Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Proiect tursim hotel





CAPITOLUL II PREZENTAREA HOTELULUI SOFIA


1. ISTORICUL HOTELULUI SOFIA

Idea deschideri hotelului Sofia apartine unei echipe de prieteni care pentru a se relaxa in timpul liber alegeau ca destinatie casa de la Bran a unuia dintre acestia ,casa care oferea linistea necesara relaxarii si petreceri timpului liber in mijlocul naturii. De profesie economist, proprietarul acesteui hotel impreuna cu sotia au pus bazele unei afaceri in domeniul turismului pornind, practic de la o vila ce oferea spre inchiriere trei camere cu living comun si dezvoltandu-se continu de la an la an.



Situat in Bran intr-un cadru natural de o rara frumusete, hotel Sofia sta la dispozitia turistilor pe toata durata anului. Numele acestuia vine de la numele proprietarei Sofia Oprea, care a considerat ca investitia in turism este benefica pentru toate formele de turism din zona. Recent deschis(in anul 2001) ofera 34 de locuri de cazare dispuse in 4 camere duble matrimoniale si 9 camere double twin. Hotelul Sofia dispune si de 2 apartamente modern si elegant mobilate, cu o capacitate de 4 locuri de cazare ,dublu matrimonial patru camere cu doua paturi si noua dormitoare cu doua paturi twin, oferind confortul si facilitatile unui hotel de 2 stele.

Tip camera

Numar camere

Numar de persoane

Dublu

twin

9

2


Apartamente


2

4

Dublu

matrimonial

4

2


Tabelul 1. Structura de cazare a Hotelului Sofia

Camerele au balcoane, sunt decorate si mobilate modern cu mobilier din lemn masiv, grup sanitar propriu cu dus, Tv+Catv, telefon international si acces internet, pastrand specificul zonei montane, astfel incat sa ofere confortul necesar si un ambient placut.

Restaurantul, cu o capacitate de 40 de locuri, ofera o gama larga de produse din bucataria traditionala si internationala.

Semineul cu lemne contribuie la intretinerea unei atmosfere intime si deosebite si garanteaza o seara de succes, indiferent ca participati la un dineu de afaceri sau oferiti persoanei dragi o cina romantica.

Petrecerea unui concediu sau a unui week-end va fi cu siguranta o experienta placuta, garantata de experienta si profesionalismul angajatilor nostrii.

    ORGANIZAREA INTERNA A HOTELULUI

Personalul hotelului, care asigura buna organizare si functionare a acestuia, se ridica la 11 persoane angajate la care se adauga cele 2 persoane din departamentul tehnic cu statut de colaboratori, numarul conform normele internationale in domeniu sunt de 1,64 persoane/camera la categaria “confort”, incadrandu-se intre categoria “confort” si categoria “lux” (unde normele sunt intre 2-2,5 persoane/camera).

In ceea ce priveste categoriile de personal, comparatia cu aceleasi norme arata o depasire de aproximativ 3% atat in cazul personalului angajat in activitatea de alimentatie publica, cat si a celui de intretinere.

Personalul hotelului, de la receptioneri pana la contabilul sef si directorul general indeplinesc cerintele impuse de activitatea in domeniul serviciilor hoteliere: aspect fizic placut, naturalete, bun simt, usurinta in exprimare, tact, stabilitate emotionala, maturitate, capacitate de perfectionare, experienta in domeniu.

Fiecare departament al hotelului este condus de un director de departament care respecta profilul postului, ce cuprinde:

functia;

superiorul ierarhic;

sarcinile speciale;

calificarea necesara.

Conducerea superioara reglementeaza regulamente de ordine interioara, prin care se stabilesc conditiile de munca in cadrul hotelului, aplicarea lor fiind obligatorie pentru orice problema care nu este reglementata printr-un text legal sau o conventie colectiva. Personalul hotelului cunoaste in detaliu oferta (serviciile), fiecare fiind in masura sa satisfaca cele mai pretentioase cereri ale clientilor.





Directie


1

  Organigrama Hotelului Sofia




Dep

alte

servicii

 

Dep.

tehnic

 



Fig 1. Organigrama Hotelului Sofia si departamentele de functionare ce il compun.

__________ ______ ____

­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Ordinul M.T. 510/2002 prevede ca intrun hotel de 2* numarul nimim de servici acordate turistilor hotelului sau oricarui mijloc de cazare sa fie de cel putin 10


1.. DEPARTAMENTELE SI OBIECTIVUL DE ACTIVITATE AL HOTELULUI SOFIA.

