Proces investitional la S.C. Turism COVASNA S.A.

Proces investitional la S.C. Turism COVASNA S.A.

Studiu de caz

Fundamentarea deciziei de investitie

3.1.1. Prezentarea societatii

Nume : Societatea comerciala de turism "Covasna" S.A.

Inregistrare : ORC sub nr. J 14/55/1991

Cod fiscal : R 559747

Adresa societatii : str. 1 Decembrie 1918, nr.1-2, Covasna, jud. Covasna, cod 525200

Telefon : 004-0267-34.04.01

Infiintare : Societatea Comerciala de Turism "Covasna" S.A. : s-a infiintat prin restructurarea Oficiului Judetean de Turism Covasna (intreprindere de stat) in anul 1991.

Ea a fost reorganizata conform legii nr.15/1990.

Forma juridica : S.C. Turism "Covasna" S.A. este persoana juridica ramana, avand forma juridica de societate deschisa pe actiuni. Societatea isi desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia romana.

Natura capitalului : capital autohton privat

Capital social : 103.509.750.000 lei la 31.12.2004

Cifra de afaceri : 52.264.889 mii lei la 31.12.2004

Profit brut : 1.266.882 mii lei la 31.12.2004

Actionariat : la 31 decembrie 2004 structura actionariatului era urmatoarea :

Tabel 3.1. %

Valoarea nominala a unei actiuni : 25.000 lei

3.1.2. Prezentarea zonei

Statiunea Covasna, denumita si "statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate" datorita abundentei, varietatii si valorii deosebite a factorilor naturali de cura, este situata in partea de sud a depresiunii Târgu Secuiesc.

Datorita conditiilor geologice specifice, Covasna este bogata in izvoare de ape minerale variate si emanatii naturale de C0₂.

Covasna sub denumirea actuala, este amintita pentru prima oara in documente in anul 1567, denumire ce provine din slavonescul "cvas" (acru), mai târziu "cvasna" intelesul cuvantului fiind legat de apele minerale.

Despre importanta tamaduitoare a apelor Covasnei, stau marturie documente datând din timpul domniei lui Mihai Viteazul. La sfârsitui secolului al XVIII-lea apar scrieri consacrate apelor minerale de la Covasna, cum ar fi scrierile lui Lukas Wagner si Barbenius Joseph Benjamin.

In 1882, apa minerala provenita de la izvorul Horgasz este medaliata la Trieste În anul 1891, o societate anonima închiriaza pe o perioada de 25 ani dreptul de exploatare a unor surse de ape minerale din localitate.

Larga raspandire pe teritoriul Covasnei a izvoarelor de ape minerale si a emanatiilor uscate de C0₂ (denumite mofete) a facut ca mofetele si baile sa se pastreze de-a lungul anilor, unele din ele functionand si in zilele noastre.

Covasna este posesoarea unor fericite si rarisime fenomene de care nu beneficiaza multe tari. Interesul manifestat de specialisti din tara si strainatate s-a materializat prin reuniunea din 1961, la care au participat peste 100 de hidrogeologi, ca si prin primul simpozion medical organizat in 1969. Cercetarile facute de-a lungul timpului de specialisti si cercetatori, precum si rezultatele curelor balneare au impus definitiv Covasna in rândul celor mai importante asezaminte de sanatate.

Statiunea Covasna este profilata, datorita factorilor naturali de cura, pe tratamentul afectiunilor cardiovasculare , ale tubului digestiv si ale glandelor anexe, ginecologice, endocrine, ale aparatului locomotor, sistemului nervos, dermatologice, precum si bolilor de nutritie.

Cu privire la valoarea potentialului balnear al Covasnei profesorul dr. docent Traian Dinculescu, fost presedinte al Comisiei Medicale a Federatiei Internationale de Termalism si Climatism spunea:

"Cercetarile efectuate au permis sa se confirme valoarea terapeutica a factorilor sai balneo-climaterici, Covasna find una din cele mai bogate statiuni din tara si din Europa in ape minerale terapeutice, precum si in emanatii naturale de CO₂"

Apele minerale din Covasna se caracterizeaza printr-o compozitie chimica variata si bogata, superioara altor statiuni din tara si din strainatate. Pe de alta parte mofetele din Covasna se impun prin continutul lor mare de C0₂ natural (98%)

Istoric :

Dupa anul 1989 complexul balneo-turistic din Covasna se desprinde de structura Oficiului Judetean de Turism Covasna, in urma Hotararii 1041/25.09.1990, functionand in prezent sub denumirea de Societate Comerciala de Turism "Covasna" S.A.

În prezent, in statiunea Covasna - care are un numar de 12.000 locuitori - turismul reprezinta singura activitate capabila sa aduca beneficii. Celelalte ramuri ale industriei existente înainte de 1989 in Covasna si-au redus extrem de mult activitatea sau au fost desfiintate.

Având in vedere si faptul ca in 1995 a avut loc o furtuna extrem de violenta - un fenomen meteorologic deosebit si care a afectat in foarte mare masura industria locala - turismul a ramas singurul generator de locuri de munca si care este capabil si sustina si activitati colaterale : industrie alimentara, comert, servicii, transporturi.

Pentru zona Covasna, turismul este singura activitate capabila sa faciliteze restructurarea industriala

Produsele si Serviciile:

Produsul de baza al societatii este "pachetul de servicii balneo-turistic" format din cazare masa, tratament balnear El este asigurat intr-o constructie unitara (complexul balnear) care cuprinde

structuri de primire (3 hoteluri : hotelul "CAPRIOARA", hotelul "CERBUL", hotelul "COVASNA", in camere cu un pat si doua paturi - dotate cu TV si telefon;

structuri de alimentatie publica (3 restaurante cu bucatarie romaneasca si internationala, iar la cerere se ofera regimuri dietetic 20320q1613u e si vegetariene, precum si bar de zi, bar de noapte) ;

structuri pentru asigurarea serviciilor de tratament balnear (baza de tratament) - structuri de sociabilitate (agentie de turism, club, biliard, magazine, piscina) Aceste unitati au fost construite in etape începand din 1970 pâna in 1982. Hotelul si restaurantul "Covasna" a fost pus in functiune in 1970 find o constructie P+4 etaje, urmând in 1976 hotelul si restaurantul "Cerbul" (constructie P+10 etaje+nivel tehnic), iar hotelul si restaurantul "Caprioara" intrand in functiune in 1982, find o constructie de P+M+9 etaje.

Popasul turistic "Valea Zanelor" a fost amenajat intre anii 1979-1980 cand a fost pus in functiune, in zona puternic ozonata a Spitalului de recuperare boli cardiovasculare la o distanta de 5 km de centrul localitatii Covasna.

Tratamentul balnear cu rezultate exceptionale in cazul bolilor cardiovasculare, bolilor aparatului digestiv si bolilor psihice a caror cauza este stressul (nevroze), constituie atractia turistilor si a facut din Covasna o statiune de interes national, lansata si pe piata internationala recunoscuta ca find statiunea "celor 1000 izvoare de sanatate".

Calitatea resurselor minerale utile (apa minerala si gazul mofetic) de care dispune S.C.T."Covasna" S.A. este unica, atât in Romania, cat si in Europa, deoarece baza de tratament a S.C.T. "Covasna" S.A. a fost construita chiar pe sursele principale. De altfel, cladirile apartinând S.C.T. COVASNA S.A. au fost primele create in statiune pentru scop curativ, ele beneficiind de sursa directa si experienta unor cadre medicale competente. Majoritatea cercetarilor efectuate in statiunea Covasna au la baza analizele resurselor minerale ale actualei S.C.T. COVASNA S.A.

Societatile concurente din statiune nu dispun de calitatea si volumul resurselor minerale utile (cladirile apartinând S.C.T. COVASNA S.A sunt amplasate direct pe sursa de apa minerala si mofeta) - din acest motiv eficienta curei balneare este mai scazuta la societatile concurente.

Principalele proceduri solicitate de toti turistii sositi la tratament sunt mofetele si baile carbogazoase (acestea dau unicitate ofertei balneare a statiunii Covasna) . Covasna este renumita pentru tratamentul bolilor cardiovasculare prin terapie naturala, tratament care se poate efectua in tot timpul anului. Aerul din Covasna este incarcat cu aerosoli rasinosi si cu ioni negativi. Apele minerale de aici au o compozitie fizico-chimica foarte variata: carbogazoase, bicarbonate, clorurosodice, iodate, feruginoase, usor sulfuroase - conferind tratamentului eficienta maxima!

Este una dintre cele mai interesante statiuni din Europa, vestita prin fenomenul natural care are loc in zona Covasna : mofetele. Acestea sunt emanatii libere post­vulcanice de bioxid de carbon (dirijate si controlate in instalatii), care au un efect extrem de puternic prin vasodilatatie si cresterea fluxului sanguin muscular si cerebral cu 50 75%, produc scaderea tensiunii arteriale si calmarea durerilor, fiind indicate in afectiunile aparatului cardiovascular si afectiuni ale sistemului nervos periferic. Mofetele sunt foarte apreciate si de bolnavii de reumatism. Mofetele din Covasna sunt deosebit de puternice, fiind comparabile doar cu cele din Japonia.

