

5. Plecarea

6. Urmarea

Un client este satisfacut atunci când produsul si serviciile oferite în toate aceste stagii ale experientei turistice au fost de calitate si au îndeplinit asteptarile si nevoile lui. Pe tot parcursul experientei turistice, proprietarul sau promotorul de turism trebuie sa tina cont de asa-numitele "momente de adevar"

Conceptul "momente de adevar" a fost introdus pemtru prima data în turism de catre Jan Carlzon, fost presedinte al companiei Scandinavian Airline Systems. Carlzon a definit termenul ca fiind orice interactiune între personalul companiei si clienti. Astazi termenul este folosit pe scara larga si include toate aspectele legate de experienta turistica a oaspetelui care provoaca o anumita impresie despre calitatea serviciilor oferite de catre o companie, firma, asociatie etc.

Orice interactiune între oaspete si cel ce ofera serviciile poate fi un "moment de adevar". Fiecare cuvânt rostit poate fi un posibil test al asteptarilor clientului si fiecare interactiune are potentialul de a crea o impresie negativa, pozitiva sau neutra asupra clientului.

De exemplu, un moment de adevar apare atunci când portarul deschide usa unui hotel si spune oaspetelui "Bine ati venit". Un moment de adevar este si cel în care oaspetele soseste noaptea, dupa un drum lung si obositor si este asteptat cu o cana aburinda de cafea sau ceai.

Conceptul de moment de adevar a fost extins dincolo de limitele lui initiale pentru ca acum sa includa, de exemplu, pe lânga interactiunile propriu-zise dintre oaspete si gazda, atmosfera, curatenia si comfortul din holul unde se face receptia Toate acestea contribuie la o prima impresie a oaspetelui asupra locului unde va urma sa fie cazat. Acestea sunt, asadar, momente de adevar care pot influenta radical perceptia oaspetelui referitoare la întregul sejur, adica asupra produsului si serviciilor turistice oferite.

De obicei, putem face un numar de prezumtii de la care sa pornim atunci când vorbim de satisfacerea clientului:

1. Valoarea experientei, asa cum este ea perceputa de catre turist, este una cumulativa.

2. Unele momente de adevar pot fi negative, altele pot fi neutre.

3. Valoarea totala a unei experiente este vazuta ca un lant; un singur moment de adevar negativ poate "rupe" lantul, chiar daca celelalte momente au fost toate pozitive.

Pentru a reusi "sa uimimeasca" clientul, unitatea de cazare trebuie sa ofere servicii exceptionale si produse de calitate. si acest lucru nu este imposibil. Exista metode prin care putem sa impunem si sa mentinem anumite standarde de calitate a serviciilor noastre pentru a reusi sa uimim pe fiecare dintre clientii care ne calca pragul. Daca nu încercam acest lucru, pericolul de a fi repede "clasati" si pusi pe lista "locurilor pe unde nu voi mai calca niciodata" este unul foarte mare. Statisticile si studiile efectuate ne arata clar cum ca:

1 din 4 clienti se declara nemultumiti de experienta turistica,

96% din cei nemultumiti nu se plâng niciodata la fata locului,

clientul mediu relateaza experienta neplacuta la cel putin alte 10 persoane cunoscute,

67% din clientii nemultumiti nu se mai întorc niciodata în locul respectiv.

Statisticile ne mai spun foarte raspicat ca nici un client nu este de fapt "un singur" client. Neglijarea unuia poate de fapt însemna pierderea altor 10 potentiali clienti. În plus, un client satisfacut se va întoarce la unitatea noastra de cazare cheltuind alti bani, sau va recomanda locul nostru si altor persoane. si când ajungem în acest stadiu începem sa atingem scopurile noastre financiare.

1.1. Descoperirea

Clientul începe sa caute o anumita destinatie pentru vacanta lui sau o anumita cazare în stagiul de descoperire a ciclului turistic. În acest stagiu, clientul trece în revista si analizeaza mai multe optiuni prin consultarea unor materiale promotionale si mijloace de informare disponibile. În timpul stagiului de descoperire clientul potential este influentat de catre fiecare dintre companiile, firmele ce ofera serviciile cautate fie prin materialele si mijloacele de informare aflate la dispozitie fie chiar prin contact personal cu un reprezentant al companiei respective.

Momentele de adevar din acest ciclu de vizitare vor include:

prima impresie creata de brosura,

conversatie telefonica cu un reprezentant al pensiunii,

comunicare prin email cu proprietarul sau cu un angajat al acestuia,

impresia creata de site-ul companiei, firmei, asociatiei,

interactiunea cu un tur-operator.

Asteptarile principale ale clientului vor include:

raspuns prompt din partea proprietarului si/sau personalului angajat al pensiunii,

interactiune facila si amabila cu proprietarul si personalul angajat al pensiunii,

informatii detaliate si exacte referitoare la experienta turistica posibila,

abilitatea proprietarului sau angajatilor de a adapta cerintele clientului la serviciile existente,

informatii despre tarifele practicate care reflecta valoarea perceputa a cazarii si serviciilor.

1.2. Stagiul de dinaintea sosirii

Odata ce decizia a fost luata, clientul intra în ceea ce numim stagiul de dinaintea sosirii. Aceasta etapa este caracterizata de anticiparea clientului, de colectarea de informatii, de rezervari si, foarte posibil, de un contact mai aprofundat cu proprietarul sau unul din angajatii pensiunii.

Momentele de adevar din acest stagiu al ciclului de vizitare vor include:

rezervare propriu-zisa,

comunicare suplimentara cu reprezentanti ai pensiunii,

avans,

interactiune cu un tur-operator.

Asteptarile clientului în acest stadiu se vor referi la urmatoarele aspecte legate de optiunile pe care acesta le are:

tip de camera,

stil al camerei,

tip de pat,

data de sosire si de plecare,

priveliste,

facilitati speciale,

meniu etc.

Proprietarii de pensiuni trebuie sa considere timpul de calatorie ca facând parte din stagiul de dinaintea sosirii. Tranzitul de acasa pâna la locul de destinatie poate fi unul lung si obositor. Este absolut normal ca atunci când cineva parcurge un drum lung sa ajunga la destinatie obosit, înfometat si nu tocmai binedispus. si acest lucru este si mai vizibil când e vorba de o familie cu copii. De aceea este extrem de important ca cei de la pensiune sa tina cont de aceste lucruri si sa ofere mai multe optiuni clientului care tocmai a sosit.

1.3. Sosirea

Stagiul acesta începe în momentul în care clientul soseste la destinatie (pensiune). Consumatorul va observa imediat daca pensiunea corespunde sau nu asteptarilor sale formulate în cele doua stagii anteriore. Clientul va fi atent la aspectul arhitectural, la peisaj, la intrari, la zona de parcare, la materialele de constructie si alei, la semnele de directionare si, în general, la atmosfera locului unde va fi cazat.

Momentele de adevar din acest stagiu vor include:

prima impresie a pensiunii,

indicatii precise,

curatenia exteriorului,

primire prietenoasa din partea proprietarului sau angajatilor,

interactiune cu angajatii,

usurinta de a gasi intrarile si receptia.

Asteptarile principale ale clientului vor include:

comfort,

primire calda, prietenoasa,

formalitati de receptie rapide,

parcare,

informatii de directionare clare si precise.

1.4. sederea (ocuparea)

Stagiul acesta este cel în care reprezentantii pensiunii au cele mai bune ocazii pentru a construi relatii personale cu oaspetii lor. Este stagiul în care proprietarul sau reprezentantii acestuia ofera serviciile disponibile, testeaza (prin obsevatie, completarea unui chestionar sau interviu) calitatea produsului si serviciilor oferite. Este de asemenea stagiul în care proprietarul poate cere clientului o adresa de corespondenta.

Stagiul de sedere este o combinatie de experiente complexe ale clientului. sederea lui va fi influentata si de factori externi, ca de exemplu excursiile pe care le va face, participarea la întâlniri, interactiunea cu localnici.

Monitorizarea nivelului de satisfactie a clientului trebuie sa fie o preocupare constanta a personalului angajat si a proprietarului pensiunii. În timpul acestui stagiu momentele mai delicate sunt aproape inevitabile, însa acestea trebuie abordate în asa fel încât clientul sa stie ca personalul anagajat si proprietarul fac tot ce le sta în putinta pentru a solutiona problema ivita. În cele din urma clientul va pleca multumit, chiar daca solutia nu a coincis cu ceea ce dorea el. Construirea unor relatii de încredere reciproca este o prioritate pentru orice proprietar în acest stagiu al ciclului de vizitare.