In Hotel Sofia functioneaza urmatoarele departamente:

- de contabilitate, condus de directorul economic sau contabilul-sef, avand ca responsabilitate activitatile de casierie, facturare, controlul incasarilor, debitorii, furnizorii si trezoreria (verificarea finala a incasarilor hotelului), cuprinzand si resursele umane;

- de aprovizionare condus de seful responsabil cu aprovizionarea, care transmite comenzi furnizorilor si gestioneaza stocurile. Serviciul de aprovizionare centralizeaza toate comenzile emise de catre diferitele servicii ale hotelului, fiind singurul in masura care poate sa transmita comenzile furnizorilor;

- de front-office, activitatile sale specifice desfasurandu-se la nivelul holului de intrare, condus de seful de receptie care are in subordine ceilalti angajati ai acestui departament (receptioner, lucrator rezervari, telefonista, casier, facturier, bagajist si lucratorii de noapte);

- de cazare, condus de directorul de cazare care are in subordine seful de receptie, guvernanta generala si administratorul sef. Cazarea turistilor in hotel se face la orice ora, in limita locurilor disponibile (in acest sens lucratorii de la receptie trebuie sa cunoasca foarte bine starea permanenta a camerelor pentru evitarea surprizelor neplacute) si in functie de rezervarile si contractele facute anterior si confirmate. Hotelul este dotat cu camere pentru handicapati si nefumatori dotat cu cele mai moderne facilitati, avand urmatoarea structura: single, double, French-cu pat de mijloc, suite si apartamente.

- de alimentatie, condus de directorul de alimentatie care are in subordine seful de restaurant, responsabilul cu banchetele si reuniunile si directorul executiv din departamentul de alimentatie. Restaurantul Sofia ofera intr-o ambianta deosebita preparate culinare cu specific romanesc, turcesc si international, iar Snack Barul Sofia ofera gustari calde si reci, precum si o gama variata de bauturi si cockteiluri. Salonul restaurantului se incadreaza Normelor aprobate prin Ord. M.T. NR.56/1995, si anume: 1,3m*m/loc la masa;

- de resurse umane, ale carui atributii sunt: angajarea, recrutarea, promovarea, pregatirea angajatilor; remuneratia angajatilor; analiza si evaluarea posturilor.

- tehnic, foarte util pentru buna functionare a echipamentelor tehnice si electronice, necesare pentru desfaturarea eficienta in hotel. Personalul acestui departament este format din electronist, electrician, mecanic, decorator, ei avand un statut de colaboratori cu hotelul.

- alte servicii, folosite datorita faptului ca majoritatea clientilor acestui hotel sunt oameni de afaceri, iar premisele de baza ale unei afaceri de succes sau ale unei intalniri de afaceri sau in interes de serviciu sunt aparatura performanta in domeniu si ambianta, astfel, serviciile oferite de Hotel Sofia stau la dispozitia clientilor in Business Center si Meeting Room. Pentru relaxare si mentinerea formei fizice, centrul de intretinere pune la dispozitia clientilor: sauna, masaj, coafura, frizerie.

Obiectul de activitate al Hotelului Sofia il reprezinta practicarea turismului, fiind o unitate hoteliera care incearca sa se mentina pe piata si in fata concurentilor si sa-si perfectioneze prestatia serviciilor pentru mentinera clientilor actuali si sa-i atraga pe cei potentiali.


PROCESUL DE RECRUTARE, ANGAJARE, FORMARE SI PERFECTIONAREA ANGAJATILOR IN HOTEL SOFIA.

Departamentul de resurse umane al hotelului functioneaza pe principiul ca angajarea personalului necesar constituie o conditie esentiala pentru buna functionare a hotelului si pentru realizarea obiectivelor propuse, avand rolul de a gasi personalul potrivit cerintelor posturilor din hotel, pe care sa-l indrume si sa-l perfectioneze pentru a cunoaste oferta si functiile pe care le au in cadrul hotelului. Resursele umane sunt in stransa interdependenta cu celelalte resurse ale hotelului, pornind de la obiectivele fundamentale pe care le urmaresc pana la legaturile care exista intre ele.

Recrutarea personalului se face foarte eficient pentru gasirea si selectarea celor mai potrivite persoane, necesare atat pentru obtinerea necesarului numeric, cat si pentru asigurarea unei calitati ridicate a fortei de munca.

Departamentul de resurse umane porneste activitatea de recrutare de la previziunea si planificarea resurselor umane si de la analiza posturilor ce urmeaza a fi ocupate, alegand persoanele care intrunesc calitatile, cunostintele, deprinderile si aptitudinile necesare.

Ca surse de recrutare se pot folosi:

candidati din interiorul hotelului (prin promovare sau transfer spre un alt post. Acesta este un bun factor de motivare a personalului, avantajul fiind ca respectivii candidati nu mai au nevoie sa se familiarizeze cu hotelul si cu politica dusa de acesta. Acestia sunt alesi numai daca conving ca pot face fata responsabilitatilor si ca pot veni cu idei noi;

candidati din exterior cu pregatire si calificare buna.