In baza proprie de tratament se trateaza:

boli ale aparatului cardiovascular (arteriopatii, cardiopatii cronice ischemice, hipertensiune arteriala, valvulopatii, sechele postaccidente vasculare cerebrale, boli cronice ale venelor )

boli dermatologice ( psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate)

boli ale tubului digestiv si ale glandelor anexe (gastrite cronice hipo- si hiperacide, boala ulceroasa, litiaza biliara)

boli endocrine (boala Basedow, hipertiroidism etc)

boli ginecologice (metroanexite, sterilitate, amenoreea, hipomenoreea etc)

boli ale aparatului locomotor (afectiuni articulare, poliartrita reumatica, artroza, discopatii lombare, spondilita)

boli de nutritie

afectiuni asociate procesului de imbatranire

Descrierea sumara a procesului tehnologic actual

Turistii sositi în hotelurile noastre in baza voucherelor si biletelor de odihna si tratament pot opta intre doua tipuri de servicii oferite:

a. servicii de odihna : excursii, in functie de anotimp si posibilitatile financiare. De remarcat ca posibilitatile de agrement în statiunea Covasna sunt extrem de limitate (sah si remy, biliard in clubul societatii, discoteca la sfarsit de saptamana, excursii in aer liber, masaj).
b. servicii de tratament stabilite de medicii din baza de tratament.

Cura balneara

Turistii veniti la Covasna pentru tratament balnear urmeaza in principal cura cu bai de ape minerale carbogazoase si cu mofete si consuma apele minerale din centrul statiunii. Pe langa acest tratament, in Covasna se fac - pe baza indicatiilor medicilor din baza de tratament - proceduri de kinetoterapie, electroterapie, împachetari cu parafina, masaj, gimnastica.

Atat apele minerale cat si mofetele au un efect ridicat de vasodilatatie si de crestere a fluxului sanguin muscular si cerebral cu 50-75%.

Baile carbogazoase si mofetele reprezinta un factor terapeutic foarte bun in tratamentul hipertensiunii arteriale. Efectul vasodilatator care asigura reducerea tensiunii arteriale este salutar atât pentru cord cât si pentru circulatia periferica. Nu degeaba mofetele au ajuns sa fie denumite "laboratoare de insanatosire" iar impreunâ cu apele minerale carbogazoase ofera unicitate ofertei balneare.

Varietatea factorilor naturali de cura ofera posibilitatea tratarii simultane a mai multor afectiuni, ceea ce confera marea complexitate a statiunii.

Prezentarea in baza de tratament

Dupa consultatia medicala la venirea in statiune, turistilor le este prescris un tratament, individualizat ca durata si temperatura a apei.

Cura balneara, consta in principal dintr-un numar de aproximativ 14 bai de ape minerale (cu durata crescanda de la 5 la 15 minute).

Pe langa aceasta procedura, medicul va prescrie proceduri asociate electroterapiei (bai galvanice, ionizari, unde ultrascurte, cure magnetodiaflux, raze ultraviolete, aerosoli), impachetari cu parafina, s.a.

Analiza pietei

Avand in vedere obiectul de activitate al S.C. Turism Covasna S.A. , piata analizata va fi cea turistica si cu precadere segmentul de turism balnear.

Pe piata interna, S.C. Turism Covasna S.A. este una dintre principalele societati de turism balnear, data fiind eficienta tratamentului balnear cardiovascular prestat.

Grupurile tinta sunt :

pensionarii, care beneficiaza in proportie de 80% de serviciile medicale acordate in baza de tratament, in special ca urmare a masurilor de subventionare a biletelor de tratament acordate de stat pensionarilor si salariatilor bugetari. Se preconizeaza ca numarul acestora va creste in urma pensionarilor masive din ultima perioada si tinand cont de statisticile referitoare la cresterea numarului de persoane suferind de boli cardiovasculare;

persoane cu varste cuprinse intre 40-60 de ani, in urma accidentelor vasculare cerebrale, cauzate de conditii de stress;

persoane cu varste cuprinse intre 30-50 de ani, care au definit in contractul individual de munca obligatia patronului de a-si trimite angajatii in statiuni balneare pentru refacerea capacitatii de munca.

Acestui segment i se adauga cel format din turisti sositi in statiune la odihna, datorita calitatii factorilor naturali (prin climatul puternic ionizat sunt inlaturati factorii de stress, cu efect in ameliorarea sanatatii si a conditiei fizice a turistilor).

Un alt segment important este turismul pentru tineret orientat in functie de sezon :

in sezonul de vara - tabere studentesti la popasul turistic Valea Zanelor

in sezonul de iarna - tabere studentesti in hotelurile societatii

in extrasezon - tabere sportive in hotelurile societatii

Dupa statisticile Ministerului Sanatatii, in Romania exista 5 milioane de persoane cu afectiuni cardiovasculare. Aceasta cifra reprezinta o piata potentiala pentru S.C. Turism Covasna S.A. , dar numarul turistilor care pot beneficia de tratament balnear oferit de societate poate fi considerat mult mai mare, dat fiind caracterul profilactic al curei balneare.

Pe piata externa, cura balneara cardiovasculara, cu mofete de tipul celor de la Covasna, se mai poate face numai in Japonia. De aceea, fiind o destinatie accesibila atat din punct de vedere financiar, cat si ca durata a transportului international, in anii 1975-1985, in Covasna exista un turism international bine dezvoltat, pietele emitente fiind, pentru Covasna, in principal tari precum : Germania, Franta, Israel, Belgia, Olanda, Cehoslovacia si fosta URSS. In perioada anilor 1985-1990, din cauza modificarilor intervenite in tara in ceea ce priveste regimul turistilor straini, datorita degradarii vietii economice si sociale, degradarii structurilor hoteliere, turismul international a pierdut foarte mult din pondere in totalul sosirilor de turisti.

In prezent, principala tara trimitatoare de turisti catre statiunea Covasna, este Israelul. Alte tari trimitatoare, dar cu un numar nesemnificativ de turisti, sunt : Germania, Anglia, SUA.

Data fiind existenta contractelor externe, cu incasare in valuta, desi ponderea turistilor straini este relativ redusa, suma incasarilor din turismul international este semnificativ mai mare. In realitate, aceste incasari din turismul international sunt cele care sustin activitatea de turism intern si, de asemenea, principalul factor in realizarea profitului anual (doar cu activitatea de turism intern, in actuala conjunctura economica, societatea nu si-ar putea acoperi cheltuielile din veniturile proprii). Daca luam in considerare parerea specialistilor ca, in tarile occidentale una din trei persoane are peste 50 de ani si aproximativ 25-30% din populatia Europei sufera de afectiuni cardiovasculare rezulta ca ar exista o piata imensa de cca 10 milioane de potentiali beneficiari ai serviciilor turistice de tratament balnear cardiovascular, oferit de S.C. Turism Covasna S.A.

Circulatia turistica la S.C. Turism Covasna S.A.

Tabel 3.2. %

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Distributia produsului turistic oferit de societate se face :

direct (prin receptiile hotelurilor societatii, prin agentia de turism a societatii, prin Internet)

indirect - prin intermediari (prin agentii de turism interne si externe si prin institutiile publice romanesti)

Aproximativ 70-75% din turistii romani sosesc, pe baza contractului cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - contract presupunand subventionarea partiala sau totala a biletelor de tratament, din cadrul bugetului asigurarilor sociale de stat, cu distributie aproape exclusiva catre pensionari, prin reteaua Directiilor Judetene MMPS. Acest contract se deruleaza la tarife reduse, acoperind in proportie de 50% capacitatea de cazare a societatii si asigurand continuitatea activitatii societatii, pe toata durata anului (nu doar in cele 2-3 luni de sezon estival).

Diferenta, pana la 100% a turistilor romani, este asigurata prin agentiile romanesti de turism si prin agentia proprie a societatii, precum si prin contractele cu Ministerul de Interne, Inspectoratul de Stat pentru Handicapati, etc. Tarifele sunt mai mari, dimensionate astfel incat sa asigure obtinerea de profit, iar distributia este asigurata, exclusiv, pe baza contractelor comerciale incheiate cu agenti de turism autorizati (aproximativ 100-140 de parteneri contractuali). Se practica, deci, un turism organizat, cu o distributie de tipul : prestator de servicii turistice - agentie de turism - turist.

Dat fiind specificul de tratament balnear al prestatiei turistice, sejurul mediu este de 12-15 zile, mai mare decat in cazul turismului de tranzit sau de afaceri, iar gradul mediu de ocupare a capacitatii de cazare a fost la S.C. Turism Covasna S.A. tot timpul cu 15-20% mai mare decat media pe tara.

Indicatori relativi la circulatia turistica la S.C. Turism Covasna S.A.

Tabel 3.3. %

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Scaderea fluxului de turisti romani, in 2004, se datoreaza in principal, scaderii nivelului de trai a populatiei Romaniei. Reducerea numarului de turisti straini se datoreaza, in principal, evenimentelor de la 11 septembrie 2001, conflictelor din Israel, dar si politicii companiei aeriene nationale TAROM (care a crescut cu 19% tarifele pentru anul 2004, a desfiintat curse externe si charter) si faptului ca au fost introduse vizele pe relatia cu Israel, la mijlocul anului 2004. Mai mult, nici Ministerul Turismului nu s-a preocupat de promovarea produsului balnear romanesc pe piata europeana, iar imaginea de tara s-a imbunatatit relativ, spre sfarsitul anului.

