UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

FACULTATEA DE sTIINŢE ECONOMICE

Proiect

IONESCU ANCA

DUMITRACHE ADRIAN

ECTS

Grupa 8242-8243

Anul III

-2007-

I. Localizarea si caracteristicile judetului

1.Scurt istoric al judetului

Argesul a fost si va ramane unul dintre cele mai importante leagane ale istoriei neamului romanesc, a culturii si spiritualitatii sale, un judet in care istoria si inteligenta au dat de-a lungul veacurilor personalitati de seama ale Romaniei.
Din Argesul milenar, unde s-a zamislit cea mai frumoasa legenda a constructiei fara de moarte ű Legenda Manastirii Argesului, de aici unde s-a format poporul roman si s-a intemeiat statul feudal Tara Romaneasca, de unde s-a redactat primul document in limba romana (1521), unde si-au avut resedinta domnitorii Vlaicu, Nicolae Alexandru, Mircea cel Batran, Constantin Brancoveanu si de unde au pornit oameni de seama ai istoriei si culturii neamului (Iordache si Dinicu Golescu, C.D. Aricescu, Ion si Dimitrie C. Bratianu, Armand Calinescu, Tudor Musetescu, Ion Barbu, Ion Pillat, Alexandru Davila, Dinu Lipatti, Ion Salisteanu, Gheorghe Iliescu-Calinesti.

Argesul de astazi continua traditia inaintasilor sai, dezvoltand atat economia, agricultura si serviciile pentru populatie, dar si viata spirituala, mentionandu-se ca o zona distincta in cadrul Romaniei, putand redeveni o punte de legatura intre trecut, prezent si viitor, intre Romania si Europa.
Acest site a fost creat pentru a stopa birocratia, pentru a schimba raportul dintre cetatean si administratie, pentru ca cetatenii sa aiba acces liber si neingradit la informatii si pentru a oferi transparenta activitatilor Consiliului Judetean Arges.

Orase apropiate

• Bucuresti (108 km SE)
• Râmnicu Vâlcea (49 km NV)
• Ploiesti (91 km E)
• Craiova (103 km SV)
• Sibiu (118 km NV)
• Brasov (109 km NE)
• Târgoviste (46 km E)
• Câmpulung-Muscel (48 km N)

2.Asezare geografica

Se afla in partea central-sudica a tarii. Este traversat, la jumatate, de paralela 45s latitudine nordica si strabatut, in partea de est, de meridianul 25s longitudine estica. Are 6801kmp (2,9% din suprafata tarii).Populatia : 675.727 (la 01.01.1998). In judet se afla trei municipii -Pitesti, Campulung si Curtea de Arges, trei orase - Mioveni, Costesti, Topoloveni si 93 de comune

Judetul Argesului este situat in bazinul Argesului Superior cu vecini la nord, creasta muntilor Carpati, talonat de judetele Sibiu si Brasov, iar la sud, imparte campia Gavanul Burdea cu judetele Teleorman, Olt, urmand cumpana de ape pe latura de vest a judetului Valcea, dintre bazinele Oltului, Argesului si Vedea. Dinspre rasarit, vecini de pe culmile masivului Leaota, pana la sud cu judetul Dambovita, cotat ca Mica Romanie, Argesul, nume luat de la raul ce-l strabate, are o forma alungita pe linia nord-sud, acoperind 2,9% din suprafata tarii, fiind al 11-lea in ordinea marimii dintre judete.

De la nord la sud, regasim toate cele trei forme de relief: munti, dealuri, campii, cu mentiunea ca zona, de peste 50% este ocupata de dealuri, muntii impartind cu campia restul teritoriului. Teritoriul judetului cuprinde doua bazine hidrografice:

Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea deluroasa si Bazinul Vedea, in zona deluroasa si cea de campie.

Judetul Arges are o suprafata de 6801 km2 si o populatie de aproape 676000 de locuitori, care isi gasesc locul de trai in trei municipii, patru orase si 95 de comune.

Aceasta paleta geografica variata confera judetului o zestre peisagistica bogata, pigmentata cu frumuseti naturale, seducatoare, cu momumente care atesta o indelungata istorie.

Zona rurala pastreaza si astazi valori etnografice pline de

originalitate, incepand cu arhitectura caselor, portul popular si arta decorativa. Urmele de cultura materiala descoperite pe teritoriul judetului Arges atesta existenta unor comunitati omenesti inca din era paleolitica, indeosebi pe vaile raurilor. Se pastreaza urme de drumuri si case romane la Sapata de Jos, Albota, Rucar, Nicesti, Jidava si Filfani. Cel mai bine conservat este insa Castrul de la Jidava, aflat la sud de orasul

Campulung.