Integrarea personalului nou angajat in grupul si locul de munca este foarte importanta, acestia primind informatii despre hotel si noul loc de munca.

Formarea si perfectionarea personalului necesare anumitor categorii de presonal se fac prin anumite programe specializate sau chiar prin schimb de experienta, unde angajatii isi pot imbogatii arsenalul de cunostinte, metode, aptitudini, deprinderi in domeniile in care au deja o calificare de baza.



3.. STIMULAREA SI MOTIVAREA ANGAJATILOR IN HOTEL SOFIA

Munca si responsabilitatea ce revine fiecarui angajat din hotel sunt rasplatite cu salarii pe masura si cu anumite avantaje complementare, fiind motivati si stimulati de conducera hotelului in functie de performantele personale.

Nivelul salariilor se modifica in favoarea angajatilor, dupa caz, prin: potentialul lor, vechimea in munca, prime oferite cu anumite ocazii

Angajatilor le sunt acordate sanctiuni si recompense, in functie de activitatea, performantele, aptitudinile si ideile fiecaruia.

Facilitatile oferite salariatilor din Hotel Sofia pot fi:

financiare, sub forma primelor;

socio-profesionale, prin promovare;

recreative, prin posibilitatea de a petrece anumite sejururi, costurile fiind suportate de hotel.



3. OFERTA DE PREPARATE SI BAUTURI

Hotelul Sofia , ofera diverse meniuri, a caror componenta este alcatuita atat din produse pur traditionale cat si alimente comune. Meniul oferit de pensiunea noastra, este format atat din gustari calde cat si din gustari reci, ambele cu specific traditional.

In categoria gustarilor reci traditionale amintim:

- Salata de Boeuf

- Telemea de oaie sau capra

- Cascaval de oaie

- Rulou de sunca presata

- Babic sau Ghiudem

- Muschi file afumat

- Salate de cruditati

Oferta gustarilor reci poate fi diversificata in functie de preferintele clientilor.

Gustarea calda, de asemenea, poate fi diversificata de catre clienti, in functie de stocul gastronomic disponibil. Aceasta poate contine:

- Ficat de pui la gratar

- Carnaciori de casa la tigaie

- Cascaval de oaie pane

- Ciocanele de pui la gratar

- Mici la gratar

- Tochitura traditionala

Deoarece administratorii hotelului Sofia doresc satisfacerea desavarsita a dorintelor impuse de clienti, s-a adoptat crearea unor meniuri festive, menite sa atraga atentia clientilor ce doresc sa petreaca momente importante, incununate de cadre festive cat mai deosebite.

Astfel, meniul festiv pus la dispozitia clientului, poate contine :

I Gustare rece traditionala:

- Salata de Boeuf

- Telemea de oaie sau capra

- Cascaval de oaie

- Salam de Sibiu

- Friptura rece de porc, vita sau berbecut

- Rulou de sunca presata

- Tarta cu icre de Manciuria, pastrav sau somon fume

- Babic sau Ghiudem

- Muschi file afumat

- Masline negre si verzi

Gustare calda:

- Ficat de pui la gratar

- Piept de pui la ceaun

- Carnaciori de casa la tigaie

- Cascaval de oaie pane

- 1 Mic la gratar

- Salata de muraturi

- Ceapa rosie, Mustar

II Sarmalute in foi de varza:

- servite cu mamaliguta, smantana si ardei iute.

III Peste la alegere: File de salau, Pastrav sau Merluciu:             

- cu garnitura din cartofi natur, salata verde si sos Remoulade.

IV Friptura la alegere: Muschiulet interior de porc, Muschi de vita sau Muschi file de porc:

- cu garnitura combinata din cartofi taranesti, orez sarbesc sau risotto, legume mexicane, salata si painea casei.

V Bauturi:

- 2 sticle Apa minerala a 0,5 l.

- 2 Cafele turcesti mari

- 1 Caraf mica din vinul casei.

De subliniat este regula casei, prin intermediul careia, se interzice consumul de apa minerala, sucuri, sampanie sau cafea, aduse de clienti.

In cazul organizarii meselor festive, administratorii pensiunii pot oferi si decoratii festive cu flori, lumanari, baloane etc., toate acestea incadrandu-se separat intr-un pret negociabil. Trebuie specificat faptul ca vor lua parte la desfasurarea meselor festive doar ospatarii, barmanul si bucatarul

4. OFERTA DE SERVICII A HOTELULUI SOFIA.

Pe langa serviciile aferente unei bune desfasurari a activitatii de hotelier echipa de management a hotelului Sofia impreuna cu intreg personalul ofera turistilor servicii din cele mai diverse. – servicii aferente servirii mesei in cadrul restaurantului cu specific romanesc

- posibilitatea de a prepara mancaruri din bucataria internationala .