Momentele de adevar în acest stagiu vor include:

escortare pâna la camera,

prima impresie creata de camera,

interactiunea cu angajatii,

folosirea baii,

întrebari adresate receptionerulului/proprietarului,

dormit,

mâncat,

curatenia camerei în cea de a treia zi de la sosire.

Asteptarile principale ale clientului în acest stagiu vor include:

servicii prompte,

facilitati curate,

pat comfortabil,

apa calda si rece,

siguranta,

hrana,

decor si ambianta placute,

asteptari privind cazarea satisfacute,

valoare în schimbul pretului cerut.

1.5. Plecarea

Stagiul acesta este ultima sansa pentru un reprezentant al pensiunii sa interactioneze direct cu oaspetele si sa lase o impresie buna. Este de asemenea momentul în care proprietarul poate aborda clientul pentru a obtine parerea acestuia referitor la produsul si serviciile oferite. Un ramas bun calduros lasa întotdeauna o ultima impresie favorabila despre pensiune si oamenii întâlniti.

Momentele de adevar din acest stagiu vor include:

transportul bagajelor de la camera la mijlocul de transport,

achitarea notei,

solicitarea de informatii legate de urmatoarea destinatie,

un ramas bun calduros,

plecarea propriu-zisa.

Asteptarile principale ale clientului în acest stagiu vor include:

proces rapid si eficient de achitare a notei de plata,

asistenta cu abagajele,

exactitate a calculelor,

mai multe modalitati de plata,

un "multumesc" din partea proprietarului sau angajatilor pensiunii.

2. Conceperea si managementul facilitatilor

Conceperea si managementul facilitatilor din cadrul unei pensiuni sunt importante din doua cauze: mai întâi, pensiunea este principala proprietate a celui care a deschis afacerea în domeniul turistic si, în al doilea rând, cazarea este fundamentul pe baza caruia se poate dezvolta mai apoi o serie de alte activitati si atractii turistice.

Pensiunea si facilitatile reprezinta o investitie majora de timp si bani din partea proprietarului. Pe masura ce valorarea proprietatii va creste odata cu cresterea ratei de profitabilitate, mentinerea în conditii bune a proprietatii devine cruciala pentru succesul afacerii.

De-a lungul vietii operationale a pensiunii, profitabilitatea va fi afectata direct de felul în care pensiunea este întretinuta. Oaspetii vor fi nemultumiti sa fie primiti într-o pensiune care nu a fost întretinuta mai deloc sau, mai rau, este într-o stare avansata de degradare si în plus, eventualele costuri de reparatii si renovare vor fi mult mai mari daca lucrarile respective nu se fac la timpul lor.

2.1. Impact asupra oaspetelui

O pensiunea trebuie sa reflecte atât personalitatea proprietarului si locul unde aceasta este amplasata cât si principalele cerinte pe care clientela specifica o solicita. Conceperea pensiunii, felul cum aceasta arata au asupra vizitatorului atât un impact vizual cât si unul fizic. Este foarte important ca proprietarul sa tina cont de ceea ce publicul tinta doreste de la o pensiune. Daca stilul arhitectural, spre exemplu, nu corespunde cu ceea ce turistul a ales în stagiile anterioare ale ciclului de vizitare, experienta per ansamblu poate fi una dezastruoasa pentru amble parti.

În turismul rural vizitatorii cauta sa gaseasca un aspect autentic al cladirilor unde se cazeaza. Daca se întâmpla totusi ca acest lucru sa nu fie pe deplin posibil, exista câteva solutii pe care orice proprietar al unei pensiuni le poate aplica: reconstructia fatadei cladirii, plantarea de vegetatie cataratoare, de arbori si arbusti care pot masca unele deficiente sau constructia unor structuri care reflecta asteptarile clientului.

Spatiile dintr-o pensiune se împart în general în doua categorii: spatii pentru oaspeti si, respectiv, spatii pentru angajati. Spatiile pentru oaspeti vor include toate spatiile publice si camerele de oaspeti. Spatiile publice vor include: intrarea, zona de receptie, zona de recreere/relaxare, restaurantul si barul, zona de activitati, magazinul pentru vânzare cu amanuntul, camerele de conferinte si/sau întâlniri, coridoarele si holurile.

Spatiul cel mai important din tot ciclul vizitatorului este camera de oaspeti. În general, un client petrece mai mult timp în camera decât în orice alt spatiu de pe proprietate. De fapt camera reprezinta principalul "produs" cumparat si este locul unde oaspetii se pot relaxa în liniste si intimitate. Este important de aceea ca oaspetele sa fie pe deplin multumit de camera în care este cazat. Camera tipica de oaspeti va avea sase spatii (zone) specifice:

1. zona de dormit;

2. zona de îmbracare/dezbracare;

3. spatiu de depozitare;

4. spatiu de lucru;

5. baie;

6. spatiu de relaxare.

Clientul are nevoie de un anumit mobilier si anumite dotari standard ale camerei pentru a benficia de o sedere comfortabila. Cea mai importanta mobila într-o camera este patul. Salteaua si perna trebuie sa fie de calitate si comfortabile. De asemenea, temperatura din camera joaca si ea un rol important.

În mod obisnuit,turistul trebuie sa aiba la dispozitie mai multe optiuni pentru pat. Exista trei dimensiuni universal acceptate în turism: pat dublu, pat regina, pat rege. Daca optiunile nu sunt disponibile atunci proprietarul trebuie sa se asigure ca patul existent este adecvat si corespunde asteptarilor clientului. Daca baia este la comun pentru mai multi oaspeti atunci camerele mai trebuie sa prevada un cuier (sau alt spatiu pentru agatat prosoape si haine de baie).

De asemenea, este necesar ca în camera turistul sa aiba la dispozitie si o sapuniera pentru uzul propriu, ce poate fi luata la baie.

Iluminare în camera

Iluminatul trebuie sa fie adaptat dimensiunilor camerei si sa fie functional. Oaspetele trebuie sa aiba posibilitatea de a citi în pat. Iluminatul în baie trebuie sa fie potrivit, sa vina de sus si sa se concentreze asupra zonei din jurul si deasupra chiuvetei. Mai trebuie sa existe posibilitatea de a ilumina si masa (biroul) de lucru.

De asemenea, întrerupatorul pentru lumina din camera trebuie sa fie amplasat la intrarea în camera, iar lumina sa nu fie foarte puternica.

Aerisire si aer curat

Circulatia aerului este extrem de importanta pentru satisfacerea clientului si pentru sanatatea acestuia. Multe persoane sufera de diferite boli respiratorii care pot fi agravate de un mediu neprielnic. De aceea este indicat ca proprietarii de pensiuni sa ia în considerare câteva masuri de siguranta care vor include: un sistem de circulatie si ventilatie a aerului, ferestre, camere si spatii unde nu se fumeaza (camere si restaurant). În plus trebuie mentionat ca umezeala poate afecta peretii si mobilierul, ceea ce de fapt se traduce prin costuri mai mari de întretinere.

Design si decorare interioare

Calatorii care ajung în mediul rural vor în general sa aiba parte de o experienta autentica, dar, în acelasi timp, sa aiba la dispozitie comfortul cu care sunt obisnuiti. Decorul pensiunii unde vor fi cazati va trebui sa fie diferit de cel cu care sunt familiari si va trebui sa reflecte "spiritul" comunitatii rurale pe care o viziteaza. Design-ul trebuie sa reflecte obiceiurile si traditiile locale si sa fie combinat cu avantajele oferite de dotarile moderne.

Spatiul public

Spatiul public dintr-o pensiune consta, de obicei, dintr-o camera mare de zi unde oaspetii pot sa stea si sa converseze între ei, sa citeasca sau sa scrie sau sa se bucure de priveliste. Spatiul public comun trebuie sa fie unul ferit de intemperii si sa fie localizat de preferinta între restaurant si zona de activitati. Acest spatiu de relaxare este extrem de important deoarece clientii, mai ales cei care ramân mai multe vreme, se vor satura la un moment dat sa mai stea în propriile camere.