II.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

Resurse turistice naturale:

    Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argesene variate forme de exprimare a frumusetii, de la splendoarea crestelor muntilor Fagaras în nord la deschiderea mareata a câmpiei Pitestilor si Gavanu-Burdea în sud . Toate aceste bogatii naturale, compilate cu dovezile de maretie si glorie ale înaintasilor care reusesc sa ne vorbeasca peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un tinut mirific, cu un pitoresc aparte, si au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor în valoare .

            Zona montana, care reprezinta un sfert din suprafata judetului, ofera atractii deosebite : chei, cascade, pesteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicarii alpinismului si schiului . Turismul montan se practica de fapt în cadrul a doua perimetre : zona Câmpulung si zona Curtea de Arges .

De la nordul spre sudul judetului sunt reprezentate gradat, toate marile forme de relief: munti, dealuri, campie. Predomina zonele deluroase ( mai mult de jumatate din suprafata).

Pestera Dambovicioare este situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar, pe drumul spre Cabana Brusturet - Dambovicioara se caracterizeaza printr-un relief carstic variat, spectaculos.
Foarte frecvente sunt pesterile cu dimensiuni mici ori mijlocii. Dintre acestea, mai cunoscuta se dovedeste a fi Pestera "Dambovicioara". Situata in partea nordica a satului cu acelasi nume - la cca 1 km - este usor accesibila turistilor, amplasata chiar in apropierea soselei care strabate aceste chei. Lunga de peste 250 m, aceasta pestera are aspectul unei galerii putin ramificate, traseul sau fiind putin ascendent. Localnicii o cunosteau inainte de 1579, an in care Dambovicioara este atestata documentar, de pe vremea lui Mihnea Turcitul.
Mai tarziu, in 1767, J. Fridvalsky o citeaza in lucrarea stiintifica Mineralogia magni Principatus Transilvaniae, ea constituind prima forma carstica de acest fel din Muntenia, mentionata intr-un studiu de specialitate. Cercetarile recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse inca in circuitul de vizitare.

- zacaminte de hidrocarburi (titei si gaze de sonda), carbuni (lignit), calcar, ape minerale, sare, gips, resurse hidroenergetice, paduri, fanete si pasuni.

De la nordul spre sudul judetului sunt reprezentate gradat, toate marile forme de relief: munti, dealuri, campie. Predomina zonele deluroase ( mai mult de jumatate din suprafata).

Industria detine rolul principal in economia judetului. Dominante sunt ramuri ale industriei grele, constructii de masini, petrochimie, exploatari forestiere, prelucrarea lemnului. Agricultura judetului se desfasoara pe o suprafata de 349 mii ha, din care 180 mii ha terenuri arabile, 110 mii ha pasuni si fanete si 59 mii ha vii si livezi. Fondul forestier ocupa in judet o suprafata de 289 mii ha, (42,5% din suprafata sa totala), 95% din paduri se gasesc in zona de munte si deal.

2.Resurse antropice

In cheile Argesului care si-a facut drum ferastruind peretii inalti, muntosi, pe un pinten stancos se zaresc ruinele cetatii atribuita de traditie domnitorului Vlad Tepes. Cunoscuta si sub denumirea de Cetatea Poenari - dupa numele vechi al satului Poenari - ea a fost inaltata probabil in secolul al XIV-lea, ca loc de refugiu.
Traditia populara leaga zidirea cetatii de numele legendarului domn Negru Voda, caruia ii sunt atribuite si cele doua semne din apropierea varfului de stanca - urme lasate parca de niste incaltari uriase.
Desi neprecizat inca, locul ar putea fi, dupa parerea unor cercetatori, si vestita Posada unde s-a desfasurat in 1330 batalia dintre munteni si armatele regelui Carol Robert d'Anjou.
Cetatea avea o forma alungita, ziduri groase de 2-3 metri si 5 turnuri de aparare: patru rotunde si unul pri 858r1714i smatic. Cu toate ca in "Letopisetul Cantacuzinesc" se spune ca cetatea a fost ridicata din porunca lui Vlad Tepes, el s-a ocupat doar de refacerea sau completarea ei ulterioara.