-organizarea unor focuri de tabara si a unor mese festive.

-servicii de suraveghere si ingrijire a animalelor de companie pe o perioada scurta de timp.

- servicii de ghid pentru grupuri mai mari de turisti

Tarifele percepute pentru aceste servicii sunt discutate direct cu beneficiarul si respecta anumite norme.


TARIFE PRACTICATE DE HOTEL SOFIA (la cazare)

Tabelul Tarifele practicate la cazare

Double twin

2 pers.

9 cam.    

110

RON / camera

Apartament

4 pers.

2 cam.    

200

RON / camera

Matrimonial Double

2 pers.

4 cam.    

140

RON / camera







La cerere se pot oferi si alte tipuri de servicii si pachete turistice.

Tarifele practicate de Hotel Sofia sunt in functie de perioada de sedere ,de fidelitatea clientului si de zilele petrecute in cadrul hotelului ,unele promotionale .

Acestea in functie de serviciile ce pot fii percepute la receptia hotelului precum si unele oferite pe parcursul sejurului(grija oferita unui animal de companie) se pot modifica crescand sau scazand in functie de ce servicii cere clientul


CLIENTI HOTELULUI SOFIA

Clientii hotelului fac parte din cele mai diverse categorii socio-profesionale ,provenind din diverse zone ale tarii si nu numai

In tabelul de jos se prezinta clientii in luna Septembrie din anul 2005

Tabelul3.Clienti hotelului Sofia ,adresa acestora ,localitatea de resedinta ,numarul canerei contractate si modalitatea de plata

ID

NUME

PRENUME

ADRESA

LOCALITATEA

NUMAR CAMERA

TIPUL CAMEREI

MODALITATI DE PLATA

1

MIU

ANA

Str. Prel. Ferentari, Nr. 52-60

BUCURESTI

5

CAMERA CU 4

LOCURI

CASH

2

IORDACHE

MIHAELA, MARIUS

Str. Horei, Nr.5

GALATI

11

CAMERA CU 2 PATURI

CARD CREDIT

4

DUMITRU

GINA,ROXANA,ANA

Str. Pacii, Nr 18

BUCURESTI

8

CAMERA CU 2PATURI

CASH

5

PUNGA

LILIANA

Str. Viilor, Nr. 20

BRASOV

13

CAMERA CU 2 PAT

CARD CREDIT

6

BUDEANU

MIHAELA, MARIUS

Str. Carpatii, Nr. 27

CONSTANTA

7

CAMERA CU 2 PATURI

CASH

7

TIUCA

ALINA

Str. Lujerului Nr. 34

GALATI

2

CAMERA CU 2 PAT

CARD CREDIT

8

RUSANU

ALEXANDRU, FLORIN, MARIUS

Aleea Trandafirilor Nr. 12

BUCURESTI

1

CAMERA CU 3 PATURI

CASH

9

CIOBANU

FLORIN, ALINA, ROXANA

Bld. Lacul Tei, Nr.38

BUCURESTI

15

APARTAMENT

CASH

10

MITU

CRISTINA

Str. Baicului, Nr. 45

BUCURESTI

4

CAMERA CU 1 PAT DUBLU

CASH

11

PATRASCU

SORINA, XENIA

Str. Crisului, Nr. 23

GALATI

12

CAMERA CU 2 PATURI

CARD CREDIT

12

TOMA

ALINA, DANIELA, MONICA, MARCELA

Str. Vasile Milea Nr. 8

BUCURESTI

3

CAMERA CU 4 PATURI

CARD CREDIT

13

IORDACHE

LUMINITA, ANGELICA

Aleea Crinilor Nr, 45

CONSTANTA

9

CAMERA CU 2 PATURI

CASH

14

VASILESCU

ANDREI, ANDREEA

Str. Florilor Nr. 12

TULCEA

10

CAMERA CU 2 PATURI

CASH

15

MANOLACHE

VALERIU, MARIANA, BOGDAN

Piata Bucur Obor Nr. 85

BRASOV

6

APARTAMENT

CASH

CAPITOLUL III INDICATORII ECONOMICO-FINANCIARI


Pentru analiza circulatiei turistice se iau in calcul urmatorii indicatori:

numarul de turisti, care arata evolutia turistilor care frecventeaza Hotel Majestic si care s-au cazat in hotel;

numarul de innoptari, care arata numarul noptilor in care turistii au fost cazati in hotel;

durata medie a sejurului, care arata in medie cate zile au fost cazati turistii in hotel. Se calculeaza ca raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti;

gradul de ocupare, este considerat o rata fundamentala si se calculeaza ca (numar camere ocupate/numar camere disponibile) x 100, si are o exprimare la nivel de zi, luna, an.