Politica de preturi

Avand in vedere specificul activitatii de turism realizata de societate - turismul balnear - care, presupune sejururi de tip long-stay (aproximativ 18 zile), tipul principal de tarife pentru turistii sositi este pretul forfetar (global) pentru pachetul de servicii format din cazare, pensiune si tratament. In fundamentarea tarifelor practicate de societate se tine cont de urmatorii factori :

orientarea dupa concurenta

orientarea dupa segmentul de piata

orientarea dupa cerere

orientarea dupa costuri

Din aceste motive, in cadrul societatii se practica tarife diferentiate, toate avand la baza o limita maxima - cea a tarifului maximal (afisat la receptie) si care este aplicat turistilor straini sositi in tranzit. Pornind de la acest tarif maximal, se formeaza preturile pentru pachetele de servicii turistice, diferentiate in functie de piata.

Pe piata interna, in formarea preturilor pentru pachetele de servicii oferite se tine cont de situatia economica dificila actuala, practicandu-se tarife mici. Facilitatile pentru turistii romani au fost create in scopul de a permite accesul acestora la serviciile oferite de societate, de fapt, pentru a nu fi pierduta piata interna. Din acest motiv, tarifele pentru romani se diferentiaza astfel :

tarife pentru turisti in tranzit

tarife contractuale pentru turistii sositi prin agentiile de turism din tara

tarife pentru pensionari (in baza contractului cu MMPS)

tarife (facilitati) pentru diferite categorii : angajati din turism, studenti, jurnalisti, etc.

tarife (facilitati) pentru grupuri

tarife de oferte speciale pentru pensionari

tarife de oferte speciale pentru diferite evenimente (Revelion, 8 Martie, 1 Martie) .Tarifele sunt de asemenea diferentiate in functie de perioade : sezon si extrasezon, tarifele de sezon fiind mai mari.

Pe piata externa se practica tarife de 2-3 ori mai mari decat pe cea interna, tarife normale pentru o piata cu putere de cumparare. Tarifele se diferentiaza, atat in functie de perioadele de sezon turistic sau extrasezon, cat si in functie de piata de interes. Se au in vedere in stabilirea tarifelor si elemente conjuncturale (promovarea prin oferte speciale, scaderea vanzarilor datorita unor conflicte zonale, etc). Astfel, pe piata Israelului - o piata consacrata deja - tarifele sunt mentinute aproximativ constante sau cu usoare cresteri. Pentru pietele pe care societatea intentioneaza sa intre (tari emitente, dar pe care le-am pierdut datorita cauzelor prezentate mai sus), au fost lansate oferte promotionale, pentru care tarifele sunt mai mici (de ex. Germania si Belgia). Aceasta politica a tarifelor diferentiate in functie de tara emitenta, va fi mentinuta si in viitor, diferentierea propusa rezultand din pozitionarea geografica a tarilor tinta (Europa occidentala, centrala sau de est) si de puterea de cumparare pe respectiva piata.

Politica de promovare

Deoarece societatea are ca obiect de activitate principal turismul, promovarea produselor sale este in stransa legatura cu distributia, prezentand unele caracteristici comune. Astfel, atat promovarea, cat si distributia se desfasoara, in principiu, in absenta produsului turistic; el nu poate fi "vizionat" , "incercat", eventual "verificat" si abia apoi cumparat. Turismul este "o industrie a visurilor", in care raportul calitate-pret este foarte important, iar informatia promovata trebuie sa reflecte realitatea.

Prin activitatea de distributie s-a urmarit, in permanenta, informarea reala atat a intermediarilor, cat si a cumparatorilor in legatura cu produsul turistic oferit si cu posibilitatile de achizitionare a lui, considerand-o ca pe o componenta a politicii de promovare.

Promovarea societatii s-a realizat prin urmatoarele instrumente :

A. Promovarea vanzarilor, avand ca obiectiv stimularea cererii turistice prin masuri ce vizeaza sporirea posibilitatilor de achizitionare a produsului turistic al societatii. Toate avantajele ce se acorda turistilor sub denumirea de facilitati turistice reprezinta actiuni de atragere a clientelei. Ele au fost prezentate in cadrul politicii de pret si se refera in special la diferite reduceri de tarife.

B. Publicitatea platita este un instrument prin care se actioneaza asupra clientilor potentiali prin intermediul mesajelor publicitare. Acestea sunt transmise prin :

Pliante si afise, distribuite atat direct (in cadrul societatii sau a manifestarilor expozitionale cu public), cat si indirect (prin intermediari - agentii de turism, sindicate, Oficiul de Promovare a Turismului, ambasade, turisti fideli);

Cataloage de specialitate ("Catalogul statiunilor balneare din Romania") distribuite firmelor specializate din strainatate;

Participarea la targuri si expozitii de specialitate din tara si strainatate

Anunturi publicitare in ziare si reviste de interes national si local, in publicatii de specialitate, in cataloage, ghiduri turistice si hoteliere;

Anunturi publicitare in ziare si reviste straine;

Afisarea de pagini de reclama intr-un ghid turistic al Romaniei pe Internet (www.rotravel.com/tcovasna);

Includerea de pagini publicitare in Ghidul Turistic al Romaniei

C. Marketing-ul direct se realizeaza prin intermediul a doua instrumente :

mailing-ul (trimiterea prin posta a ofertelor speciale, folosind baza de date a societatii care cuprinde date personale ale turistilor fideli societatii);

sistem de rezervare prin Internet

D. Relatii publice inseamna imbunatatirea imaginii pe plan local si national prin participarea la conferinte de presa, dezbateri, simpozioane, congrese, manifestari expozitionale, interviuri in mass-media si sponsorizari.

Competitia

Pe piata locala, principalii concurenti ai S.C. Turism Covasna S.A. , care ofera un produs similar, sunt celelalte firme din Covasna, si anume :

Hotel Bradul (2 stele - apartinand R.A.P.P.S)

Hotel Montana (2 stele - apartinand Sind Romania)

Hotel Hefaistos (2 stele - apartinand UCECOM)

Hotel Dacia (2 stele - apartinand Ministerului Muncii si Protectiei Sociale)

Avantajele societatii S.C. Turism Covasna S.A. asupra acestor concurenti sunt urmatoarele :

a. prin pozitia sa centrala, complexul apartinand societatii este cel mai frecventat, in special de turistii straini si de cei romani veniti prin intermediul agentiilor de turism din tara;

b. faptul ca aceasta societate este singura din Covasna care a apartinut inainte de 1989 de Ministerul de Turism, face ca atat spatiile de cazare, cat si cele de servire a mesei si de recreere sa fie dimensionate si compartimentate conform normelor de turism;

c. hotelul "Caprioara" este considerat ca fiind cel mai bun din statiune, construit astfel incat sa raspunda cerintelor turismului international. Este singurul hotel de 3 stele din statiune si deci singurul care se adreseaza unui alt segment de potentiali beneficiari. De altfel, turismul international se deruleaza aproape exclusiv in cadrul acestui hotel;

d. este recunoscuta calitatea serviciilor prestate de angajatii societatii. Acestia sunt in proportie de 80% calificati (cu certificate de la Institutul de formare si management in turism - singura institutie abilitata in instruirea in activitatea de turism);

e. un alt punct forte al societatii este faptul ca baza proprie de tratament este singura in statiune, situata direct pe sursa de resurse minerale utile, ceea ce asigura eficienta cea mai ridicata a procedurilor balneare.

Pe piata interna exista in acest moment putine statiuni balneare cu activitate continua si rentabila (Felix, Covasna, Baile Herculane, Mangalia, Govora, Calimanesti-Caciulata, Sovata), dar fiecare trateaza alt tip de afectiuni, deci nu poate fi vorba de caracter concurential din punct de vedere turistic.

Pe profilul bolilor cardio-vasculare (boli cu ponderea cea mai ridicata in statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii) este de departe cea mai eficienta, concurenti, dar cu o circulatie turistica mult mai redusa, fiind Tusnad, Balvanyos, Vatra Dornei si Buzias.

Pe piata externa , cura balneara cardio-vasculara cu mofete de tipul celor de la Covasna se poate face numai in Japonia.

De aceea, in trecut, a existat un turism international bine dezvoltat la Covasna, care insa s-a pierdut din motive mai sus mentionate. In prezent, este practic imposibil pentru societate sa sustina o campanie publicitara de promovare pe pietele externe, pentru intrare pe piete noi.

Informatii financiare privind activitatea curenta a societatii

Principalii indicatori financiari ai firmei pentru ultimii ani:

Tabel 3.4.

ANEXE:

x Bilanturile contabile ale ultimilor ani

x Situatia veniturilor si cheltuielilor ale ultimilor 3 ani

Diagnosticul global ne permite sa concluzionam ca societatea analizata, in ciuda problemelor inerente procesului de tranzitie, este o societate cu o situatie financiara echilibrata si stabila, cu bune perspective de dezvoltare, actionand pe o piata concurentiala in plina expansiune.

3.2. Descrierea proiectului de investitie

In cadrul acestei lucrari mi-am propus sa studiez, fezabilitatea investitiei necesare pentru aducerea capacitatilor de cazare, alimentatie publica si tratament ale S.C. Turism Covasna S.A. la nivelul clasificatiei oficiale prin metoda stelelor. Acest lucru este in mod imperios necesar in vederea tintirii pietei vest-europene, unde calitatea oferita de societate la ora actuala nu este suficienta.