Aflata in comuna Corbi, pe soseaua Campulung-Domnesti, manastirea Corbii de Piatra este un ansamblu partial rupestru din secol XIV (XVI);Conform documentelor, manastirea Corbii de Piatra a fost reinfiintata in 1512 de Magdalina monahia, pe vremea domnitorului Neagoe Basarab(1512-1521).
Biserica manastirii a fost sapata in stanca. Aceasta fiind insa din gresie, exista pericolul surparii din cauza arborilor care au crescut deasupra ei si care favorizeaza infiltrarile de apa.
In rand cu biserica, sapat tot in stanca, se afla un spatiu amenajat ca un fel de tribunal in aer liber. Despre acesta exista marturii ca era folosit de Neagoe Basarab (autorul "Invataturilor lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie") pentru a face judecata publica in cauzele care erau de competenta sa.
Biserica este deosebit de valoroasa nu numai prin felul in care a fost implantata in stanca, ci si prin pictura care o impodobeste, despre care specialistii afirma ca este in cea mai pura traditie bizantina si ca dateaza din secolul al XIV-lea.

    La 37 km de Pitesti, pe DN 7C, se afla municipiul Curtea de Arges, situat de o parte si de alta a Argesului, veche capitala a Ţarii Românesti, cunoscut astazi mai mult datorita manastirii cu acelasi nume ridicata în 1517 de catre Neagoe Basarab, dar si pentru monumentele de arhitectura si arta . Urmele materiale descoperite aici dateaza din paleolitic. Atestat documentar în 1330, martor a numeroase fapte si evenimente din trecutul neamului, Curtea de Arges este un ghid de pret în cercetarea vestigiilor istorice .

            În afara bisericii manastirii Curtea de Arges de care se leaga legenda mesterului Manole care simbolizeaza sacrificiul uman în cel mai înalt grad, calatorul mai poate vizita Fântâna Mesterului Manole ridicata în 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curtii Domnesti care cuprinde Biserica Domneasca si necropola primilor Basarabi - întemeietori ai Ţarii Românesti si dateaza din secolul XIII . Picturile murale care împodobesc Biserica Domneasca au fost realizate în timpul domniei lui Vladislav I si constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din Ţara Româneasca . Într-un parc natural se afla ruinele Bisericii Sân Nicoara, monument istoric de la sfârsitul secolului al XIII-lea .

    De la Curtea de Arges, urcând în continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmasi ai mesterului Manole, înarmati cu îndrazneala, au ridicat hidrocentrala si barajul de la Vidraru care, înalt de 166 metri si lung de 300 metri tine piept unei ,,mari" în suprafata de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri si cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apa . Împrejurimile ofera numeroase locuri de agrement, plimbari pe lac cu barci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricitatii"

Barajul Vidraru era al 27-lea baraj ca inaltime, din Europa si al 15-lea baraj in arc in anul intrarii in exploatare (1965). Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate.
S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 metri cubi de roca, din care aproximativ 1 milion metri cubi in subteran, s-au turnat 930.000 metri cubi de beton, din care 400.000 metri cubi in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice.
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 ploturi verticale. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru. Turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.

In acest judet se gaseste Transfagarasanul, cea mai mare constructie de acest fel din Romania, care este situat la 2.034 m deasupra nivelului marii si are un tunel cu lungimea de 845 m care trece pe sub Varfurile Negoiu si Mol Manastirea Argesului se afla la 150 de km de Bucuresti si este cel mai interesant monument ce dateaza din secolul al XVI-lea din Tara Romaneasca. Ea simbolizeaza, prin legenda mesterului Manole, spiritul de sacrificiu al poporului roman. Celebrul zidar al voievodului Neagoe Basarab ar fi construit, intre 1514 si 1517, cu pretul propriei sale vieti si al vietii sotiei sale, prinsa vie in zidurile bisericii, cel mai frumos edificiu religios din regiune.

Decoratiunile exterioare de origine araba, persana si georgiana, sunt sculptate in piatra de Albesti. Vestigiile frescelor originale, executate de Dobromir in 1526, pot fi vazute la Muzeul National de Arta si Istorie din Bucuresti.

Biserica este una din marile necropole domnesti si regale ale tarii: in pronaos se afla criptele ctitorilor sai, Neagoe Basarab si Radu de la Afumati, si ale primelor doua cupluri regale ale Romaniei, Carol I si Elisabeta, Ferdinand si Maria.