Deci, analiza circulatiei turistice se face pentru

Tabelul.3.1 Evolutia numar turisti (numar persoane cazate) in Hotel Sofia


- mii -


Anii

Nr. turisti

Romani

Straini

2004

663

164

6472

2005

586

168

7701

2006

592

166

5736


Tabelul .3. Evolutia numar turisti (numar persoane cazate) in Hotel Sofia


Anii

Nr. turisti (mii)

Romani (%)

Straini (%)

2004

663

2,47

97,5

2005

586

2,86

97,13

2006

592

2,81

97,18



Analizand variatia numarului de turisti total in perioada 2004-2006, se constata o scalare a acestuia, de la 663 (in anul 2004) la 586 (in anul 2005), pentru ca in anul 2006 sa creasca putin peste anul 2005, ajungand la 59

Din analiza numarului de turisti pe nationalitati se poate observa numarul mare de turisti cazati in hotel in perioada 1998-2000, in comparatie cu turistii romani care ating cote foarte mici. Acest lucru se poate explica si datorita faptului ca Hotelul Sofia este destinat in principal oamenilor de afaceri.

Se poate lua in considerare si faptul ca oamenii de afaceri romani pot detine resedinte secundare daca nu locuiesc permanent in Bucuresti si ca turistii romani care vin in vacanta, de obicei nu se cazeaza la un hotel de 4* din cauza situatiei economice si a nivelului veniturilor destul de mic.


Tabelul 3.3 Modificari absolute si relative ale numarului de turisti in Hotel Sofia in perioada 2004-2006

Anii

Numar turisti

Modificarea absoluta

Indicele dinamicii

Ritmul mediu de creste

Baza fixa

Dn/1

Baza in lant

D n/n-1

Baza fixa

I n/1

Baza in lant

I n/n-1

Baza fixa

R n/1

Baza in lant

I n/n-1

2004

663

0


1


0


2005

586

-767

-767

0.88

0.88

-0.12

-0.12

2006

592

-716

51

0.89

1

-0.11

0


unde: - indicator in perioada curenta (anul 2006);

- indicator in perioada de baza (anul 2004);

- anii pe care se efectueaza analiza;

x - indicator al circulatiei turistice (numar de turisti)


Deci, se observa ca:

Ritmul mediu al numarului de turisti a scazut in 2006 cu 5,5 fata de anul 2004, situatie determinata de conjunctura economica, politica, sociala a tarii si a pietei unde se desfasoara activitatea Hotelului Sofia.

Tabelul.3.4.Evolutia numarului de inoptari in Hotel Sofia


Anii

Nr. innoptari

Romani

Straini

2004

409

240

169

2005

372

231

141

2006

388

254

134



Tabelul 3.5.Evolutia numarului de inoptari in Hotel Sofia



Anii

Nr. innoptari

Romani

Straini

2004

409

1,4

98,6

2005

372

1,6

98,4

2006

388

1,85

98,15



Analizand valorile absolute ale fiecarui an cu valorile anului luat ca baza de comparatie se poate observa o scadere continua a numarului de innoptari de la 409 in anul 2004 la 372 in anul 2005 si iar 2006, ajungandu-se la 388. Se poate remarca scaderea semnificativa a numarului de innoptari in anul 2005

De asemenea, se poate observa numarul mic al turistilor romani in comparatie cu cel al turistilor straini, observandu-se o usoara crestere a acestora in fiecare an.


Tabelul 3.6.Modificari relative si absolute ale numarului de innoptari in Hotel Sofia in perioada 2004-2006

Anii

Numar innoptari

Modificarea absoluta

Indicele dinamicii

Ritmul mediu de creste

Baza fixa

Dn/1

Baza in lant

D n/n-1

Baza fixa

I n/1

Baza in lant

I n/n-1

Baza fixa

R n/1

Baza in lant

I n/n-1

2004

409

0


1


0


2005

372

-2682

-2682

0,84

0,84

-0,16

-0,16

2006

388

-3382

-700

0,80

0,95

-0,2

-0,05

unde: - indicatorul in perioada curenta (anul 2006);

- indicatorul in perioada de baza (anul 2004);

n - numarul de ani pe care se efectueaza analiza = 3;

x - indicator al circulatiei turistice (numar innoptari).