Programul investitional la S.C. Turism Covasna S.A.

Conducerea societatii a inteles nevoia refacerii capacitatilor in vederea unei utilizari in cele mai bune conditii si a inceput un vast program investitional inca din anul 1999.

Primul pas a fost modernizarea centralei termice a societatii, o investitie in valoare de 220.000 USD, dar care si-a aratat repede utilitatea, fiind recuperata in numai 2 ani prin scaderea semnificativa a costurilor cu incalzirea complexului. Finantarea acestui proiect a fost asigurata prin aportul la majoritatea capitalului social al actionarului majoritar - SIF Transilvania.

Acest program a continuat in anul 2001 cu o investitie in valoare de 190.000 USD (din surse proprii) pentru punerea in functiune a corpului B a hotelului Covasna, ceea ce a condus la cresterea cu 117 locuri a capacitatii de cazare a societatii, dar si la o crestere calitativa a serviciilor turistice oferite, nivelul dotarilor fiind imbunatatit. Astfel, s-au putut practica tarife mai mari in concordanta cu calitatea oferita.

Tot in anul 2001 a inceput si refacerea bazei de tratament. Scopul acestei investitii vizeaza atat cresterea numarului de turisti (straini si romani), cat si cresterea calitatii tratamentului balnear, odata cu diversificarea ofertei de proceduri balneare. Aceasta investitie de amploare s-a derulat in mai multe etape, fondurile provenind atat din surse proprii, cat si din fonduri Phare nerambursabile si credite bancare. La momentul actual, refacerea bazei de tratament nu este terminata. Investitia pana la acest moment a fost de 1.300.000 Euro. Se estimeaza ca ar mai fi nevoie de inca 1.200.000 Euro pentru terminarea acestui obiectiv.

Astfel, investitiile necesare pentru continuarea acestui program investitional in vederea modernizarii intregului complex al S.C. Turism Covasna S.A. sunt prezentate detaliat in tabelul urmator :

Tabel 3.5. Euro

Baza de tratament a fost considerata prima prioritate in modernizarea bazei materiale existente de catre conducerea societatii si in consecinta investitia a inceput aici. Dintr-un total estimat al investitiei de 2.500.000 Euro au fost deja investiti in primele etape aproximativ 1.300.000 Euro , ramanand in cadrul acestui obiectiv calcularea fezabilitatii pentru o suma de 1.200.000 Euro.

Baza de tratament este formata din : bai carbogazoase (50 de cabine de baie), electroterapie, hidroterapie, mofete, termoterapie, kinetoterapie, radiologie, masaj, laborator analize, sala de gimnastica individuala, serviciu de urgenta, hol (zona fisiere si evidente) - toate acestea regasindu-se la parter plus electroterapie, pneumoterapie, sala de gimnastica medicala, cabinete medicale - la etajul unu.

Prin proiectul de investitii se doreste reamenajarea si modernizarea intregii zone, pe principii ergonomice pentru sporirea si eficientizarea fluxului de bolnavi si pentru realizarea in conditii optime a procedurilor de tratament. Se doreste gruparea procedurilor pe zone distincte, usor accesibile clientilor; amplasarea lor intr-o succesiune fireasca (flux medical), care sa permita bolnavilor o parcurgere fireasca; crearea de noi spatii pentru functiunile care lipsesc in momentul de fata; realizarea unei iluminari si ventilari naturale a spatiului; asigurarea unui climat interior, din punct de vedere al temperaturii si a puritatii aerului, constant si optim.

Hotelul si restaurantul Caprioara sunt incadrate oficial la categoria 3 stele. Practic, ele nu indeplinesc conditiile pentru aceasta clasificatie, ceea ce ii deranjeaza, in mod special, pe turistii straini, fapt consemnat si in chestionarele privind exprimarea opiniilor.

Imobilul in care se afla aceste active a fost pus in functiune in anul 1982, nesuferind de atunci nici o reparatie capitala. Hotelul este o constructie formata din parter + mezanin + 9 etaje, care are nevoie urgenta de renovarea bailor si de alte reparatii. De asemenea, o problema o constituie disconfortul creat de caldurile excesive din timpul verii.

Restaurantul hotelului a fost, de asemenea, motiv de nemultumire pentru turisti, datorita faptului ca nu este dimensionat corespunzator. Nu se poate efectua servirea in mod corespunzator a turistilor cazati in hotel (un salon de 80 de locuri si un salon de 100 de locuri, iar bucataria nu poate servi decat 4 fluxuri odata). In aceasta situatie, servirea mesei "a la carte" se face intr-un singur salon, in trei serii, turistii fiind nevoiti sa astepte pentru eliberarea unei mese cca ˝ ora si alte 20 de minute pentru aducerea comenzii. O masura propusa pentru remedierea acestei situatii ar fi extinderea salonului de 80 de persoane si achizitionarea, pentru bucataria restaurantului a unei linii de utilaje, asa numite "bucatarie pe verticala", economice din punct de vedere al consumului de energie electrica, foarte rapide, iar produsele culinare isi pastreaza calitatile nutritive mult mai mult decat la bucataria clasica (unde plitele sunt mari consumatoare de energie electrica si ocupa un spatiu foarte mare).

Pe langa toate acestea, o facilitate absolut necesara unui hotel de 3 stele este piscina. Ea va putea fi folosita atat pentru terapie, marind astfel oferta de tratament balnear si de recuperare cu alte tipuri de boli care sa determine cresterea solicitarilor, cat si pentru agrement. In chestionarele completate de turisti capitolul agrement a fost cotat ca fiind "slab", iar piscina va putea imbogati oferta pe acest plan.

Astfel, pentru modernizarea hotelului Caprioara, impreuna cu restaurantul si cu piscina am estimat un necesar de finantare in suma de 2.610.000 Euro.

Hotelul si restaurantul Covasna au si ele nevoie de reparatii si modernizari pentru a se putea incadra in clasificatia oficiala de 2 stele. Hotelul Covasna este cel mai vechi al societatii, fiind pus in functiune in anul 1970. Este o constructie formata din parter + 4 etaje. Corpul B al acestui hotel a fost refacut si pus in functiune in anul 2001, acesta ridicandu-se, datorita dotarilor actuale, la standarde de 2 stele. Restaurantul are si el nevoie de o reamenajare si se doreste de asemenea amenajarea unei terase interioare. Pentru a realiza aceste obiective am estimat ca fiind necesara o suma totala de 350.000 Euro.

Hotelul Cerbul este intr-o asemenea stare de uzura, incat nu mai poate fi oferit spre vanzare prin agentii de turism. Astfel, el este ocupat numai de pacienti sositi prin Casa de pensii, care platesc preturi foarte mici. Pus in functiune in anul 1976, hotelul a fost grav afectat de cutremure, incepand chiar din anul 1977. Fiind format din parter + 10 etaje+ nivel tehnic, hotelul are o capacitate mare de cazare, ce nu poate fi valorificata din cauza gradului mare de uzura (preturile platite de pacientii sositi prin Casa de Pensii nu acopera nici macar cheltuielile de functionare). Hotelul necesita o reparatie capitala, incepand de la structuri si instalatii, pana la dotari. De aceeea suma estimata a fi necesara pentru aducerea sa la nivel de 2 stele, este de 1.730.000 Euro.

Sala multifunctionala este necesara de asemenea pentru sporirea posibilitatilor de agrement oferite turistilor si pentru diversificarea ofertei societatii si atragerea unor noi segmente de clienti. Sala va putea fi utilizata pentru spectacole, dar si pentru conferinte , simpozioane, seminarii sau instruiri. Valoarea estimata a investitiei este de 140.000 Euro si cuprinde amenajarea si dotarea salii cu echipamente specifice.

Ca ultim element necesar refacerii imaginii complexului S.C. Turism Covasna S.A. , am apreciat ca este nevoie de reabilitarea spatiilor exterioare. Acestea sunt foarte importante pentru imaginea societatii si in formarea primei impresii a turistilor sositi. In primul rand este vorba despre parcarea complexului, care trebuie refacuta si despre spatiile verzi care trebuie reamenajate si intretinute. Suma necesara a fost estimata la 100.000 Euro.

Astfel, am ajuns la o suma necesara estimata la 6.130.000 Euro pentru refacerea si functionarea complexului turistic detinut de S.C. Turism Covasna S.A. In capitolul urmator voi studia fezabilitatea acestei investitii.

3.3. Analiza financiara a proiectului de investitie

Cheltuielile si veniturile

In analiza financiara a investitiei planificate, cheltuielile realizate (sau planificate) si veniturile generate, sunt elemente fundamentale ce trebuie exact estimate. In functie de acestea si de senzitivitatea lor la variatia diferitelor elemente, se poate lua decizia de a investi sau, din contra, se poate hotari abandonarea proiectului.

Se vor estima cheltuielile si veniturile generate de proiectul de investitii planificat pe perioada 2006-2015, pe baza nivelurilor realizate de societate in perioada anterioara.