Muzeul Orasenesc, cu sectii de istorie, stiintele naturii si arta plastica,  ansamblul arhitectural Baratia, compus din biserica construita în secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Baratiei ridicat în 1730, Crucea Juramântului - monument istoric din anul 1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Voda - opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul  feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .

            În jurul municipiului Câmpulung si de aici pe drumul spre Rucar - Bran se afla câteva localitati si obiective turistice care însotesc calatorul pâna în apropierea comunei Fundata, la iesirea din judetul Arges . Înca înainte de a ajunge la Câmpulung,   venind dinspre Pitesti,   la kilometrul 40,   se afla Schitu Golesti,   centru al exploatarilor carbonifere din judetul 

In judet exista peste 26.500 agenti economici din care 25 cu capital integral de stat, 127 cu capital integral cooperatist, 395 cu capital mixt (cu participare straina), 120 cu capital integral strain, iar restul cu capital privat autohton (date la nivelul anului 1998)

Cai de acces :

Transporturi interne

In judetul Arges transportul intern se efectueaza cu microbuze si autobuze.

Rutele pe care le parcurg microbuzele sunt:

-Rucar-Pitesti

-Campulung-Pitesti

-Pitesti-Bucuresti

-Campulung local

-Campulung-Bughea de jos

-Campulung-Bughea de sus

-Pitesti local

-Curtea de Arges local

Rute parcurse de autobuze:

-Pitesti-Brasov

-Pitesti-Bucuresti

-Pitesti-Valcea

-Pitesti-Craiova

-Pitesti-Prahova

-Campulung-Prahova

Campulung-Bucuresti

-Rucar-Bucuresti

Reteaua de cale ferata insumeaza 198 km, iar cea rutiera 2.948 km, din care 427 km drumuri nationale, 740 km drumuri judetene si 1.781 km drumuri comunale.

Clima, fauna, flora

Judetu Arges are un topoclimat de vale, calm si moderat. Temperatura medie anuala variaza între 9° si 10°C, media lunii ianuarie fiind de -2,4°C, iar cea a lunii iulie de +20,8°C. Precipitatiile atmosferice depasesc media pe tara, oscilând între 680 si 700 mm anual

Climatul este in general blând, lipsit de vânturi puternice, datorita faptului ca localitatea este înconjurata de dealuri înalte. Câteva specii de animale si plante rare sau ocrotite traiesc în aceasta zona.

Turismul argesean

Înainte de a ajunge la barajul  Vidraru, pe partea stânga a soselei se afla  Dealul  Cetatuia de 850 metri altitudine, pe un vârf de stânca situându-se Cetatea Poenari, cunoscuta si sub numele de Cetatea lui Vlad Ţepes, construita începând cu prima jumatate a secolului XIV, fiind terminata la jumatatea secolului XV . Turistii care au în itinerar acest obiectiv sunt rasplatiti cu o perspectiva de o frumusete inegalabila asupra crestei Fagarasilor, precum si spre Curtea de Arges.

De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traverseaza muntii Fagaras pe o lungime de 91,5 km racordându-se cu DN 1 (Bucuresti - Oradea) în apropierea comunei Arpasu de Jos . Construit în perioada martie 1970 - septembrie 1974, Transfagarasanul datorita particularitatilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turistii care viziteaza judetul Arges . Acesta este situat la cota cea mai înalta de traversare a Carpatilor (peste 30% din lungimea drumului se desfasoara în zona de gol alpin) ; este singura sosea din tara cu un tunel în lungime de 882 metri cu banda dubla; este protejat împotriva avalanselor si asigura accesul turistilor la unele din cele mai pitoresti puncte din zona : lacul Bâlea, cascada Bâlea, numeroase lacuri carstice si cascade mirifice, stâna Capra .

            Situat la 51 km de Pitesti, pe DN 73, municipiul Câmpulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Râului Târgului, în depresiunea subcarpatica cu acelasi nume . Desi documentar este atestat în anul 1300, descoperirile arheologice indica existenta sa înca din secolul XII, înainte de închegarea statului feudal Ţara Româneasca . Veche capitala a Ţarii Românesti, centru comercial si al productiei mestesugaresti, municipiul Câmpulung este una din pitorestile localitati existente pe drumul de traversare din Muntenia în Transilvania prin Culoarul Rucar - Bran, asezata între livezi si paduri, cu un climat blând, lipsit de vânturi .