Siguranta clientului

Siguranta fizica a clientului este responsabilitatea proprietarului si a angajatilor pensiunii atâta vreme cât turistul se afla în perimetrul locatiei respective. De aceea este important ca proprietarul sa construiasca si sa conceapa dotarile pensiunii în asa fel încât turistul sa nu fie expus la riscuri inutile. Scarile, de exemplu, trebuie sa fie usor accesibile si cu suprafete nealunecoase. Trebuie instalate balustrade de care turistul sa se poata tine când foloseste scarile. Aleile din exterior pot deveni aluneacoase pe timp iarna sau când ploua, de aceea este bine ca ele sa fie acoperite.

Iluminatul exterior este si el important pentru siguranta oaspetilor. Încuietorile si clantele de la usi trebuie sa functioneze, iar fedrestrele trebuie sa se închida ermetic pentru a nu avea surprize neplacute.

Majoritatea accidentelor se întâmpla în baie de aceea podeaua baii trebuie sa fie nealunecoasa. Instalatiile sanitare trebuie sa functioneze la parametri otpimi, iar apa calda si cea rece trebuie sa fie disponibile la orice ora.

2.2. Impactul design-ului asupra productivitatii

Desing-ul pensiunii poate avea un impact major asupra productivitatii si eficientei. Angajatii, mai ales cei de la restaurant sau femeile de serviciu, sunt supusi unui efort suplimentar daca design-ul interior nu este unul care sa le permita sa îsi faca treaba în conditii optime. O pensiune bine conceputa va fi usor de întretinut. Pe coridoare nu trebuie sa existe prea multe obiecte, podeaua si peretii trebuie sa fie usor de cuuratat, colturile si rafturile trebuie sa fie accesibile, ferestrele trebuie sa fie la înaltimi rezonabile pentru ca angajatii sa poata ajunge la ele. Camerele pentru oaspeti sunt de maxima importanta atunci când vorbim de curatenie.

Chiar daca tot restul pachetului turistic este exceptional, experienta turistica a unui client poate fi complet ruinata daca camera în care este cazat nu este curata. Camerele trebuie aranjate în fiecare zi, gunoiul trebuie aruncat, iar baia si chiuveta trebuie curatate cu multa atentie.

2.3. Costuri de operare (functionare)

Design-ul pensiuni are impact si asupra costurilor de operare. Cele mai multe costuri, dupa ce pensiunea a fost finalizata, intervin la curatatul si lucrarile de reparatii si mentinere. Pentru a reduce aceste costuri proprietarul trebuie sa fie foarte atent la materialel folosite si la felul în care este împartit spatiul. Chiar daca pot costa mai mult initial este bine sa se foloseasca materiale de calitate. Acestea vor rezista mai bine în timp si, în timp, costurile de întretinere mai mici vor compensa costurile de investitie mai mari de la început.

3. Marketingul in turism

Marketingul este stiinta prin care se transmite un mesaj consistent potentialilor clienti ai unei firme utilizându-se mai multe cai de comunicare. Marketingul este esential pentru succesul unei pensiuni si include mai multe tactici pe care o firma le poate aplica pentru a atrage si mentine o clientela. Un plan de marketing poate include urmatoarele metode: scrisori directe, publicitate, pagina internet, punct dre vânzare, telemarketing, relatii cu publicul, promotii, distributie brosuri, studii si analize, previziuni economice, relatii cu

clientii.

Întrebarea cea mai importanta pe care trebuie sa ne-o punem atunci când elaboram un plan de marketing este "cum putem dezvolta relatii de lunga durata cu clientii nostri?" O firma de turism cum ar fi o pensiune sau o agentie vinde atât niste bunuri concrete, palpabile (un pat, o masa etc.) cât si experiente intangibile cum ar fi o anumita atmosfera, un anumit fel de a livra servicii.

Combinatia dintre produse si servicii devine o experienta care determina "povestea" pe care clientul o va spune prietenilor când se întoarce acasa. Asa cum turistul va povesti celor pe care îi cunoaste experienta prin care a trecut, proprietarul pensiunii sau atractiei turistice poate veni în întâmpinarea potentialilor clienti cu propria poveste despre produsul turistic si serviciile oferite. Pâna la urma marketingul nu este altceva decât o modalitate de a descrie

experientele pe care potentialii clienti le pot astepta daca cumpara produsul turistic respectiv.

Etape în strategia de marketing:

1. Identificarea segmentului de piata (clientii)

2. Determinarea celei mai potrivite modalitati de a "ajunge" la segmentul respectiv

3. Elaborarea materialelor si informatiilor

4. Transmiterea informatiei

5. Comunicarea cu clientii interesati prin servicii de calitate

6. Încheierea tranzactiei

7. Colectarea de informatii de la turisti în timpul stagiului de ocupare al ciclului de vizitare

8. Elaborarea si implementarea unei strategii post-vizita

3.1. Povestea produsului turist 535g61f ic

Povestea despre spatiul de cazare trebuie sa includa anumite elemente si beneficii specifice care vor convinge potentialul client sa cumpere cazarea de la pensiunea respectiva. O pensiune trebuie sa se distinga în multitudinea de alte pesniuni si spatii de cazare pentru ca potentialul client sa poata descoperii acele elemente care fac pensiunea unica.

Exemple de elemente si beneficii asociate:

Camera mare de oaspeti, cazare pentru familii cu spatiu suficient ,camere cu baie proprie intimidate

Priveliste montana, posibilitatea de admira peisajele din camera restaurant în pensiune un loc bun pentru a lua masa ,aer conditionat sau ventilatoare, temperaturi suportabile în timpul verii, biciclete gratuite, vizita în zona, club de seara , local pentru activitati de seara, camera cu jocuri, loc de joaca pentru copii, cu sau fara surpraveghere. Locuri cu semnificatie istorica în apropiere , timp de calatorie redus pentru locuri cu semnificatie istorica, trasee turistice în apropiere ,p limbari în natura..

Datorita în principal concurentei acerbe care exista la nivel global, a convinge un potential client sa cumpere spatiu de cazare într-o pensiune nu este un lucru tocmai usor. Clientul are la dispozitie o varietate uriasa de oferte si de alegeri pe care poate sa le faca. De aceea, strategia de marketing adoptata trebuie sa transmita într-un mod cât mai eficient cu putinta acele elemente care disting pensiunea dumneavoastra de altele. Fiecare pensiune sau zona turistica are o poveste unica de spus. Prin integrarea în povestea respectiva a lementelor si beneficiilor despre care am discutat mai sus potentialul client va întelege de ce anume ar trebui sa aleaga pensiunea voastra si nu alta.

3.2. Cui vindem - segmentarea pietei

Segmentarea pietei înseamna clasificarea clientilor în grupuri distincte. Acest lucru este important pentru ca strategia de marketing trebuie sa se adreseze cât mai direct segementului de piata care poate adduce cei mai multi turisti. "Marketingul pe tinta", dupa cum îl numesc specialistii, salveaza timp, resurse si are sanse mult mai mari de atrage clienti interesati de experienta respectiva.

Analizele demografice si ale stilului de viata sunt doua din metodele de segmentare a pietei. Criteriile demografice vor include elemente cum ar fi:

loc de resedinta,

venit pe familie,

nivel de educatie,

ocupatie,

numar de persoane în familie,

nationalitate,

stare civila.

Câteva exemple de caracteristici ale stilului de viata ce poate fi asociat cu un consumator care este interesat de vizitarea unui mediu rural vor include:

participa la activitati în aer liber,

îi place sa se afle în natura,

cauta genul de aventura turistica care nu îl pune în pericol,

are în posesie o bicicleta si/sau o barca,

îi place sa faca drumetii,

îsi asuma riscuri moderate,

citeste reviste de calatorie,

duce o viata activa,

are o cariera bazata pe o profesie,

alege sa manânce sanatos,

cauta experiente culturale autentice,

îi place muzica clasica si populara,

vorbeste cel putin o limba straina.

Segmentarea pietei va ajuta pe cel ce face strategia de marketing sa înteleaga mai bine nevoile si cerintele clientului. Tacticile de marketing vor avea mai multe sanse de reusita în momentul în care se vor focaliza pe cererile unui anumit tip de clienti. De exemplu, o pensiune care se adreseaza familiilor cu copii vor avea nevoie de camere de cazare mai mari, paturi aditionale pentru copii si poate chiar ativitati separate pentru acestia din urma. O pensiune care se adreseaza în principal oamenilor de afaceri va trebui sa puna la dispozitia

acestora un spatiu cu toate dotarile specifice unui birou (calculator cu internet, fax si telefon) sau un spatiu de lucru asemanator în camera de cazare.