Cheltuielile

Cheltuielile totale ocazionate de planificarea si realizarea investitiei, sunt de doua feluri :

costuri ale investitiei, in suma de 6.130.000 Euro

cheltuieli de exploatare necesare pentru buna functionare a activelor modernizate

Investitia

Suma necesara pentru aducerea complexului hotelier al societatii Turism Covasna S.A., la nivelul calitativ necesar desfasurarii activitatii in bune conditii este de 6.130.000 Euro. Societatea se afla deja in cursul unui program investitional inceput in anul 1999, avand credite contractate si neputand astfel sa isi intrerupa activitatea pentru a realiza toate investitiile simultan. Astfel, societatea va fi nevoita sa esaloneze realizarea investitiilor pentru a-si continua in acelasi timp activitatea in bune conditii si a putea astfel sa-si achite ratele si dobanzile la creditele angajate. Investitiile necesare pot fi totusi realizate pe parcursul unui singur an (2006), astfel :

in perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2006 vor fi inchise pentru reabilitare si modernizare, hotelul si restaurantul Caprioara (hotel - 263 locuri, restaurant - 180 locuri), cu o suma necesara de investit de 2.210.000 Euro. Astfel, cel mai mare si cel mai bun hotel al societatii va putea fi pus in functiune imediat dupa inceputul sezonului (15 iunie)

in perioada 1 iulie - 31 decembrie 2006 va fi inchis pentru operatii capitale si modernizare hotelul Cerbul (210 locuri). Acesta, chiar daca nu este cel mai vechi hotel, se afla in cea mai proasta stare, fiind folosit in prezent in pierdere (cazarea in acest hotel se realizeaza la tarife foarte mici). Investitia necesara repunerii in circuitul turistic al acestui hotel se ridica la 1.730.000 Euro. De asemenea, in aceasta perioada este necesara si inchiderea restaurantului Covasna (210 locuri), pentru modernizare, investitie estimata la suma de 200.000 Euro.

in cazul celorlalte obiective care necesita investitii - baza de tratament (1.200.000 Euro), piscina (400.000 Euro), modernizarea hotelului Covasna (150.000 Euro - numai holul si lifturile), transformarea cladirii in sala multifunctionala (140.000 Euro) si amenajarea spatiilor exterioare aferente complexului (100.000 Euro) - nu este necesara intreruperea activitatii obisnuite a societatii, putand fi astfel realizate oricand pe parcursul acestui an (2006). As sublinia insa prioritatea terminarii bazei de tratament fata de celelalte, datorita ponderii pe care aceasta o are in activitatea societatii. Toate aceste obiective necesita o suma totala de 1.990.000 Euro.

Aceasta investitie de 6.130.000 Euro se va realiza pe parcursul anului 2006, astfel incat la 31 decembrie toate obiectivele sa fie terminate, iar activitatea sa se desfasoare normal incepand cu anul 2007.

Pentru anul 2006, am luat in calcul un numar mediu de 466 locuri de cazare (=230 - H. Covasna + 263 - H. Caprioara + 210 H. Cerbul/2) , cu un grad de ocupare de 60%. Am considerat acest grad de ocupare, care poate parea mare, datorita reducerii numarului de locuri de cazare si a faptului ca societatea are clienti fideli care vin an de an la tratament. Inmultind cele 466 locuri cu 365 zile, obtinem un numar maxim de 170.090 zile/turist, iar daca aplicam la acest numar gradul de ocupare amintit, obtinem pentru anul 2006 un numar prognozat de 102.054 zile/turist.

Cheltuieli de exploatare

In ceea ce priveste cheltuielile de exploatare generate de efectuarea investitiei, acestea vor fi estimate pe baza cheltuielilor de exploatare ale societatii din trecut. Pentru a putea avea o imagine cat mai corecta a evolutiei acestora, se vor transforma sumele inregistrate in contabilitatea societatii la acest capitol in Euro, la nivelul cursului mediu aferent fiecarui an. Aceste cheltuieli, in termeni reali, vor fi impartite la numarul de zile/turist, pentru a avea imagine mai fidela a cheltuielilor aferente veniturilor generate de serviciile oferite unui turist intr-o zi.

Cheltuielile de exploatare se vor majora pentru perioada de dupa executarea investitiei cu valoarea amortizarilor acestora. Aceasta amortizare, calculata linear, cu o perioada medie de amortizare de 20 de ani, va spori cheltuielile de exploatare anuale cu suma de 306.500 Euro (=6.130.000/20). Pentru anul 2006, amortizarea calculata va fi de 80.125 Euro . Dupa scurgerea perioadei de timp analizate 2006-2015) investitia va avea o valoare reziduala de 3.291.375 Euro

(= 6.130.000-80.125-306.500*9).

Datele de la care se va pleca sunt preluate din contul de profit si pierdere al societatii, iar cursul mediu anual al monedei Euro din statisticile Bancii Nationale a Romaniei :

Tabel 3.6. mii

Se poate observa ca, cheltuielile de exploatare (exprimate in Euro) nu au avut o evolutie lineara, fiind influentate de evolutia cursului de schimb ROL/EURO. Se poate totusi afirma ca evolutia lor a inregistrat un trend crescator, valoarea mai mica din 2004 fata de 2003 putand fi explicata prin devalorizarea leului in aceasta perioada fata de moneda europeana.

Cheltuielile de exploatare/zi turist (fara amortizare) nu au nici un motiv sa creasca pe perioada de dupa implementarea proiectului, singurii factori care le-ar putea influenta in sensul cresterii fiind inflatia de pe piata monedei Euro (am considerat-o 2% pe an)si deprecierea acesteia fata de leu. In general rate de inflatie de 1-2% pe an nu se iau in considerare in planificarea financiara datorita faptului ca influenta lor este nesemnificativa. Totusi, in estimarea cheltuielilor de exploatare pentru perioada 2006-2015 am considerat o rata de crestere a cheltuielilor de 2% care este acoperitoare pentru variatiile cursului de schimb (nu s-a considerat o rata mai mare pentru ca societatea are si incasari in valuta care duc la diminuarea influentei fluctuatiilor cursului de schimb).

In mod normal, produsul turistic rezultat dupa finalizarea programului de investitii ar trebui promovat, cu agresivitate, pe piata pentru ca suma investita sa fie recuperata (prin cresterea gradului de ocupare si a tarifelor). Promovarea este o activitate costisitoare care ar determina o crestere semnificativa a cheltuielilor de exploatare (publicitate, participari la targuri, etc). In cazul S.C. Turism Covasna S.A., aceasta cheltuiala nu mai trebuie planificata si analizata deoarece actionarul majoritar - Societatea de Investitii Financiare Transilvania, care are participatii importante in turismul romanesc - a constituit o societate specializata in promovarea si valorificarea produsului turistic al societatilor la care detine calitatea de actionar (Transilvania Travel). Astfel, produsul balneo-turistic al societatii din Covasna va beneficia de o abordare profesionista a vanzarii si distribuirii, fara ca societatea sa aiba nevoie de fonduri pentru aceasta.

Veniturile

Veniturile generate de investitie trebuie analizate cu rigurozitate, de acestea depinzand randamentul investitiei si, respectiv, disponibilitatea potentialilor investitori de a finanta aceasta investitie.

In cazul S.C. Turism Covasna S.A. , principalele venituri sunt generate de activitatile de : alimentatie publica (cu o pondere de aprox.46% din totalul veniturilor din exploatare), cazare (aprox.34%) si tratament (cu aprox.10%). Restul veniturilor din exploatare (aprox.10%) sunt generate din activitati precum agentia de turism, comert, inchirieri, servicii conexe activitatii hoteliere.

In continuare voi determina influenta investitiilor planificate asupra fiecareia dintre aceste grupe de venit.

1. Veniturile din cazare vor creste ca urmare a investitiei planificate, factorii esentiali care vor determina aceasta crestere fiind : cresterea numarului de zile/turist (datorita politicii de promovare), schimbarea structurii clientelei si majoritatea tarifelor in conformitate cu calitatea serviciilor oferite.

Momentan, majoritatea clientilor societatii sint cei sositi prin Casa Nationala de Pensii la tarife care asigura o rentabilitate mica. Turismul international este activitatea care genereaza cea mai insemnata parte a profitului realizat de societate.

Tabel 3.6.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Scaderea numarului de zile/turist in 2004 fata de 2003 a fost explicata in capitolul anterior prin conditiile la nivel international, introducerea vizelor pentru cetatenii israelieni principala tara trimitatoare de turisti, scaderea nivelului de trai in Romania. Scaderea gradului de ocupare in anul 2004 se explica atat prin scaderea numarului de zile turist, cat si prin cresterea numarului de locuri de cazare de la 585 (in anii anteriori) la 703 prin punerea in functiune a corpului B a hotelului Covasna (modernizat).

Datorita specificului activitatii societatii (turism balnear) sezonalitatea sosirilor clientilor nu este atat de pronuntata ca in cazul altor tipuri de turism, procedurile putand fi executate cu acelasi succes pe tot parcursul anului. Totusi, se poate observa ca gradul de ocupare este mai mare in timpul verii. Astfel, datorita caracterului produsului oferit, gradul de ocupare a capacitatilor societatii a fost intotdeauna mai mare decat media pe tara (56,96% fata de 34,65% pe ultimii 4 ani).

Astfel, prin realizarea investitiei se urmareste atingerea unui grad de ocupare de 70% pe an pentru anul 2015 (al noualea an de functionare a activelor modernizate). Se poate observa ca gradul de ocupare tintit este mai mare decat cel realizat pana acum, dar posibil, datorita politicii agresive de promovare de care va beneficia societatea si calitatii serviciilor oferite.