Deci, se observa ca:Ritmul mediu al numarului de innoptari a scazut in 2004 cu 10.5% fata de anul 2006

Tabelul 3.7. Durata medie a sejurului

Anii

Nr.turisti

Romani

Straini

Nr.innoptari

Romani

Straini

Durata medie pe sejur

Romani

Straini

2004

663

240

169

409

240

169

2,5

1,4

2,6

2005

586

231

141

375

231

141

2,4

1,3

1,8

2006

590

254

134

388

254

134

2,3

1,5

2,3



In perioada analizata (2004-2005) nu se observa diferente mari de la an la an, cu observatia ca in anul 2000 s-a inregistrat cea mai mica medie pe total turisti. Se poate observa ca durata de sedere a turistilor straini este mai mare decat a turistilor romani pe toata perioada analizata. Cea mai mare durata de sedere a turistilor romani a fost in anul 2006 (1,5), iar a turistilor straini in anul 2004(2,6), cu o scadere brusca in 2005 la 1,8 si cu o crestere in anul 2006 (2,3).


3.4. Gradul de ocupare

Tabelul 3.8..


Anii

Grad de ocupare (%)

2004

60,4

2005

55

2006

51,15


In anul 2006 structura gradului de ocupare pe luni a fost:

Tabelul 3.9.


01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

40,7

55,9

58,8

51,1

57,2

55,9

45,1

26,6

62,9

63,9

54,3

41,4


Analizand structura gradului de ocupare in perioada 2004-2006 se poate observa o scadere semnificativa de la 60,4% in anul 2004 la 55% in anul 2005 si iarasi o scadere pana la 51,15% in anul 2006.

Privind structura pe luni a gradului de ocupare in anul 2004 se poate observa scaderea acestuia in lunile de vara, atunci cand este sezonul estival si cand majoritatea oamenilor merg in vacanta, iar Hotelul Sofia este destinat in principal oamenilor de afaceri

Modificarea absoluta si relativa a gradului de ocupare in Hotel Sofia:


Tabelul 3.10


Anii

Grad de ocupare (%)

Modificarea absoluta

Indicele dinamicii

Ritmul mediu de creste

Baza fixa

Dn/1

Baza in lant

D n/n-1

Baza fixa

I n/1

Baza in lant

I n/n-1

Baza fixa

R n/1

Baza in lant

R n/n-1

2004

60,4







2005

55

-5,4

-5,4

-0,9

-0,9

-0,1

-0,1

2006

51,15

-9,25

-3,85

0,9

0,9

-0,2

-0,1


unde: - indicatorul in perioada curenta (anul 2006);

- indicatorul in perioada de baza (anul 2004);

n - numarul de ani pe care se efectueaza analiza;

x - indicator al circulatiei turistice (gradul de ocupare).


Se observa ca ritmul mediu al gradului de ocupare a scazut in anul 2006 cu 9, fata de anul 2004

3.5.ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI


Se analizeaza urmatorii indicatori economico-financiari:


3.5.1.VENITUL



Tabelul 3.11.- milioane lei -


Anii

Venituri totale

Venituri cazare

Venituri alimentatie

Venituri din prestari servicii

2004

85251

20093

42938

22220

2005

108520

2892

58456

47172

2006

137971

3208

66425

68338


Tabelul 3.1%


Anii

Venituri cazare (%)

Venituri Alimentatie (%)

Venituri din prestari servicii (%)

2004

74,6

15,96

8,26

2005

73,07

14,76

11,91

2006

70,42

14,58

14,99


Fig 3.1.Structura veniturilor in procente 2004-2006


Se observa o pondere foarte ridicata a veniturilor din cazare (mult peste normele internationale in domeniu), mult mai mare decat veniturile din alimentatie si prestari servicii si o crestere continua a tuturor veniturilor in perioada 2004-2006, venitul total aproape dublandu-se din anul 2004 pana in anul 2006


Modificari absolute si relative ale veniturilor totale in Hotel Sofia:


Fig 3. Graficul veniturilor 2004-2006

Deci: Se observa ca din 2004 pana in 2006 veniturile totale au crescut continuu.


Din analiza datelor privind contributia activitatilor importante aducatoare de venituri, la o cifra de afaceri de aproximativ 2 milioane dolari SUA inregistrata de Hotelul Sofia S.A. in 2005, rezulta:


Tabelul 3.13.Structura veniturilor pe departamentul


Structura veniturilor

Nivel SOFIA

Nivel International

Calificativ

Cazare

46,8

49

Foarte Bine***

Restaurant

18,1

30,1

Slab

Bar

16,3

14,1

Slab

Telefon

4,8

2,8

Foarte bine

Inchirieri Auto

0

1,2

Lipsa serviciu

Alte servicii (spalatorie, sauna, coafura si frizerie, secretariat etc)

14,8

2,8

Slab

Total:

100

100


Sursa: Hotel SOFIA


De mentionat ca ponderea ridicata a incasarilor din activitatea de cazare, mult peste normele internationale in domeniu se explica si prin situatia dificila a activitatii de alimentatie publica si a celorlalte servicii cu exceptia incasarilor din convorbirile telefonice.