3.3. Studiul de piata

Studiul de piata este procesul prin care se aduna datele si informatiile care îl vor ajuta pe proprietarul pensiunii sa înteleaga cerintele si asteptarile grupului tinta de clienti. Studiul de piata va determina si locul si modalitatea de plasare a mesajului strategiei de marketing.

Marketingul primar este procesul prin care se intervieveaza si se sondeaza în mod direct clientii.

Marketingul secundar înseamna utilizarea informatiilor colectate de catre alte persoane. Sursele pentru

marketingul secundar pot fi studii efectuate de altii, statistici oficiale ale unor insitutii guvernamentale,

publicatii de specialitate, pagini internet etc.

3.3.1. Construirea unei imagini pentru marketing

Construirea imaginii pe care doriti sa o comunicati segmentului de piata ales este un pas major în ceea ce se numeste "identitatea de marca"3. Scopul ultim al crearii unei imagini este sa influentati comportamentul cumparatorului si cererea pentru produsul vostru.

Identitatea de marca exista în mintea oamenilor si este suma totala a asocierilor mentale pe care le facem în legatura cu un anumit produs sau serviciu. Marcile se contruiesc în timp. O identitate de marca pozitiva înseamna mai mult decât caracteristicile unui produs pentru ca o marca recunoscuta induce si un anumit sentiment în rândul consumatorilor. si ceea ce este foarte important, recunoasterea marcilor se face prin respectarea promisiunilor facute consumatorilor. Câteva din marcile universal recunoscute sunt: Adidas, Hotelurile Intercontinental, IBM etc.

În engleza termenul consacrat este "brand identity" si desemneaza în principal o perceptie generala creata de un anumit produs sau o anumita firma asupra publicului consumator.

Primul pas în construirea unei identitati a marcii pentru pensiunea sau produsul turistic pe care doriti sa îl promovati este crearea unei imagini. Acest lucru începe cu elaborarea unui slogan (a unei devize).

3.3.2. Crearea unui slogan

Sloganul dumneavoastra va deveni imaginea pensiunii sau produsului turistic ce va apartine deoarece este primul lucru pe care un potential client îl va vedea si retine daca este atras de produsul respectiv. Sloganul are puterea de a comunica potentialului client felul în care acesta va putea face parte din experienta ce i se propune si ce fel de asteptari poate sa aiba. Dupa ce ajunge sa fe un slogan recunoscut, deviza dumneavoastra valoreaza cât o mie de cuvinte la un loc. Sigur ca pentru acest lucru este nevoie de timp si eforturi. Sloganul trebuie astfel conceput încât sa va distingeti în multimea firmelor de turism, adica trebuie sa fie unul îndraznet, diferit, dar în acelasi timp sa fie autentic si sa va reprezinte cu adevarat. Sloganul va reprezenta destinatia si produsul turistic promovate de dumneavoastra si se va baza pe povestea pe care o spuneti prin experienta pe care o oferiti unui potential client.

3.3.3. Crearea unei brosuri si a altor materiale promotionale

Principala întrebare pe care trebuie sa ne-o punem atunci când scriem si elaboram o brosura turistica sau alte materiale promotionale este: "Îsi va aminti cititorul informatiile prezentate?" Materialul trebuie formulat în asa fel încât atunci când cititorul va fi pus în situatia sa aleaga o anumita destinatie sau un anumit loc pentru cazare sa îsi aminteasca mai întâi de brosura dumneavoastra. Abia apoi va trece potentialul client la a se informa mai în detaliu daca ceea ce a citit corespunde nevoilor sale din acel moment. Asemenea materiale

sunt de fapt "cheia" care va deschide mintea potentialului client si îl va orienta spre produsul dumneavoastra.

3.3.4. Strategii de marketing

Proprietarii de pensiuni turistice trebuie sa decida cum sa aloce resursele limitate de care dispun pentru a implementa strategii de marketing. Decizia se ia în primul rând în functie de grupul tinta caruia va adresati.

Întrebarile la care trebuie sa raspundeti vor include:

Va adresati pietei domestice sau celei de peste hotare?

Veti utiliza serviciile uneia sau mai multor agentii de turism?

Veti crea o brosura sau pliant pentru marketing direct (prin posta)?

Doriti sa va faceti reclama în ziare si reviste?

Doriti sa va faceti reclama în ghiduri de calatorie?

Doriti sa va faceti reclama la televizor?

Veti face o pagina internet despre oferta dumneavoastra?

Veti angaja pe cineva sa va întretina pagina internet?

Veti putea participa la târguri de specialitate?

Înainte de a lua aceste decizii, proprietarul pensiunii ar trebui sa se informeze despre costuri, servicii si statistici de la firme specializate care ofera servicii de marketing si distributie. Asemenea informatii îl vor ajuta pe proprietar sa ia deciziile cele mai bune în privinta tacticilor de marketing ce urmeaza a fi implementate.

Strategiile de marketing alese depind în mare masura de bugetul avut la dispozitie. Marketingul la scara mare înseamna o multime de bani cheltuiti pentru un procent relativ de cumparatori ai produsului turistic. O strategie de marketing axata pe un anumit segment de piata, chiar daca înseamna un cost mai mare pe persoana, poate aduce mai multi cumparatori. Trebuie tinut cont si de faptul ca persoanele care sunt interesate

de un tip de turism specializat (cum sunt cel rural si cultural) prefera un mesaj publicitar personalizat.

Strategiile de marketing ce pot fi adoptate vor include:

Publicitate prin ziare si reviste,

Publicitate radio,

Publicitate prin televiziune,

Prezentari adresate unor grupuri speciale (asociatii de turism, cluburi etc.),

Articole în reviste de specialitate,

Târguri nationale si internationale,

Parteneriate cu operatori de turism sau cu alte afaceri care pot promova pensiunea sau produsul

turistic,

Organizarea unor sejururi de popularizare,

Asocierea cu alte initiative de acelasi gen din regiune sau din România.

4. Comercializarea artelor, mestesugurilor si a locurilor de interes turistic

În perioada de sedere a ciclului turistic, este foarte important ca proprietarii de pensiuni si membrii comunitatii sa demonstreze valoarea traditiilor si a locurilor de interes din România. Vizitatorii apreciaza o experienta care include posibilitatea de a cumpara lucruri care sa le aduca aminte de România si în timpul careia pot afla ce locuri interesante mai pot vizita. Turistilor le place sa cheltuiasca bani pe obiecte de arta, artizanale si alte suveniruri care sa le reaminteasca de vacanta. Acest lucru le arata oamenilor din regiune ca ce au ei de oferit are valoare. Mai mult, turistii doresc sa exploreze zona în care se afla, dar de multe ori nu prea au informatii cu privire la ce pot vedea si ce pot face. Este responsabilitatea operatorilor si a membrilor comunitatii sa fie bine informati, pentru ca la rândul lor sa poate oferi informatii si indicatii turistilor care doresc sa exploreze împrejurimile.

Este foarte important sa legam diferite sectoare ale economiei rurale cu sectorul turistic. Unele dintre aceste sectoare sunt sectorul artizanal, fermele, atractiile rurale si sectorul alimentar. Odata ce turistii descopera produsele specifice unei regiuni rurale, le povestesc si prietenilor si rudelor despre toate aceste lucruri. În afara de faptul ca numarul de turisti în regiune creste, sunt si consumatori care cumpara diverse obiecte direct de la mestesugari sau de pe piata externa. Economia creativa si cea turistica sunt complementare.

Comercializarea este arta de a comunica prin lucruri tangibile. Scopul comercializarii este de a oferi informatii vizuale într-un fel care îl motiveaza pe cel care le primeste sa actioneze într-un fel. În acest fel se pot vinde experiente cum ar fi vacante, vizite la atractii turistice naturale, filme, festivaluri etc.

În acest scop se folosesc obiecte care reprezinta o persoana , un loc sau lucru care are o poveste. În turism, perioada de sedere din ciclul turistic este perioada când turistii fac cumparaturi si se implica în diverse activitati prin care sa-si umple timpul liber. Acest modul extinde conceptual de comercializare de la simpla prezentare a unor obiecte pe raft la furnizarea de informatii pentru turisti într-o varietate de forme.