            Ca obiective turistice în Câmpulung trebuie avute în vedere : Muzeul Orasenesc, cu sectii de istorie, stiintele naturii si arta plastica,  ansamblul arhitectural Baratia, compus din biserica construita în secolele XIV-XV, casa parohiala din aceeasi perioada si turnul Baratiei ridicat în 1730, Crucea Juramântului - monument istoric din anul 1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Voda - opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros si mai reprezentativ monument istoric al orasului este Ansamblul  feudal Negru Voda, care dateaza din anul 1215 .

            În jurul municipiului Câmpulung si de aici pe drumul spre Rucar Bran se afla câteva localitati si obiective turistice care însotesc calatorul pâna în apropierea comunei Fundata, la iesirea din judetul Arges . Înca înainte de a ajunge la Câmpulung,   venind dinspre Pitesti,   la kilometrul 40,   se afla Schitu Golesti,   centru al exploatarilor carbonifere din judetul 

Arges,  important  din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflându-se urmele castrului Jidava . La nord de Câmpulung, la 6 km, pe valea râului Târgului, se afla comuna Leresti, frumoasa asezare de munte, vestita pentru clima sa blânda si frumusetea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorita si ospitalitatii oamenilor, un minunat loc pentru vacante . De aici, urmând acelasi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situata într-un decor pitoresc, înconjurata de poieni si paduri pe valea râului târgului . Cabana, situata la o altitudine de 950 metri constituie un refugiu pentru turistii care doresc odihna si liniste, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni în masivul Iezer - Papusa .

           Revenind la soseaua Câmpulung Bran vom întâlni satul Namaiesti cu schitul rupestru din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, si muzeul memorial ,,George Topârceanu" amenajat în casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriasului grabit" . Înainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateias, ridicat în memoria eroilor cazuti în primul razboi mondial, construit din blocuri de piatra de Albesti, cu turn, scara interioara si osuar, dupa planul arhitectului Berechet . Înaintând, ajungem în comuna Dragoslavele, mentionata documentar din anul 1377, vestita pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura constructiilor si frumusetea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostasii români în timpul primului razboi mondial în zona Dragoslavele - Rucar . O locatie mult agreata de turisti este Rucarul, straveche asezare de pe valea Dâmbovitei, recunoscuta si pentru frumusetea portului popular. Din Rucar se pleaca în excursii spre masivele Piatra Craiului si Iezer - Papusa, ori pe valea Topologului, spre masivul Fagaras . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se întâlneste Dâmbovita cu Dâmbovicioara, se afla satul Podul Dâmbovitei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevarat muzeu de arhitectura specifica zonei muscelene . Parasind soseaua si mergând pe Valea Dâmbovicioarei, cale de 4 km, vom întâlni Cheile Dâmbovicioarei si pestera cu acelasi nume, iar în apropiere compexul turistic Brusturet . Zona este bogata în fenomene carstice (pesteri, chei, izbucuri) si constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .

            Întorcându-ne la DN 73, ne continuam drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul 83,7 întâlnim cetatea de la Oratii, ruinele unei cetati medievale numita în documentele istorice Cetatea Dâmbovitei, sau în traditia locala, ,,Cetatea Neamtului" amintita documentar la 1231 . La numai 2 km se afla Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, dupa care drumul coboara lenes iesind din judetul Arges si te îndreapta spre alte frumuseti care asteapta sa fie descoperite .

            Resedinta judetului Arges, municipiul Pitesti, are si el de oferit o serie de edificii vechi, putând mentiona aici Biserica Domneasca, cu pridvor etajat, construita de Constantin serban si sotia sa Doamna Balasa în 1656, unde a functionat si o scoala domneasca din jurul anului 1700 pâna la sfârsitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argesului înfiintat în 1956 cu sectii de istorie si stiinte naturale (flora si fauna specifice zonei), padurea - parc Trivale ce se întinde pe o suprafata de 27 hectare, galeriile de arta care înmanuncheaza o interesanta colectie de pictura donata de artisti consacrati, precum si parcul de odihna de pe malul Argesului .

    În apropierea municipiului Pitesti se poate vizita casa memoriala ,,Liviu Rebreanu" din satul Valea Mare, Orasul stefanesti, complexul muzeal Golesti situat la 12 km depitesti pe DN 7 spre Bucuresti, organizat în conacul vechii familii a Golestilor care au jucat un rol important în istoria moderna a României. Acesta cuprinde sectii de istorie, etnografie si arta populara, totaici aflându-se Muzeul viticulturii si pomiculturii organizat în aer liber. 