O comparatie si mai detaliata de mediile inregistrate in industria hoteliera in tarile importante din Europa, Asia si SUA este urmatoarea:



3.5. Cheltuieli totale in activitatea Hotelului Sofia


Tabelul 3.15. - milioane lei -


Anii

Cheltuieli totale

Cheltuieli cazare

Cheltuieli Alimentatie

Cheltuieli din prestari servicii

2004

18156

5334

7945

4877

2005

30035

9403

14095

6537

2006

40814

14481

17105

9228


Tabelul 3.16

(%)

Anii

Cheltuieli cazare (%)

Cheltuieli Alimentatie (%)

Cheltuieli din prestari servicii (%)

2004

9,9

43,8

32,3

2005

8

46,9

29,6

2006

7,02

41,9

35,48



Structura cheltuielilor totale in Hotel Sofia

Fig 3. Reprezentarea grafica a cheltuielilor in 2004-2006


Se poate observa din analiza structurii cheltuielilor totale ca acestea au avut o crestere continua de la 18.156. in anul 2004 la 30.035. in anul 2005 pentru a se ajunge in anul 2006 la 40.814 Acelasi lucru se poate spune si despre cheltuielile din alimentatie, cazare si prestari servicii, chiar daca ponderea cheltuielilor din cazare si prestari servicii este mai mica decat cea a cheltuielilor din alimentatie (43,8% in anul 2004 si 46,9% in anul 2005).


Modificari absolute si relative de cheltuieli totale in Hotel Sofia


Tabelul 3.17.


Anii

Cheltuieli totale

Modificarea absoluta

Indicele dinamicii

Ritmul mediu de creste

Baza fixa

Dn/1

Baza in lant

D n/n-1

Baza fixa

I n/1

Baza in lant

I n/n-1

Baza fixa

R n/1

Baza in lant

R n/n-1

2004

18156

0


1


0


2005

30035

11877

11877

1,65

1,65

0,65

0,65

2006

40851

22696

10816

2,25

1,36

1,25

0,36


Deci: Ritmul mediu al cheltuielilor a crescut in 2006 cu 50% fata de anul 2004, fapt datorat si de situatia economica a tarii si de inflatie.


3.5.3. Cifra de afaceri

Tabelul 3.18.


Anii

Cifra de afaceri

Modificarea absoluta

Indicele dinamicii

Ritmul mediu de creste

Baza fixa

Dn/1

Baza in lant

D n/n-1

Baza fixa

I n/1

Baza in lant

I n/n-1

Baza fixa

R n/1

Baza in lant

R n/n-1

2004

103407

0


1


0


2005

138555

125867

125867

1,47

1,47

0,47

0,47

2006

178822

18474

58706

1,17

1,15

0,17

0,15



Unde - indicatorul in perioada curenta (anul 2006);

- indicatorul in perioada de baza (anul 2004);

n - numarul de ani pe care se efectueaza analiza;

x - indicator al circulatiei turistice (cifra de afaceri).


Deci: Ritmul mediu al cifrei de afaceri a crescut in 2006 cu 8,1% fata de anul 2004.

Din analiza structurii cifrei de afaceri se poate observa cresterea acesteia continua in perioada 2004 crescand la 103407 in anul 2005 ajungand la 138555 in anul 2006 aceasta ajungand la 178822 La cresterea continua a cifrei de afaceri a contribuit si cresterea veniturilor, in principal, a celor din cazare.

Rata rentabilitatii


Se face analiza posibilitatilor hotelului de a realiza profit calculand:

- Rata rentabilitatii comerciale (RRC) = profit brut / cifra de afaceri * 100;

- Rata rentabilitatii financiare (RRF) = profit net / capital propriu * 100.


Tabelul 3.19. Analiza ratei rentabilitatii


Anii

Profit brut

Cifra de afaceri

Profit net

Capital propriu

RRC

RRF

2004

88583

103407

52193

140988

32,92

37,02

2005

116361

138555

73772

149680

29,47

50,025

2006

50247

178822

40387

219699

11,07

7,77


Din analiza ratei rentabilitatii comerciale, se observa scaderea continua a acesteia, in anul 2006 avand o scadere brusca datorita cresterii cheltuielilor in activitatea hotelului, a scaderii numarului de turisti si a gradului de ocupare.