Calcularea tarifului mediu practicat de societate va tine cont de faptul ca societatea utilizeaza o gama larga de tarife in functie de segmentul de piata (turisti romani si turisti straini), de cerere (tarife de sezon si eztrasezon), de costuri (respectiv de hotelul in care se realizeaza cazarea) si de alte criterii (modul de contractare a sejurului - prin Casa Nationala de Pensii, prin agentii, la receptia hotelului). Adesea tarifele practicate de societate includ pe langa cazare si pensiune completa (sau demipensiune) si tratament. Analizand toate aceste tarife, defalcandu-le si sintetizandu-le intr-un singur tarif mediu, exprimat in Euro, avem in prezent, pentru cazare, urmatorul tarif mediu :

Tabel 3.7. Euro

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Tariful mediu in valoare de aprox. 5 Euro/zi este rezultatul faptului ca mai mult de 80% dintre clienti nu platesc decat 3,3 Euro/pers/zi pentru cazare. Prin realizarea investitiei conditiile se vor imbunatatii, prin intensificarea promovarii vor fi atrasi clienti cu resurse financiare mai mari, schimbandu-se structura turistilor, iar preturile pentru cazare vor creste treptat.

2. Veniturile din alimentatia publica , cu ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor societatii vor fi influentate de cresterea numarului de zile-turist (clientii cazati in hoteluri servesc masa, de regula, in restaurantele societatii). De asemenea, prin realizarea investitiei se urmareste o schimbare a structurii clientelei societatii. Daca in momentul de fata aproape 80% dintre clienti sunt veniti prin Casa Nationala de Pensii, tarifele practicate fiind minime (180.300 lei pentru pensiune completa/zi in 2005), se doreste ca in 10 ani ponderea acestora sa scada sub 50%. Orientarea spre alte segmente de piata si mai ales spre piata externa, va avea ca rezultat cresterea veniturilor din alimentatie publica,prin cresterea substantiala a baremului pentru pensiunea completa.

Tabel 3.8.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Se poate observa ca trendul crescator inregistrat de veniturile din alimentatie publica/zi turist este intrerupt in anul 2004, datorita conditiilor deja mentionate.

Pentru perioada de previziune estimez o crestere progresiva a acestora, pe masura schimbarii structurii turistilor si a cresterii gradului de ocupare.

Veniturile din tratament vor creste atat datorita cresterii numarului de proceduri (de exemplu, prin renovarea piscinei), cat si prin cresterea tarifului procedurilor (datorita renovarii bazei de tratament si astfel, a calitatii serviciilor oferite). Momentan, tariful mediu platit de un turist pe zi pentru tratament, este:

Tabel 3.9.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Rezulta ca tariful a avut, cu mici variatii, o tendinta crescatoare. Aceasta valoare medie de aprox. 1,5 Euro/zi turist se explica prin faptul ca majoritatea turistilor sunt sositi prin Casa de pensii sau cu trimitere de la medic si platesc pentru tratament in jur de 1 Euro/zi; turistii straini (care platesc 10,5 Euro/zi pentru tratament) detin o pondere foarte mica in momentul de fata. Prin realizarea investitiei se urmareste tocmai schimbarea acestei structuri de turisti si astfel cresterea tarifului mediu. Tariful mediu pentru tratament trebuie sa creasca atat incat sa acopere cheltuielile departamentului medical (salariile personalului - aprox.60 de angajati, materialele medicale, amortizarea bazei de tratament) si sa asigure o marja de profit rezonabila.

In categoria alte venituri sunt incluse, momentan, veniturile agentiei de turism, venituri din comertul cu amanuntul, din transportul clientilor, din chirii si din alte servicii (ex. spalatorie, croitorie). Ponderea acestor venituri este de aprox.10% din totalul veniturilor din exploatare.

Tabel 3.10.

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei

Astfel, se poate aprecia ca, desi veniturile din activitati diverse (prestatii suplimentare ) au avut o tendinta usor crescatoare, ele detin o pondere nesemnificativa in totalul veniturilor. In tarile cu un turism dezvoltat (Spania, Franta, Italia) ponderea veniturilor din servicii suplimentare se ridica la 30-40% din totalul veniturilor.

Proiectul de investitii analizat va conduce la cresterea acestor venituri in special prin oferirea unor noi servicii fata de cele deja existente (este vorba in special de serviciile ce trebuie oferite pentru ca hotelul Caprioara sa indeplineasca conditiile pentru incadrarea la 3 stele - piscina, manichiura, pedichiura, coafor, room service, sali de conferinta, etc.)

De altfel, piscina va fi deschisa si publicului larg, contra unei taxe de intrare (in jur de 3 Euro/pers/zi) si fiind singura acoperita din localitate, va avea un numar mediu estimat de 30 vizitatori/zi. Acest lucru va conduce la un venit suplimentar de 32.850 Euro/an (= 3 Euro/pers/zi x 30 pers/zi x 365 zile).

De asemenea, sala muntifunctionala amenajata va fi un nou punct de atractie, ea putand fi inchiriata pentru organizarea anumitor evenimente (seminarii, spectacole). Acest lucru va duce la cresterea veniturilor societatii, atat prin atragerea unor noi categorii de clienti, cat si prin taxa fixata pentru inchirierea ei. Veniturile previzionate a fi aduse de aceasta noua facilitate sunt de 6.500 Euro/an (=65 Euro/zi x 100 zile/an).

Concluzii

Acestea sunt sursele de venituri si cheltuieli actuale si prognozate ale S.C. Turism Covasna S.A. Toate aceste informatii sunt sintetizate in tabelul urmator, in care se calculeaza cash-flow-urile determinate de realizarea investitiei pentru perioada 2006-2015.

Se poate observa ca, pornind de la un tarif mediu pe pachet (cazare, masa, tratament) de 12,5 Euro/persoana/zi in 2006 se doreste atingerea in anul 2015 a unui tarif mediu de 40,5 Euro/persoana/zi. Cresterea cu 124% a tarifului mediu pe pachet pe o perioada de 10 ani este posibila si justificabila, daca luam in considerare toti factorii care o influenteaza :

conditiile naturale deosebite oferite si eficienta tratamentului efectuat;

piata potentiala (singurul loc in care se poate efectua un astfel de tratament fiind Japonia, piata europeana reprezinta o piata potentiala imensa);

promovarea intensa de care va beneficia produsul balneo-turistic al societatii specializate "Transilvania Travel" (cresterea gradului de tratament);

imbunatatirea conditiilor de primire si tratament cresterea tarifului mediu

Tabelul construieste pe componente veniturile si cheltuielile societatii in urma investitiei. Am utilizat analiza anterioara pentru a avea o imagine cat mai exacta a componentelor si am realizat o prognoza, realista, a evolutiei lor pe perioada 2006-2015. Totalul fiecarei grupe de venituri si cheltuieli a fost obtinut prin inmultirea tarifului mediu zilnic cu numarul de zile turist prognozate. Astfel, prin realizarea diferentei intre veniturile si cheltuielile prognozate am obtinut cash-flow-ul determinat de realizarea investitiei. Pentru a obtine o imagine cat mai reala a acestor fluxuri, din punctul de vedere al investitorului, am luat in considerare si impozitul pe profit, cu o cota de 16% pe an. Astfel, am obtinut cash-flow-ul net, indicator ce va fi utilizat in analizele urmatoare :

Indicatorii investitiei

Valoarea actuala neta (VAN)

Valoarea actuala neta a unui proiect este definita ca fiind acea valoare obtinuta prin actualizarea, separat pentru fiecare an, a diferentei dintre toate iesirile si intrarile de numerar care au loc in timpul vietii proiectului, actualizare ce se realizeaza la o anumita rata de dobanda predeterminata. Momentul la care se realizeaza actualizarea este momentul inceputului implementarii proiectului (1 ianuarie 2006, in cazul proiectului analizat).

Astfel avem pentru primul an (2006) atat un cash-flow investitional (-6.130.000 Euro), cat si un cash-flow de exploatare pozitiv (=venituri-cheltuieli) in valoare de 21.299 Euro. Astfel, cash-flow-ul total pentru anul I (2006) va fi, in cazul de fata, unul negativ (-6.108.071 Euro) pentru ca el inglobeaza atat iesirile de fonduri datorate investitiilor cat si intrarile de fonduri din activitatea obisnuita a societatii.

Pentru calcularea indicatorului VAN mai trebuie stabilita valoarea reziduala a investitiei. Am considerat ca aceasta va fi egala cu suma ramasa neamortizata la sfarsitul anului 2015, in valoare de 3.291.375 Euro (modul in care s-a determinat aceasta suma a fost prezentat mai devreme in acest capitol).

Avand toate elementele necesare aplicarii formulei de calcul a VAN-ului, am aflat ca aceasta este in valoare de 3.339.308 Euro. Din prisma acestui indicator putem sa apreciem ca proiectul de investitii este fezabil. Atunci cand VAN-ul este pozitiv se poate afirma ca profitabilitatea investitiei este mai mare decat rata de actualizare ( respectiv decat plasarea sumei de bani la o rata de dobanda pe piata "k") adica ,rentabilitatea minima ceruta de investitor pentru ca acesta sa considere ca merita sa investeasca.