4.1. Rolul pensiunilor în comercializarea de bunuri si furnizarea de informatii pentru turisti

Pensiunile sunt locuri perfecte pentru comercializarea de obiecte care spun ceva despre artizani, atractii, restaurante, etc., lucruri de care turistii sunt interesati în timpul sederii lor la pensiune. Aceasta este o activitate de comunicare, care reprezinta atât un suport vizual, cât si un instrument prin care se stabileste un contact direct cu turistii, pentru a le armoniza interesele cu atractiile si activitatile din regiune.

O pensiune turistica obisnuita nu are spatiu suficient pentru prezentarea produselor de artizanat. La fel, nu exista spatiu suficient pentru a prezenta afise cu informatii despre zonele de interes turistic. Pentru toate acestea e nevoie de spatiu special. Totusi, prezentarile de dimensiuni mai mici, facute cu maiestrie, îi pot motiva pe turisti sa caute informatii suplimentare. Când se întâmpla acest lucru, gazda are ocazia sa-i prezinte oaspetelui toate oportunitatile de explorare a comunitatii rurale si de descoperire a suvenirului perfect.

Comunicarea verbala si non-verbala este esentiala pentru entuziasmarea oaspetelui odata ce acesta îsi exprima interesul de a afla mai multe despre prezentarea respectiva.

Comercializarea are potentialul de a conecta mai multe firme si beneficiul de a putea proiecta imaginea unei experiente turistice complexe si unitare. Beneficiile pentru întreaga economie turistica pot fi uriase atunci când pensiunile pe de o parte si celelalte firme pe de alta se promoveaza unele pe celelalte. Asta înseamna însa o responsabilitate sporita pentru proprietarii de pensiuni. Oricum, toti operatorii si proprietarii vor învata din propria experienta ca artizanii, restaurantele si ceilalti implicati în economia unei regiuni sunt complementari pensiunilor turistice si ca lucrând împreuna, toata lumea are de câstigat.

4.2.Prezentarea comerciala

Alegerea unei teme - fiecare persoana are anumite interese. Temele trebuie selectate pe baza preferintelor personale. De exemplu, temele ar putea sa fie viata în salbaticie, viata la ferma, religia, artele si bucataria. Când cei care se ocupa de furnizarea de servicii turistice aleg teme ce îi intereseaza, pot spune o poveste reala si bine documentata.

Prezentarea trebuie sa aiba o anumita tema. În felul acesta turistii vor dori sa afle mai multe si în final sa viziteze locurile si persoanele respective. Tema poate fi orice e reprezentativ pentru regiunea Huedinului. De exemplu, agricultura e un domeniu în care putem gasi multe teme. Ţesutul, olaritul sau bucataria traditionala permit comercializarea unei game largi de obiecte care spun povesti despre Muntii Apuseni si zona Huedinului.

Fiecare sat are o bogatie de materiale si informatii care reprezinta teme specifice Apusenilor. Se poate face un inventar al acestora pentru a-i ajuta pe proprietarii de pensiuni si pe operatorii turistici sa afle cât mai multe despre mestesuguri, locuri si activitati interesante din regiune.

Colectarea de materiale si produse - materialele si produsele sunt elemente tangibile, care spun povestea unui loc sau a unei persoane. Este important sa colectam obiecte care reprezinta imaginea completa a unui loc sau a unei persoane. Obiectele pot fi fotografii, tablouri, articole de ziar, tesaturi, sticle de vin, potcoave sau mere. Acestea pot fi vechi sau noi, murdare sau impecabile, în functie de imaginea pe care dorim sa o cream.

Materialele informative pot fi brosuri, documente, carti postale, etc., care pot fi oferite turistilor pentru a le aminti de locul sau persoana despre care au cerut informatii.

Crearea povestii - captivati turistii cu povesti interesante!

Fiecare prezentare are o poveste spusa de fiecare obiect care o compune. Obiectele reprezinta pe cineva: o persoana, un loc sau un lucru. Fiecare persoana, loc sau lucru are ceva unic, despre care se poate spune o poveste. Povestea trebuie sa corespunda imaginii zonei Apusenilor si sa fie sustinuta de fapte despre oamenii, lucrurile sau locurile prezentate.

Povestea e non-verbala pâna când un turist întreaba ceva despre prezentare. Apoi povestea prinde viata în cuvinte si gesturi. Împreuna cu prezentarea ar trebui sa existe materiale informative si harti, pentru acei turisti care doresc sa viziteze locurile prezentate. Când povestea prinde viata pentru turist, acesta va dori sa viziteze locul caruia i se face reclama.

Realizarea prezentarii - uimiti-va clientii cu felul în care comercializati!

Creativitatea este cheia comercializarii de succes. Este dificil sa faci pe cineva sa se uite, si mai ales sa se uite cu interes. De aceea, o prezentare care are multe culoare, textura si compozitie speciale e mai eficienta decât un simplu set de obiecte însirate pe un raft. Folosind produsele împrumutate din locurile carora li se face reclama, cel care gândeste prezentarea trebuie sa faca ceva care sa atraga atentia turistilor. Trebuie facuta în asa

fel încât nimeni sa nu poata trece pe lânga ea fara sa o remarce; o poveste spusa în imagini si chiar sunete specifice regiunii, care sa atraga atentia si sa genereze discutii si întrebari.

Interactiunea cu oaspetii - uimiti-i pe clienti satisfacându-le asteptarile!

Aflati ce îi intereseaza pe oaspetii dvs. Fiecare persoana e caracterizata prin ceva anume, dar turistii par sa aiba o trasatura comuna: curiozitatea. Când cineva cere un sfat legat de explorarea României, trebuie sa fiti gata sa-l trimiteti acolo unde poate descoperi lucruri unice. În primul rând, însa, trebuie sa aflati ce anume îi intereseaza pe oameni. Au anumite hobby-uri, le place sa manânce, sa danseze? Îi intereseaza tesaturile sau oalele din lut? Le place sa se plimbe, sa faca expeditii sau le place arhitectura?

Dupa ce aflati ce anume ar suscita cel mai tare interesul turistilor, puteti gândi un traseu care sa-i ajute sa descopere povestea Apusenilor asa cum le-ar placea lor sa o auda. Pentru asta e nevoie de abilitati de comunicare speciale, cea mai importanta dintre ele fiind, probabil, abilitatea de a asculta. Ascultati si puneti întrebari de clarificare pentru a putea întelege cât mai bine nevoile si cerintele oaspetilor. De câte ori este posibil, oferiti-le turistilor harti si ghiduri

Daca turistul prefera sa calatoreasca fara sa poarte un ghid dupa el, desenati-i o harta pe hârtie. Aveti grija sa fie exacta si simplu de urmarit. Multe persoane au probleme cu cititul hartilor, chiar daca acestea sunt bine facute. Asadar, fiti foarte clari când schitati un traseu. Daca exista deja o harta, marcati traseul care considerati ca scoate în evidenta cel mai bine povestea care îl intereseaza pe turist. Dati indicatii care sa scoata în evidenta persoane, locuri si obiecte de interes, iar turistul va fi încântat de descoperirile pe care le va face.

Schimbarea prezentarilor - uimiti-va vecinii si colegii de breasla incluzând o varietate de persoane, locuri si obiecte în prezentarile noi pe care le faceti vietii din zona Muntilor Apuseni. Cu cât va sprijiniti mai mult unii pe ceilalti, cu atât va fi mai bine pentru toti cei din sectorul turismului integrat. Schimbarea prezentarilor cel putin o data pe sezon va avea un impact serios asupra artizanilor si atractiilor turistice din zona.

Program organizat - Daca o asociatie ajuta la organizarea unui program de comercializare, multe aspecte ale regiunii pot fi scoase în evidenta în fiecare sezon..

Proprietarii de pensiuni si alte firme turistice care fac programe de comercializare pot fi mai eficienti folosind prezentarile prin rotatie. În fiecare an, un plan de comercializare întocmit de proprietari si alte persoane implicate va demonstra ce importanti sunt toti pentru

economia din microregiunea Huedin. O metoda de a realiza povestea specifica locurilor dumneavoastra este sa aplicati tehnica gândirii radiale. Gândirea radiala este o forma de comunicare creativa si de brainstorming ("furtunii de idei") care se foloseste pentru a structura idei pe anumite teme. Aceasta abordare este extrem de eficienta atunci când

trebuie sa cream povestea unui om, a unui loc sau lucru. Primul pas este sa alegem un cuvânt care reprezinta ideea pe care grupul doreste sa o exploreze. Folosind cuvântul drept ghid, fiecare persoana din grup poate gasi cuvintele care îi vin în minte în legatura cu acest cuvânt ales. De exemplu, daca plasam în centru cuvântul VACANŢĂ, acesta genereaza multe asocieri si o serie întreaga de idei.