     Deosebit de atractiv poate fi în judetul Arges turismul balnear, fiind recunoscute aici câteva statiuni balneo-climaterice deosebit de cautate de bolnavii din toata tara, datorita climatului dulce si a apelor minerale .

            Statiunea balneo-climaterica Câmpulung este situata la poalele muntilor Fagaras la numai 20-25 km de înaltimile muntilor în zona dealurilor înalte, în mijlocul unei zone forestiere ce-i întregesc frumusetea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoresti, spre Magura, spre dealul Cretisoara si Matau sau pe muntele Strâmtu . Linistea padurilor ca si miresmele plantelor si întreaga frumusete a naturii înconjuratoare au asupra organismului o covârsitoare influenta binefacatoare . Calitatile climatice si balneare ale statiunii ofera largi posibilitati de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale si tratamentul fizio-terapic .

            La 3 km de Câmpulung se afla statiunea balneo-climaterica Bughea de Sus, asezata pe vaile Bughea, Bughita, Magura, Valea Tolii si Valea Rece si pe dealurile Gruiului . Existenta padurilor de tot felul, lipsa curentilor si a umiditatii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere . Din comuna, drumul merge mai departe spre Albesti, cu satul Cândesti situat la 7 km pe valea Bratiei si care este cunoscut prin carierele de piatra de constructie . Mergând pe firul vaii Bughii si urcând pe la Paltinet sau Lalu, pe lânga stânele ciobanesti, ajungi pe culmea Boldului si mai departe pe curmatura Iezerului a carui frumusete îti rasplateste din plin truda si oboseala drumului .

            În orice parte ai merge, plecând din Bughea sau din Câmpulung, întâlnesti locuri de care cu greu te desparti si pe care nu le uiti niciodata .

            În nordul judetului Arges, la o altitudine de 628 metri, de o parte si de alta a râului Vâlsan este situata statiunea Bradet, la 60 km de Pitesti, 27 km de Curtea de Arges si 40 km  de Câmpulung . Asezata în partea de nord a comunei Bradulet, la rasarit se ridica padurea de fag Branistea . Înspre miazanoapte se ridica stâncile Budurului si privelistea de pe Coasta Frumoasa care duc spre satele Gruiu si Nucsoara . Mergând pe râul Vâlsan, spre izvor, intri în depresiunea numita Poeni si apoi la asezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Vâlsanului si îndreptate pe sub munte catre Arges . Pretutindeni te înconjoara paduri de fag, mesteacan, plop si frasin printre care îsi fac loc livezile de pruni si meri întregind frumusetea peisajului, în murmurul vailor Dosciorului, a sesului si a Iuliei care îsi duc apele în Vâlsan . Prin Bradet ne putem urca pe muntele Ghitu unde ne asteapta privelisti încântatoare . De aici se poate ajunge, nu cu multa oboseala, pe numeroase culmi ale Fagarasului ca Maracinul, Oticul, Jepii, Zanoaga, Moldoveanul . Toate acestea dau statiunii Bradet posibilitatea de recreere pentru numerosii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri .

3.Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

Unitati de cazare aflate in Arges intre anii 2004-2006

Conform acestui tabel remarcam o tendinta de crestere a numarului unitatilor de cazare din judetul Argesintre anii 2004 - 2006.

Evolutia numarului unitatilor de cazare intre anii 2004-2006

Nr de locuri in unitatiile de cazare aflate in Arges in decursul celor trei ani analizati

Din tabelul de mai sus se observa tendinta de scadere a numarului locurilor de cazare din structurile de primire din judetul Arges in2004-2006.

Evolutia numarului locurilor in unitatile de cazare din Arges intre anii 2004-200

Unitati de alimentatie, instalatii de agrement si instalatii de tratament in anul 2006

Structuri de cazare pe tipuri ale unitatilor de cazare din judetul Brasov.

Structura pe categorii de confort ale unitatilor de cazare aflate in zona montana a Romaniei in anul 2004

Din graficul de mai sus se observa faptul ca unitatiile predominante sunt cele de 2 stele.

Structura pe categorii de confort ale unitatilor de cazare aflate in zona montana a Romaniei in anul 2005

Din graficul de mai sus se poate observa ca unitatile predominante din zonele monatane sunt cele clasificate la 1 stele.