Avand in vedere faptul ca toate costurile si veniturile rezultate ca urmare a investitiei au fost exprimate in Euro (principalul argument fiind stabilitatea previzibila a acestei monede), am utilizat un coeficient de actualizare de 8%, recomandat in "Manualul de Referinta" pentru intocmirea studiilor de fezabilitate pentru obtinerea de fonduri Phare. Acest coeficient de actualizare recomandat este aproximativ egal cu rata dobanzii de piata la Euro. De altfel, S.C. Turism Covasna S.A., a obtinut in luna iulie a anului 2003 un credit de aproximativ 400.000 Euro de la Raiffeisen Bank la o rata a dobanzii de 8,16% pe an, ceea ce justifica alegerea acestei valori (8%) pentru factorul de actualizare.

Tabelul urmator prezinta determinarea cash-flow-urilor nete actualizate, utilizate in formula de determinare a VAN-ului.

Rata interna de rentabilitate

Rata interna de rentabilitate este acea rata la care valoarea actuala a intrarilor este egala cu valoarea actuala a iesirilor, adica este rata la care valoarea actuala a veniturilor generate de proiect este egala cu valoarea actuala a investitiei. Astfel RIR reprezinta de fapt, profitabilitatea proiectului de investiti, o necunoscuta pe care am aflat-o numai prin incercari repetate.

Procedand astfel (dupa cum se poate vedea in tabelul urmator) am obtinut pentru proiectul analizat o rata interna de rentabilitate de 15.54% . Aceasta reprezinta profitabilitatea acestui proiect si este mai mare decat costul capitalului investit (pe care l-am considerat a fi 8%). Astfel, si din prisma acestui indicator, proiectul de investitii analizat poate fi considerat acceptabil.

Termenul de recuperare (T)

Termenul de recuperare este definit ca fiind acea perioada de timp necesara recuperarii sumei investite initial prin profiturile aduse de proiect. Acest indicator este deosebit de important pentru un potential investitor.

Pentru sectorul de activitate despre care vorbim, turismul, un termen de recuperare normal este de pana la 10 ani.

Termenul de recuperare se poate calcula static sau dinamic.

Static (adica neluand in considerare valoarea in timp a banilor), termenul de recuperare in cazul proiectului de investitii de la S.C. Turism Covasna S.A. , este :

Tabel 3.11.

Se poate observa ca, static, investitia s-ar recupera inainte de finalul anului 2013, adica dupa aproximativ 7,8 ani de la momentul 1 ianuarie 2006, inceputul lucrarilor de investitie. Termenul de recuperare a investitiilor determinat static nu are relevanta prea mare pentru ca banii au valoare temporala, ei neavand aceeasi valoare peste perioade mai indelungate de timp.

In dinamica, termenul de recuperare se determina pe baza sumelor actualizate, astfel :

Se poate observa ca, utilizand sumele actualizate, termenul de recuperare va fi ceva mai mare. Recuperarea investitiei se preconizeaza astfel inaintea sfarsitului anului 2014, adica aproximativ 8,8 ani, de la momentul 1 ianuarie 2006 care reprezinta inceputul lucrarilor de investitie. Un astfel de termen este considerat acceptabil in sectorul de activitate turistic, datorita caracteristicilor acestuia.

3.4. Analiza riscului investitiei

Analiza rentabilitatii proiectului de investitie este un aspect important al analizei unui asemenea proiect, dar concluziile sunt adesea incomplete si decizia de a investi nu poate fi luata daca nu se ia in considerare celalalt aspect al analizei financiare-riscul. Analiza senzitivitatii proiectului la variatia diferitelor elemente fundamentale, realizata mai sus, poate fi considerata o prefigurare a analizei riscului, dar, in cadrul acesteia din urma, este necesara considerarea mai multor factori care afecteaza viata intreprinderii si a proiectului de investitii si a caror influenta nu este direct cuantificabila matematic.

Intr-o acceptiune sintetica, riscul - inerent oricarei activitati - semnifica variabilitatea rezultatului sub presiunea mediului. In teoria economica moderna, riscului nu ii mai este asociata numai conotatia negativa de "pierdere", incepand a fi privit ca un fenomen obiectiv ce insoteste orice afacere, exprimand atat posibilitatea castigului, cat si a pierderii. Astfel, riscul poate fi considerat, atunci cand este gestionat corect, un factor de progres. De altfel, notiunile de risc si rentabilitate sunt strans legate, considerandu-se ca echilibrul financiar este respectat daca rentabilitatea unui agent economic sau proiect de investitii compenseaza riscul asumat.

Se va realiza o scurta analiza a riscurilor identificabile in cazul proiectului de investitii analizat.

In primul rand este necesara analiza riscului economic. Acesta reprezinta, in cazul unei intreprinderi, incapacitatea acesteia de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variatiile mediului. Consider ca in cazul S.C. Turism Covasna S.A., riscul economic al societatii poate sa devina important daca investitia planificata in lucrarea de fata nu se va realiza in cel mai scurt timp. In perspectiva dezvoltarii societatii romanesti si a posibilei integrari in Uniunea Europeana, calitatea serviciilor pe care societatea le poate oferi in momentul actual, nu va mai corespunde cerintelor turistilor. Probabilitatea ca in acel moment societatea sa nu beneficieze de sursele necesare realizarii unei asemenea investitii (care sunt considerabile) face necesara planificarea si realizarea din timp a programului investitional. Astfel, proiectul de investitii propus nu va face decat sa scada riscul economic al societatii.

A doua categorie de riscuri care consider ca trebuie analizata, atat la nivelul societatii, cat si prin prisma influentei proiectului de investitii, este riscul comercial cu multiple componente dintre care am considerat ca prezinta importanta la nivelul S.C. Turism Covasna S.A., urmatoarele :

Riscul de piata este dat in cazul S.C. Turism Covasna S.A., de dependenta semnificativa a societatii fata de partenerii contractuali.

Astfel, pe piata interna, contractul cu Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei care presupune subventionarea biletelor de tratament balnear pentru pensionari de la bugetul asigurarilor de stat, tocmai prin faptul ca aduce 70-75% din turistii societatii, prezinta urmatoarele dezavantaje :

in actuala conjunctura, pierderea contractului (se incheie prin licitatii semestriale) ar avea drept consecinta inchiderea a doua din hotelurile societatii in perioada de extrasezon (accentuand caracterul sezonier al activitatii societatii);

desi tarifele practicate in acest contract sunt reduse, profitul societatii este generat de numarul foarte mare de intrari turisti/serie - numar turisti ce nu poate fi realizat de nici o agentie de turism;

nu exista clauze asiguratorii pentru societatile balneare in cazul nerespectarii contractului de catre MMSSF.

O modalitate de minimizare a acestui risc este cresterea numarului de turisti pe segmenul de clienti atrasi prin agentiile de turism din tara precum si cresterea numarului de turisti straini. Investitia proiectata isi propune acest lucru. Imbunatatirea conditiilor de primire este, insa, imperios necesara pentru schimbarea structurii clientelei.

Un alt risc comercial este riscul de pret. In mod traditional, riscul de pret este dat de posibilitatea aparitiei unei pierderi sau a unui castig la un contract ca urmare a modificarii in timp a pretului practicat pentru produsul respectiv. Dat fiind specificul activitatii (modul de contractare a serviciilor, rigiditatea preturilor) si situatia generala a economiei romanesti, activitatea societatii este in permanenta supusa riscului de a inregistra pierderi din cresterea costurilor intre momentul contractarii si momentul prestarii serviciilor turistice, datorita carcaterului inflationist al economiei romanesti.

Pe langa acest aspect, exista, de asemenea, posibilitatea de practicare a unor preturi neadaptate la puterea de cumparare a pietei. Astfel, practicarea unor tarife mai mari pentru turistii romani, ca urmare a realizarii investitiei, trebuie promovata cu multa precautie, pentru a evita pierderea acestui segment de piata, deosebit de important pentru societate. Pe de alta parte, exista riscul ca, pe piata externa, datorita unor tarife prea mici, turistii straini sa perceapa calitatea serviciilor oferite de S.C. Turism Covasna S.A. ca fiind sub nivelul asteptarilor. Din acest punct de vedere consider ca, estimarea in cadrul studiului realizat, a unui tarif mediu pe pachet de 40,5 Euro /pers/zi, pentru anul 2013, este realista.

Astfel, trebuie sa se aiba in vedere stabilirea justa a raportului calitate-pret atat pe piata interna cat si pe cea externa. Acest lucru este absolut necesar deoarece, practicarea unor tarife mari, fara a oferi un produs de calitate incuba mai multe riscuri :

riscul aparitiei unei publicitati negative;

riscul pierderii definitive a unor segmente de piata;

riscuri ale produsului;

riscul solicitarii de daune materiale si morale din partea turistilor nemultumiti.

Incadrandu-se tot in cadrul riscurilor comerciale, riscul de pierdere a clientelei, este din ce in ce mai pregnant in viata societatii, odata cu avansarea gradului de uzura a structurilor de primire.

In conditiile in care nu se vor realiza lucrari de renovare si de modernizare a bazei de tratament, a hotelurilor si restaurantelor, gradul de activitate a ofertei turistice va scade, aparand riscul pierderii unor segmente de piata. De asemenea, acest lucru va determina declasificarea hotelurilor si pierderea pietei externe. La toate acestea se adauga un factor negativ, important pe plan international, si anume imaginea proasta a Romaniei pe diverse piete turistice occidentale, generata de starea infrastructurii, de calitatea serviciilor si de instabilitatea legislativa.