Pasul 1 - Plasati un cuvânt în mijloc, care sa reprezinte tema. De exemplu, folositi cuvântul vacanta si asa se va genera o serie întreaga de idei. Folositi un cuvânt mai specific, cum ar fi "tesatorie" si ideile generate vor fi legate de acest subiect mai restrâns. Daca în centru se plaseaza numele unui sat, acest proces va duce la crearea povestii acestui sat.

Pasul 2 - În grup, folosind aceasta metoda a brainstormingului, gasiti cuvintele care reprezinta aspecte ale cuvântului central, si plasati aceste cuvinte la capatul fiecarei linii radiale.

Pasul 3 Dupa ce ati completat toate sub-temele specifice, începeti sa creati o poveste care sa cuprinda toate aceste teme secundare. Veti vedea ca un singur cuvânt poate genera mai multe povesti verosimile.

Pasul 4- Selectati doua sau trei linii epice care pot fi dezvoltate si folosite pentru promovarea activitatilor turistice.

5.Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Moeciu

Comuna Moeciu este situata în centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Bra­sov, între masivele Piatra Craiului si Bucegi, în culoarul Rucar-Bran. Aflata la o alti­tu­dine cuprinsa între 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata împadurita de 5482 ha.

Aceasta asezare a fost ates­tata documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana "Sf. Nicolaie" din sec. XVIII si "Adormirea Maicii Domnului", din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a locali­ta­ti­lor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet - Brasov -, pe DN 73 si are în com­po­nenta sase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul în Moeciu din Bucuresti pe drumul eu­ropean E60, dis­tan­ta între localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face fo­lo­­­si­nd re­tea­ua Bu­cu­resti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cât priveste ac­­cesul cu au­to­bu­zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuându-se zil­­nic, din 30 în 30 de minute, sâmbata si duminica din ora în ora, desi nu este foarte con­for­tabil si circula cu viteza relativ redusa.

Profilul de baza al comunei este unul agricol, în special zootehnic, si este dat de ocupatiile pas­­torale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locu­i­to­rii acestei asezari si-au câstigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stra­vechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei so­cie­ta­ti ce activau în domeniul transportului de calatori, întretinerii pasiunilor si ex­plo­­atarii fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri ra­coroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar în zonele ve­cine se înregistraza valori cuprinse între 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Câm­pu­lung). În lu­­na iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variaza între -10 si -15°C. Zona Moeciu es­te bogata în pre­­cipitatii, nu­marul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu­­marul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile­/­a­n, iar grosimea stratului de za­pa­­da este de 40-50 cm. Vân­turile pre­do­mi­na­n­­te în zona au o viteza de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adânci ale râurilor. Sunt prezente si bri­­zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, ada­post de vânturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si îndelungat, in­solatie ridicata cu valente turistice deosebite.

Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata în general de prezenta cursurilor de apa temporara. Întreg teritoriul se încadreaza în bazinul hidrografic al râului Turcu, aflu­­­ent al râului Bârsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi si Piatra Craiului turistii pot ad­­­mira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vul­pea, mistretul, veverita, capriorul, râsul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mier­la, cinteza, pitigoiul. În apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean.

Flora: altitudinea culoarului încadreaza Moeciul în zona padurilor de fag, care la li­­mita inferioara se afla în amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Pa­duri compacte de molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra­iu­lui, Muntii Bucegi îndeosebi în versantii nordici. Ca urmare a popularii îndelungate, re­gi­u­­nea a fost puternic despadurita, pajistile si fânetele luând locul codrilor de altadata.

Dintre plantele medicinale care se gasesc în zona sunt: sunatoarea, musetelul, coa­­da soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lip­sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi.

Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita îmbinarii armonioase a di­­­­fe­ritelor forme de relief (munte înalt, platou, forma valurita de-a lungul râurilor si va­I­lor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creând un va­lo­­­ros potential economic si turistic, slab exploatat pâna în prezent. Zona montana în care este amplasata comuna Moeciu, între cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Cra­iu­lui, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de at­rac­­tie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pra­pas­­ti­ile Magurei, etc.

5.1. Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lânei, o pi­va, un joagar, o moara, acestea numarându-se printre putinele piese originale ramase în Ro­­­mânia. Satul Pestera reprezinta un alt punct de atractie prin existenta "Pesterei cu li­li­eci". Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita în totalitate din lemn, în vreme ce satul simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, te­sa­tu­ri, împletituri din lâna si arta cojocaritului.

- Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice re­pre­zinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment în istorie straina de practicile turismului rural, însa începând cu anul 1994 ace­asta forma de turism a fost aplicata într-o maniera organizata prin sprijinul Aso­ciatiei na­tionale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, în zona Bran - Mo­e­ciu activând prin­cipala filiala a asociatiei coordonata de Mioara Stoian.

- Muzeul etnografic în aer liber din Bran este amenajat în parcul din ve­ci­na­­ta­tea Castelului Bran. În acest muzeu au fost adu­se si re­­con­sti­­tuite unele din cele mai ve­chi si mai tipice constructii din zona. Deschis pen­tru public în 1961, mu­­zeul numara în 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii teh­ni­ce. Monumentele au fost se­­lec­tio­nate si gru­­pate pe baza cercetarilor din 1958-1960.

- Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura între Transilvania si Mun­tenia. Din 1377-1382 când a fost construit, pâna astazi, el a fost martorul unor eve­ni­men­te-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama.

- Jos, în vale, la baza stâncii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al pre­­tu­irii de care Branul si branenii s-au bucurat în anii de glorie ai monarhiei românesti.

- Case memoriale din zona Bran

Sextil Puscariu (1877-1948) - lingvist, filolog si istoric literar, membru al Aca­de­mi­ei Ro­mâne

Dr. Aurel Stoian (1866-1972) - Presedintele Consiliului National Românesc din Bran, sem­na­tar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al lo­ca­­litatii Bran.

Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) - Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov

Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) - om de stiinta si neurolog de re­­nume mon­dial, membru al Academiei de stiinte Medicale.

Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei me­di­ci­nei si mem­bru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin ori­­gi­ne si iubire.

Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) - decan al Facultatii de Istorie din Bu­­cu­re­s­ti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului

Biserica Adormirea Maicii Domnului construita în 1820 si pictata în 1836

Principalele târguri si sarbatori din zona Bran

1 ianuarie - obiceiul sorcovitului

martie, aprilie - obiceiuri legate de sarbatoarea Învierii Domnului

martie - urcarea oilor la munte

25 aprilie - masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale

24 iunie - Olimpiada de vara sirnea

20 iulie - Santilie

25-26 iulie - Târgul de vara de la Moeciu

9 august - Sf. Pantelimon

august - Nedeeia muntilor (Fundata)

25 octombrie - Focul lui Sumedru

octombrie - ravasitul oilor

8 noiembrie - târgul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril

24 decembrie - colindatul - Buna dimineata la Mos Ajun

25 decembrie - Sarbatoarea Craciunului

31 decembrie - revelion

5.2.Circulatia turistica în cadrul unitatilor de cazare

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona Moeciu, asemeni întregii zone a Branului, apartin pensiunilor încadrate agentiei Bran-Imex. Aces­tea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pen­tru turismul rural. De la în­fi­in­­tarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la ser­viciile de cazare si ma­sa oferite de pen­si­u­­nile acesteia a crescut din ce în ce mai mult, o data cu cresterea nu­marului gospodariilor ce fac par­te din agentie.

În tabelul III.1. prezentam situatia statistica a turistilor cazati în pensiunile Bran-Imex si în fermele agroturistice, pentru a ilustra cresterea sem­ni­fi­ca­tiva a nu­ma­rului lor, în paralel cu cresterea nu­ma­rului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de ca­zare si masa.

Tabel III.1. Numarul turistilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

În anul 2005 au fost cazati în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 români si 1316 straini Media sejurului a fost de 2 zile în tri­mes­trele I, II si IV si de 6 zile în trimestrul III, aceasta medie ramânând va­la­bila si pentru anii urmatori (2006, 2007).