Structura pe categorii de confort ale unitatilor de cazare aflate in zona montana a Romaniei in anul 2006

La fel ca in anii 2004 si 2005 unitatiile predominante in zonele monatane sunt cele de 2 stele.

Analiza evolutiei in timp, indici de dinamica, ritm de evolutie si ponderi

v    Analiza hotelurilor

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

Din datele de mai sus se poate observa ca numarul de unitati hoteliere din judetul Arges a crescut in medie in anul 2005 fata de anul 2004 cu o unitate hoteliera iar in anul 2006 fata de anul 2004 cu 3 unitati.

In anul 2005 fata de anul 2004 se poate vedea o crestere de 0.05 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 de 0.15 ori a numarului de unitati hoteliere din judetul Arges .

v    Analiza pensiunilor rurale

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

Indice cu baza fixa

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

Din datele de mai sus se poate observa ca numarul de pensiuni rurale din judetul Arges a crescut in medie in anul 2005 fata de anul 2004 cu 7.5 pensiuni iar in anul 2006 fata de anul 2004 cu 20 pensiuni rurale.

In anul 2005 fata de anul 2004 se poate vedea o crestere de 0.24 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 de 0.56 ori a numarului de pensiuni turistice urbane din Arges.

Ponderea unitatilor de cazare in judetul Arges intre anii 2004-2006.

Din tabelul de mai sus se poate deduce ca procentul cel mai mare din totalul unitatilor turistice de cazare il detin pensiunile rurale in decursul celor trei ani analizati.

Coeficientul de utilizare a capacitatii unitilor de cazare din judetul Brasov in decursul anilor 2004-2006

Din analiza de mai sus se vede faptul ca unitatile de cazare isi utilizeaza capacitate intr-un procent foarte redus adica : 0.06%; 0.09% si respectiv 0.11%.

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Numar turisti romani sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2004-2006

Din graficul de mai sus se poate vedea evolutia diferita pe ani a numarului de turisti sositi in unitatile de cazare in judetul Arges.

Numar turisti straini sositi in unitatile de cazare situate in judetul Arges in cursul celor trei ani analizati.

Din desenul de mai sus se poate observa evolutia acendenta a numarului de turisti straini in 2005 fata de 2004 si o usoara crestere in 2006 fata de 2005 sositi in judetul Arges.

Numar de innoptati a turistilor romani sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2004-2006

Din desenul de mai sus reiese o crestere a numarului de innoptari a turistilor romani in unitatile de cazare aflate in judetul Arges.

Numar de innoptari ale turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul celor trei ani analizati.

Din graficul de mai sus se vede o crester a numarului de innoptari a turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges.

Sejurul mediu a turistilor romani sositi in structurilde de primire din judetul Arges in decursul anilor 2004-2006

Sejur mediu=

Din tabelul de mai sus se deduce ca sejurul mediu al turistilor romani fluctueaza in jurul valorii de 2 zile/turist cu o usoara tendinta de crestere.

Sejurul mediu al turistilor straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2004-2006

Din tabelul de mai sus reiese ca numarul de zile petrecute de un turist in unitatile de cazare din judetul Arges a scazut drastic de la 7.30 la 3.41 zile/turist.

Densitatea turistica

Densitatea turistica pe nr. locuitori ai judetului =

Desitatea turistica

Densitatea turistica

Densitatea turistica

Densitatea turistice in decursul celor 3 ani analizati a crescut de la 0.05 la 0.15.

Analiza turistilor roamani sositi in hoteluri

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

De-a lungul celor 3 ani se poate observa ca numarul de turisti roamani sositi in hoteluri din judetul Arges a crescut in medie in anul 2005 fata de anul 2004 cu 26804 turisti iar in anul 2006 fata de anul 2004 cu 35147 turisti.

In anul 2005 fata de anul 2004 reiese o crestere de 0.53 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 de 0.66 ori a numarului de turisti romani sositi in hotelurile din judetul Brasov.

v    Analiza turistilor romani sositi in pensiunile rurale

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

Din datele de mai sus se observa ca numarul de turisti romani sositi in pensiunile rurale din judetul Arges a crescut in medie in anul 2005 fata de anul 2004 cu 7952 turisti iar in anul 2006 fata de anul 2004 cu 8976 turisti.