Realizarea proiectului de investitie propus va conduce la diminuarea acestui risc de pierdere a clientelei prin faptul ca va da societatii posibilitatea de a oferi servicii calitativ superioare.

O alta categorie importanta de riscuri asociate realizarii unui proiect de investitii sunt riscurile financiare. In cadrul acestora ne intereseaza cu precadere riscul indatorarii. Acesta caracterizeaza variabilitatea indicatorilor de rezultate sub incidenta structurii financiare a firmei. Capitalul unei firme este format din doua componente (capital propriu si datorii), care se deosebesc fundamental prin costul care il genereaza . O firma care recurge la imprumuturi, trebuie sa suporte sistematic si cheltuieli financiare aferente. De aceea, indatorarea prin marimea si costul ei, antreneaza o variabilitate a rezultatelor, modificand deci, riscul financiar . S.C. Turism Covasna S.A. nu are in momentul de fata un risc financiar important, dar angajarea unui imprumut de marimea celui necesar realizarii acestui proiect de investitii nu ar fi posibila, societatea neputand sustine o astfel de indatorare.

As include in cadrul riscurilor financiare si riscul de management in ceea ce priveste anumite masuri, care datorita conjuncturii economice din Romania (inflatia la cote ridicate, cresterea taxelor si impozitelor, imaginea nefavorabila a tarii, inasprirea conditiilor de obtinere a vizei pentru Romania etc), ar putea conduce la crearea unui dezechilibru in bugetul de venituri si cheltuieli a societatii.

Succinta analiza a riscurilor, realizata mai sus, este absolut necesara pentru ca studiul de fezabilitate sa fie relevant. Rezulta ca, realizarea proiectului de investitii propus, implica mai putine riscuri decat nerealizarea sa. Confirmand punctul de vedere al teoriei economice moderne asupra riscului, pentru S.C. Turism Covasna S.A. riscul constituie un factor de progres, datorita faptului ca subliniaza necesitatea realizarii investitiei in modernizarea bazei materiale in vederea supravietuirii si dezvoltarii societatii. Astfel, analizand riscurile societatii si ale proiectului, am aratat inca o data necesitatea si fezabilitatea realizarii investitiei.

3.5. Surse de finantare eligibile pentru proiect

Sintetizand, sursele de finantare utilizate de societate pentru realizarea investitiilor in trecut, au fost :

fonduri proprii : 344.476 Euro ;

contributia actionarului majoritar (prin majorarea capitalului social) : 200.000 Euro;

fonduri nerambursabile Phare : 61.475 Euro;

credite bancare : 415.000 Euro (Eximbank - feb.2002) si 410.722 Euro (Raiffeisen - iulie 2003).

Astfel suma totala investita de societate, pana in prezent, in modernizarea structurilor din patrimoniu se ridica la 1.431.673 Euro.

Dupa ce am analizat necesarul de fonduri de investitii si modul in care societatea a avut, pana in prezent, acces la fonduri de pe piata, este necesar sa analizam modul in care societatea ar avea sanse reale de finantare a investitiei proiectate in prezentul studiu de fezabilitate.

A. Autofinantare - nu reprezinta o solutie posibila, datorita lipsei de fonduri proprii. Aceasta lipsa este cauzata de recentele investitii realizate de societate din fonduri proprii si de rambursarile importante in contul creditelor deja amintite. Este adevarat ca prin reevaluarea imobilizarilor corporale (in 2003) amortizarile aferente acestora au crescut, grabind astfel procesul de constituire a fondurilor proprii pentru inlocuirea dotarilor amortizate, dar in doi ani nu s-a format totusi un fond atat de mare incat sa permita deja utilizarea sa .

B. Emisiune de actiuni , ca modalitate de a accede la fonduri pentru finantarea investitiei, poate fi privita din doua perspective, astfel :

Actionarii actuali - cel mai important actionar al societatii este SIF Transilvania cu o participatie ce depaseste 88% din valoarea capitalului social. O majorare a capitalului societatii prin contributia exclusiva a actionarului majoritar ar conduce la depasirea pragului de 90% ,peste care, conform legii 525/2002, SIF Transilvania ar fi obligata sa promoveze o oferta publica de preluare pentru inchiderea societatii. Acest lucru nu este de dorit de SIF Transilvania , ca societate de investitii, deoarece ar creste riscul portofoliului detinut.

O solutie pentru majorarea capitalului ar fi atragerea unui alt investitor strategic.

Din discutiile cu reprezenttantul actionarului majoritar rezulta ca sunt in curs de negocieri pentru atragerea unei alte societati de investitii financiare (SIF Oltenia), in realizarea proiectului investitional.

Pe de alta parte, in timpul negocierii creditului obtinut de la Raiffesen Bank, si-a exprimat interesul de a deveni actionar al societatii, prin finantarea partiala a proiectului de investitii.

Oferta publica - la nivelul actual de dezvoltare a pietei de capital si a interesului si posibilitatilor materiale ale publicului, o oferta publica nu ar avea sanse de reusita;

C. Emisiune de obligatiuni - nu ar putea reprezenta o modalitate fezabila de finantare a investitiei, avand in vedere faptul ca societatea nu dispune de active suficiente pentru a garanta o astfel de emisiune (de altfel, intreg patrimoniul societatii depus in gaj pentru creditele deja contractate). Astfel, chiar in urma reevaluarii din 2003, valoarea contabila a activelor societatii reprezinta numai 103,51 mld lei, in timp ce suma necesara investitiei ar fi de 223,85 mld lei (=6.130.000 Euro x 36.516,63 ROL/Euro). In concluzie, emisiunea de obligatiuni ar putea reprezenta o solutie numai cu introducerea unei clauze de convertibilitate. Dar, in acest caz, se ridica totusi doua probleme :

Receptivitatea publicului - va avea publicul incredere sa achizitioneze obligatiunile societatii? Suma de care are nevoie S.C. Turism Covasna S.A. , care ramane totusi importanta , ar putea constitui un impediment in calea incheierii cu succes a unui astfel de demers publicul roman nefiind interesat de obligatiuni corporative.

Puterea financiara a societatii - poate aceasta sa faca fata rambursarii principalului si platii cuponului? Pentru a avea succes, emisiunea ar trebui facuta la o rata a dobanzii (cupon) care sa depaseasca rata medie a dobanzii pe piata (care este de aprox.19%/an : 16,53% pentru persoane fizice, 21,49% pentru persoane juridice - dobanzi bancare la active cu o durata intre 1 si 5 ani). Pe langa aceasta dobanda, trebuie avute in vedere si cheltuielile colaterale unei emisiuni de obligatiuni (comisioanele intermediarilor, cheltuieli publicitare, etc).

D. Credite - societatea are deja angajate doua credite, astfel :

Tabel 3.12.  euro

Consider ca in situatia in care se afla, societatea nu si-ar putea permite contractarea de noi credite, mai ales, de anvergura celor de care ar avea nevoie pentru finantarea proiectului de investitii. De altfel, la gradul de indatorare care il va avea, luand in considerare si acest ultim credit din iulie 2003, societatea nici nu ar fi eligibila pentru o suma atat de mare.

E. Fonduri nerambursabile - ar reprezenta desigur cea mai ieftina posibilitate de finantare si, din acest punct de vedere, cel mai atractiv mod de procurare a resurselor. Dupa cum am vazut, societatea a reusit deja sa obtina fonduri pe aceasta cale, ceea ce dovedeste ca proiectele sale sunt eligibile in cadrul diferitelor programe finantate de Uniunea Europeana, prin programele sale de preaderare adresate tarilor candidate (Phare). S.C. Turism Covasna S.A. a avut acces la un credit nerambursabil in valoare de 61.475 Euro , in anul 2001, iar contractul s-a desfasurat in conditii bune, neexistand probleme la nivelul obtinerii sau utilizarii fondurilor.

Exista in continuare programe ale Uniunii Europene destinate sprijinirii turismului, programe in cadrul carora societatea indeplineste criteriile de eligibilitate (de ex. in cadrul programului Phare 2000).

In urma analizei surselor de finantare posibile, din prisma activitatii S.C. Turism Covasna S.A , cea mai avantajoasa cale de finantare a proiectului de investitii careia tocmai i-am dovedit fezabilitatea este atragerea unui actionar strategic. Avand in vedere faptul ca se au deja in vedere doi investitori puternici, interesati de S.C. Turism Covasna S.A, aceasta ipoteza este cea mai probabila. Intr-adevar, societatea este atractiva, din punctul de vedere al investitorilor, desfasurand o activitate de perspectiva (sanatatea individului va fi mereu importanta), cu un mare potential. Apreciem previziunile pe baza carora s-a elaborat acest studiu de fezabilitate ca fiind realiste, iar concluziile, la care s-a ajuns, sustin viabilitatea afacerii. Astfel, atragerea unui investitor puternic, ar trebui sa fie posibila.

In situatia in care prezumtia de mai sus nu se va realiza, trebuie sa se ia in calcul o combinatie cat mai favorabila de surse de finantare pentru acest proiect de investitii. Una dintre cele mai importante surse, care ar trebui procurate in acest caz, sunt fondurile finantate de Uniunea Europeana, prin programele sale de preaderare. Societatea si-a dovedit capacitatea de a accede la astfel de fonduri si ar trebui sa aiba in vedere aceasta posibilitate .