În anul 2006, ca urmare a cresterii numarului de locuri în pensiunile turistice, a cres­­cut si numarul de turisti, acesta ajungând la 4579 (3031 români si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decât în anul pre­cedent.

În anul 2007 se observa modificari în totalul turistilor cazati în pensiuni - 3214 ro­­mâ­ni si 1624 straini, ambele categorii cunoscând cresteri, iar în cadrul fermelor ag­r­o­­tu­ris­­tice au fost cazati în total 1045 turisti (874 turisti români si 171 turisti straini).

Dupa 2005, fluxul de turisti a început sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci si în trimestrele I si IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt soli­ci­ta­te pentru diversele manifestari traditionale.

Tabel III.2. Ponderea în timp a numarului de turisti cazati în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

Numarul turistilor români si straini cazati în pensiunile turistice, ca urmare a cres­te­rii numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua în perioada 2005-2007. Astfel, ponderea în 1999 a numarului de turisti cazati în pensiuni turistice (fata de 1998) a crescut cu 6,41% (cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini ca­za­ti), iar în 2007 cresterea a fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati în pensiuni fi­in­d în cres­te­re, dar nu atât de semnificativa ca în anul precedent. În 2007 o crestere sem­­nificativa a cu­noscut numarul turistilor români cazati în pensiunile din zona Bran-Mo­eciu - 6,03%.

Tabel III.3. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu în perioada 2005-2007

Sursa: Bran-Imex (2008)

Tabel III.4. Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

Numarul de pensiuni si implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare crestere a fost înregistrata în 2007 în sirnea unde numarul pen­siu­ni­lor a cres­cut cu 500% fata de 2006, an în care, fata de anul precedent, acest numar sca­zuse cu 33,3%), aceasta datorita încurajarii dezvoltarii acestei forme de turism prin acordarea de facilitati pentru persoanele care investesc în turismul rural.

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

Calculul duratei medii a sejurului:

Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile):

Calculul indicatorului intensitatii turistice:

a.      în raport de populatie:

b. în raport de suprafata

Tabel III.7. Calculul indicatorului densitatii turistice în raport cu populatia si cu su­prafata comunei Moeciului:

Tabel III.8. Structura populatiei - comuna Moeciu (2005)

Sursa: prelucrare date statistice Primaria Bran (2005)

La nivelul anului 2005, totalul populatiei comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km². Pe categorii de vârsta între 16-30 ani erau 1201 lo­cui­to­ri si între 30-62 ani, 1243 locuitori. Populatia activa însuma 2444 locuitori; an­ga­jati în in­dustrie în orasele învecinate 1281 locuitori, iar lucratori individuali în agricultura erau 409 locuitori. Populatia ocupata numara 1737 locuitori, iar numarul somerilor în evidenta era de 286.

Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde urmatoarele concluzii: po­pu­la­tia activa reprezenta 43% din populatia totala; raportul dintre populatia angajata în in­dus­trie la nivelul comunei si populatia totala era de 21%, rata somajului este de 11,5% însa cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurarii in­dus­tri­ei; categoriile expuse somajului sunt tinerii, populatia în vârsta pâna la 30 de ani, în special femeile.

Începând cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta tu­ris­tica ru­­rala la nivelul în­tregii tari. Brosura cuprinde oferta turistica din cele cinci zone ale tarii (Mol­­dova si Bu­co­vi­na, Dobrogea, Muntenia si Oltenia, Maramures, Crisana si Banat, Tran­­silvania). Fie­care echi­pament turistic este prezentat cu ajutorul unor pic­tograme ce in­clude:

numar persoane ce pot fi cazate

suprafata

numar camere cu 1,2,3 paturi

numar de bai

numar de dusuri

telefon

încalzire

mic dejun

toaleta

televizor

masina de spalat

acceptare animale

curte

limba straina vorbita de gazda (F; G; E; R;I;S)

distanta la cel mai apropiat oras din zona

O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul turistic Bran, evi­den­tiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii este de 23 m² cu po­sibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de 162 m² putând caza 16 per­soa­ne. Gospodariile au în general camere cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, ma­joritatea gospodariilor sunt prevazute cu încalzire. Aproape toate echipamentele au în dotare masini de spalat, ofera mic dejun si au curte. Proprietarii vorbesc limbi straine de circulatie internationala: franceza, germana si engleza, dar si italiana sau spa­ni­ola.

Din punctul de vedere al tarifelor practicate în zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializata în turismul rural din acest perimetru, avea urmatoarea oferta la ni­ve­lul anului 2005:

Tabel III.9. Oferta de preturi în turismul rural - zona Moeciu 2005 ( tarif/pers.)

Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopti)

sau camera min. 1 luna

Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Fata de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), în Moeciu nu sunt prac­ti­ca­te di­fe­­ren­­tieri de tarife pentru turistii straini si români, acest lucru fiind în concordanta cu re­co­­ma­­n­da­ri­le Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferentiate.

Tabel III.10. Numarul turistilor în turismul rural - zona Bran-Moeciu (2005-2007)

Sursa: Bran-Imex (2008)

În anul 2005 au fost cazati în pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 români si 1316 straini, iar în Hanul turistic Bran au fost ca­za­­ti un total de 3709 turisti, din care 3002 români, iar 707 straini, acestia din urma fiind cu 46,27% mai putini decât în pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fo­st de 2 zile în trimestrele I, II si IV si de 6 zile în trimestrul III, aceasta medie ramânând va­­la­bila si pentru anii urmatori (2006, 2007).

În anul 2006, ca urmare a cresterii numarului de locuri în pensiunile turistice, a cres­cut si numarul de turisti, acesta ajungând la 4579 (3031 români si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decât în anul pre­cedent. Numarul turistilor cazati în Hanul turistic Bran a cunoscut o scadere cu 14,07% fata de anul precedent, o crestere mai mare con­sta­tân­­du-se în cazul turistilor straini, care au fost cu 41,73% mai multi decât în anul pre­ce­de­nt, în comparatie cu numarul turistilor români care au fost doar cu 7,56% mai putini în 2006 comparativ cu 2005.

În anul 2007 se observa modificari în totalul turistilor cazati în pensiuni - 3214 ro­mâ­ni si 1624 straini, ambele categorii cunoscând cresteri, iar în cadrul fermelor ag­r­o­­tu­ris­tice au fost cazati în total 1045 turisti (874 turisti români si 171 turisti straini).

Dupa 2005, fluxul de turisti a început sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar în trimestrul III, ci si în trimestrele I si IV când satele din zona Bran-Moeciu sunt soli­ci­ta­te pentru diversele manifestari traditionale.

5.3. Propuneri cu privire la amenajarea turistica a zonei

În România, turismul rural s-a practicat de multi ani, dar nu a existat o legislatie adec­vata care sa permita diferentierea pensiunilor dupa criterii de clasificare specifice în cla­se de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) si nu erau agentii spe­cia­li­zate în cazarea la ferme taranesti. Mergând la Bran, am întâlnit turisti care veneau pen­tru prima data si erau impresionati de buna organizare a localitatii din punct de vedere tu­ris­tic. Cel mai clar poti afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turistii care se opresc în Bran cu ocazia petrecerii vacantelor sau de la cei care doar tranziteaza zona; sunt multi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.

Pentru îmbunatatirea imaginii statiunii, precum si pentru înlesnirea accesului, mai ales în zona muzeului, unii turisti au sugerat construirea unei parcari si a unei sosele la­te­ra­le, ce ar diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerata o necesitate strin­genta amenajarea unei piete agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune apro­vi­zio­nari, cu atât mai mult cu cât, o parte a turistilor nu au asigurata masa în unitatile de cazare. Crearea unei piete ar oferi turistilor posibilitatea sa cumpere renumitele brânzeturi de Bran.

O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efe­ct benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinatatea muntilor nu poate constitui decât un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, nu­merosi turisti neîncumetându-se sa porneasca singuri pe carari de munte, necunoscând zo­na.

Se constata nevoia orientarii ghizilor si catre un alt segment de vârsta al vi­zi­ta­torilor Castelului Bran, asupra copiilor.