In anul 2005 fata de anul 2004 se poate vedea o evolutie ascendenta de 2.49 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 de 2.62 ori a numarului de turisti romani sositi in pensiunile rurale din Arges.

v    Analiza turistilor straini sositi in hoteluri

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

Din datele de mai sus se poate deduce ca numarul de turisti straini sositi in hotelurile din judetul Arges a crescut in medie in anul 2005 fata de anul 2004 cu 12902 turisti iar in anul 2006 fata de anul 2004 cu 14331 turisti straini.

In anul 2005 fata de anul 2004 se poate vedea o crestere de 0.96 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 de 1.02 ori a numarului de turisti sositi in hoteluri.

Analiza turistilor straini sositi in pensiunile turistice rurale

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

De-a lungul celor 3 ani analizati, reise ca numarul de turisti straini sositi in cabanele turistice din judetul Arges a crescut in medie in anul 2005 fata de anul 2004 cu 76 turisti iar in anul 2006 fata de anul 2004 a scazut cu 73 turisti.

In anul 2005 fata de anul 2004 se poate vedea o crestere de 0.15 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 o scadere de 0.18 ori a numarului de turisti straini sositi in cabanele din Arges.

Evolutia numarului de innoptari a turistilor romani pe totalul unitatilor de cazare din judetul Arges

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

In decursul celor 3 ani analizati se poate observa o crestere in medie a numarului de turisti romani sositi in unitatile turistice din judetul Arges din anul 2005 fata anul 2004 cu 57509 turisti iar in anul 2006 fata de anul 2004 cu 109372 turisti romani.

In anul 2005 fata de anul 2004 se poate vedea o evolutie ascendenta de 0.20 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 de 0.02 ori a numarului de turisti romani sositi in unitatile turistice de cazare din Arges.

Evolutia numarului de innoptari a turistilor straini pe totalul nitatilor de cazare din judetul Arges de-a lungul anilor analizati

-Sporul mediu

-Indici de dinamica

-Indici mediu

-Ritm de evolutie

Din datele de mai sus se poate deduce ca numarul de turisti straini sositi in unitatile de cazare din judetul Arges a crescut in medie in anul 2005 fata de anul 2004 cu 12599 turisti iar in anul 2006 fata de anul 2004 cu 15369 turisti straini.

In anul 2005 fata de anul 2004 se poate vedea o evolutie pozitiva de 0.3 ori iar in anul 2006 fata de anul 2004 de 0.36 ori a numarului de turisti straini sositi in unitatile turistice de cazare din judetul Arges.

Ponderea sosirilor de turisti romani in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul anilor 2004-2006.

Cel mai mare numar de turisti romani (peste 50%) au preferat sa se cazeze in hoeluri intre anii 2004-2006.

Ponderea sosirilor de turisti straini in unitatile de cazare din judetul Arges in decursul celor trei anilor analizati.

Cea mai mare ponedere a turistilor straini au preferat sa se cazeze in unitatile hoteliere din judetul Arges intre anii 2004-2006.

Previziunea circulatiei turistice a turistilor romani pe totalul unitatilor de cazare din judetul Arges in anii 2004-2006

a)     metoda sporului mediu

Metoda nu ajusteaza bine baza de date.

b)    metoda indicelui mediu de dinamica

Metoda nu ajusreaza bine baza de date.

c)     metoda trendului liniar

Metoda nu ajusteaza bine baza de date.

Previziunea circulatiei turistice a turistilor straini pe totalul unitatilor de cazare din judetul Arges in anii 2004-2006.

a)     metoda sporului mediu

b)    metoda indicelui mediu de dinamica

c)     metoda trendului liniar

Propuneri de valorificare

Foarte multi turisti doresc un confort al calitatii ridicat, ei fiind nemultumiti de calitatea serviciilor oferite, rapotul calitate pret fiind unul disproportional. De aceea este necesara o echilibrare a raportului calitate-pret.

Pentru o mai buna valorificare a structurilor de primire din judetul Arges este necesara o promovare mai intensa a acestuia prin diverse campanii publicitare, prin oferirea de materiale care sa puna in valoare punctele tari ale acestei zone si care sa influenteze atat turistii romani cat si turistii straini sa viziteze aceste meleaguri.

Desii judetul Arges este un judet de marime medie,in care cadrul narural turistic este ridicat acestuia ii lipseste valorificarea potentialului turistic simtindu-se lipsa de interes in acest domeniu acesta ne fiind valorificat la adevarata lui valoare.

Bibliografie

v    Anuar statistic

v    Prefectura Brasov-Departamentul de statistica

v    Internet