Zona Branului este o zona turistica care se bucura de un cadru natural foarte pi­to­resc si sanatos, de o bogatie cultural-istorica inestimabila si de o baza materiala de cazare si alimentatie bine pusa la punct. Ceea ce nu este înca bine pus la punct la Bran este mo­da­litatea de petrecere a timpului liber al turistilor într-un mod care sa îi faca pe acestia sa cheltuiasca mai mult. Pentru aceasta propunem:

amenajarea unui parc de distractii cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;

organizarea în incinta Castelului Bran unor întâlniri pe înserat cu Contele Dra­cu­la (legenda care a adus atât de multi turisti la Bran, mai ales straini);

amenajarea unui centru de echitatie, turistii urmând sa învete sa calareasca si to­todata având posibilitatea realizarii unor plimbari calare în împrejurari;

prezenta abundenta a zapezii face posibila amenajarea unei pârtii de schi;

valorificarea Cetatii Râsnovului aflata la 14 km de Bran;

asigurarea serviciului de ghid în zona;

dezvoltarea cailor de acces (mijloace de transport care sa asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);

Branul va continua sa atraga turistii atâta timp cât va sti sa le ofere noi atractii. Priceperea si talentul conducatorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turistilor care au fost deja în Bran sa revina, nu prin faptul ca vin turisti pentru prima data, caci acestia din urma sunt atrasi în special de renumele castelului sau de calitatile naturale ale zonei.

Anexa 1

ORDONANŢA GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 62/24 august 1994

privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre

Publicata în Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia României si ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României emite urmatoarea ordonanta:

Art. 1. - Pentru dezvoltarea turismului si promovarea initiativei private, statul ro­mân sprijina persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care asi­gu­ra servicii turistice în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural din zona mon­tana de peste 500 m altitudine, din Delta Dunarii si litoralul Marii Negre.

Art. 2. - Persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care des­­fasoara activitati de turism în structuri de primire de tipul pensiunilor turistice sau al fer­­melor agroturistice delimitate la art. 1, beneficiaza de facilitatile acordate în­tre­prin­de­ri­lor mici si mijlocii, chiar daca nu îndeplinesc conditiile de numar de angajati si venit an­u­al, precum si de urmatoarele înlesniri:

a). consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, în formele si în conditiile pre­vazute de lege, suprafetele de teren necesare construirii, dezvoltarii si ex­plo­atarii de pensiuni si fer­me agroturistice;

b). acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii (telefon, telex, fax);

c). asistenta tehnica de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului si a aso­ciatiilor profesionale;

d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor si fermelor agroturistice în materiale de promo­va­re turistica, editate de Ministerul Turismului;

e). prezentarea ofertei pensiunilor si fermelor agroturistice în actiunile de pro­mo­va­re între­prin­se de birourile de informare turistica din strainatate ale Ministerului Tu­ris­mu­lui;

f). includerea în programele institutiilor de învatamânt cu profil de turism sau agr­icol a pro­ble­me­lor specifice pensiunilor si fermelor agroturistice;

g). scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani a pensiunilor si fermelor agro­turistice care au ca obiect de activitate, înscris în autorizatia de functionare, servicii turistice.

Art. 3. - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gazduire si servire a me­sei, cu capacitate cuprinsa între 3 si 20 de camere, functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente, care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si ser­vicii de pregatire si servire a mesei. Ferma agroturistica este o structura de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate cuprinsa între 3 si 20 camere, functionând în cadrul gospodariilor taranesti care asigura alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.

Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice si ferme agroturistice se face prin consiliile locale, în conditiile reglementarilor privind organizarea si defasurarea unor ac­tivitati economice pe baza liberei initiative.

Art. 4. - Activitatea de turism din cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cu­prin­de servicii de cazare, de masa, de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului;

Art. 5. - În scopul protectiei turistilor, activitatea pensiunilor si fermelor agro­tu­ris­­tice se va desfasura cu respectarea actelor normative ce reglementeaza turismul în Ro­mâ­nia. În functie de nivelul de dotare si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile si fer­me­le agroturistice se atesta si se clasifica de Ministerul Turismului conform normelor ela­bo­rate de acesta.

Clasificarea pe categorii de încadrare a pensiunilor si fermelor agroturistice se face în termen de 60 de zile de la data cererii persoanelor fizice si asociatiilor familiale.

Art. 6. - Nerespectarea obiectului de activitate si a criteriilor care au stat la baza cla­sificarii pensiunilor si fermelor agroturistice constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 250.000 la 500.000 lei.

Art. 7. - Contraventiei prevazute la art. 6 din prezenta ordonanta îi sunt aplicabile pre­vederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exc­e­p­ti­a­ art. 25 si 26 din lege, completata si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 12/1994.

Art. 8. - Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre organele Garzii financiare si de catre organele de specialitate din Ministerul Turismului cu atributii speciale în acest domeniu.

Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994

Pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre

Publicata în Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articol unic - Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, emisa în temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonante, cu urmatoarele modificari:

Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 1 - Pentru dezvoltarea turismului si promovarea initiativei private, statul român sprijina persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigura servicii turistice în pensiuni sau ferme agroturistice situate în mediul rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre".

Articolul 2 litera g). va avea urmatorul cuprins:

"g). scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor si fermelor agro­turistice care au ca obiect de activitate, înscris în autorizatia de functionare, servicii turistice".

Aticolul 3 va avea urmatorul cuprins:

"Art. 3 - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gazduire si servire a me­­sei, cu ca­pa­citate cuprinsa între 3 si 20 de camere, functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri in­de­pen­dente, care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor si ser­vicii de pregatire si ser­vi­re a mesei. Ferma agroturistica este o structura de primire pen­tru gazduire si servirea mesei, cu ca­­pacitate de pâna la 20 camere, functionând în ca­drul gospodariilor taranesti care asigura ali­men­ta­tia turistilor cu produse proaspete din sur­se proprii si locale.

Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice si ferme agroturistice se face de catre con­siliile locale, în conditiile reglementarilor privind organizarea si defasurarea un­or activitati eco­no­mi­ce pe baza liberei initiative".

Anexa 2

FEDERAŢIA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE MONTANĂ

CRITERII

privind încadrarea gospodariilor din zona montana în clasa de confort agroturistic montan

Clasa de confort agroturistic montan - spatii de cazare:

Clasa I: - camera cu 1 - 2 paturi (10 - 16 m²), cu posibilitati de încalzire asigurate si grup sanitar propriu fiecarei camere, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.

Clasa II: - camera cu 1 - 2 paturi (10 - 16 m²), cu posibilitati de încalzire asigurate si grup sa­nitar comun cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.

Clasa III: - camera cu 1 - 3 paturi (10 - 20 m²), cu posibilitati de încalzire asigurate si grup sa­nitar comun cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.

Clasa IV: - camera cu 1 - 3 paturi (10 - 20 m²), cu posibilitati de încalzire asigurate si latrina se­parata de locuinta comuna cu proprietarul si o încapere pentru spalat cu lavoar, cu apa re­ce, comuna cu alti turisti.

Clasa de confort agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor:

Clasa A: - camera de servit masa si recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei, în fo­losinta exclusiva a turistilor;

Clasa B: - camera de servit masa si recreere, în folosinta comuna a turistilor cu proprietarul, cu acces la bucataria proprietarului;

Clasa C: - fara camera de servit masa si de recreere, dar cu acces la bucataria pro­prie­ta­ru­lui.

Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

CRITERII MINIME

privind clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de pâna la 10 camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, si, pâna la 20 de ca­mere în mediul urban, functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente, care asigura în spatii special amenajate cazarea turistilor în conditiile de pregatire si ser­vire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din ali­men­tatia turistilor cu produse din productia proprie.

Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pen­siu­ni­lor agroturistice trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte ele­men­te care ar pune în pericol sanatatea sau viata turistilor.

Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în ex­clu­sivitate la dispozitia acestora. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale lo­catarului (articole de îmbracaminte, încaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar pu­tea stânjeni turistii).

Spatiile pentru prepararea si servirea mesei în cazul în care sunt destinate si pentru consumatorii din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de ca­zare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru tu­rism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism.

Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de cam­pa­re vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sa­ni­ta­ra si di­­mensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

5. Bibliografie

- Todd Comen: Ghidul de buna practica în turismul rural

Primaria Moeciu - date statistice 2006

Ionescu Dunareanu Ion: "Muntii Piatra Craiului", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

N. Popescu: "Muntii nostri", Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

Monitorul Oficial al României, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994