Referitor la rata rentabilitatii financiare se observa o crestere a acesteia in anul 2005, fata de anul 2006, cu aproximativ 20%, fapt datorat cresterii capitalului propriu si a numaruljui de servicii prestate, dupa care aceasta a inregistrat o scadere foarte brusca, datorita scaderii profitului net si a caspitalului propriu.

Analiza SWOT a hotelului Sofia

Puncte slabe: sezonalitatea turismului montan si implicit si a turistilor hotelului,

legislatia in continua schimbare in domeniul turismului si a constructiilor

oferta de servicii bancare slab dezvoltata in aceasta zona montana ,

lipsa de mana de lucru pe plan local

Puncte tari resursele materiale si financiare corespunzatoare productiei stabilite

personalul instruit si specializat corespunzator postului ocupat

serviciile oferite de personalul hotelului prin pachetele turistice puse la dispozitia turistilor de catre hotel Sofia, in raport cu cele oferite de concurenta,

aprecierea favorabila a clientilor la adresa personalului si serviciilor oferite

de acestia .


Amenintari : practicarea unor preturi mai scazute de catre concurenta

concurenta tot mai mare in zona,

amplasarea unor puncte de atractie intr-o zona nefavorabila hotelului,

dezvoltarea unor programe ecologice ce pot limita accesul in zona

migratia tinerilor catre zone puternic industrializate

Oportunitatii: prelungirea sezonului turistic prin adoptarea unor programe turistice fovorabile ,

largirea gamei de preparate culinare si pe alt specific nu numai pe cel romanesc ,

practicarea unor preturi mai scazute in functie de timpul petrecut in cadrul hotelului , perioada sejurului si marimea grupului de turisti.

Acest capitol de prezentare generala a Hotelului Sofia, evidentiaza istoricul acestuia caracteristicile de ansamblu, organizarea si functionarea hotelului, analiza pietei unde actioneaza, analiza circulatiei turistice si a principalilor indicatori economico-financiari ce caracterizeaza activitatea hotelului.

Toate aceste informatii evidentiaza aspectele evolutiei Hotelului Sofia in cadrul pietei pe care concureaza.


CAPITOLUL IV. SISTEMUL DE COMUNICATIE AL HOTELULUI SOFIA SI ACTIVITATEA PROMOTIONALA

4.1. SISTEMUL DE COMUNICARE


Prin politica de comunicare adoptata de managementul hotelului Sofia se urmareste utilizarea unor forme variate de informare si stimulare a consumatorului de produse si servicii turistice .



Lunile anului    Propuneri Sugestii


Exploatarea la maxim a formarea de pachete Ianuarie capacitatii de cazare turistice atragatoare

Mentinerea gradului de ocupare practicarea unor tarife

Februarie in cadrul hotelului ridicat mai scazute

Organizarea unor mini sejururideschiderea unui

Martie cu pachete speciale de servicii salon de masaj

pentru doamne si domnisoare

Aprilie Servirea unei mese specifice

pentru Sarbatorile Pascale

Mai concurarea cu deschiderea sezonului punerea la dispozitia

estival,cu programe turistice atractive turistilor a unei piscine

in aer liber

Iunie organizarea unor sejururi speciale angajarea unor persoane

elevi si studentii care urmeaza sa sustina specializate, pentru suprave-

examene (vacanta de studii) gherea acestora ,sezonieri

Iulie vacante de vis pentru copii si nu discounturi pentru cei ce au

numai. beneficiat de o vacanta de

studii in cadrul hotelului

Augustdesfasurarea unei activitati normale

a hotelului

Septembrie mentinerea pe linie dreapta a activitatii,

septembrie fiind considerata o luna slaba

Octombrieinfluentarea organizarii pe plan local organizarea unei tombole

a sarbatorilor cu ocazia srangerii recoltei cu premii specifice unei

si coborari de la munte a ovinelor astfel de ocazii

Noiembriepunerea in vanzare a pachetelor pentru clientii fideli

pentru revalion , oferirea unor facilitatii

Decembrie serviciile oferite de echipa sa fie oferirea turistilor a unor

impecabile si pe gustul clientilor programe artistice specifice

sarbatorilor de iarna

Oferta de cazare din hanuri, moteluri si cabane turistice a cunoscut o evolutie aproape constanta, dar cu tendinta de scadere, se confrunta cu probleme financiare datorate ofertei nesatisfacatoare, din punct de vedere calitativ, ceea ce le-a conferit din punct de vedere structural o pozitie nesemnificativa in raport cu celelalte tipuri: pensiuni si pensiuni agroturistice Aceste mutatii structurale semnalate anterior sunt rezultatul eforturilor depuse de localnici, de autoritatile locale sau de organizatiile internationale in ceea ce priveste diversificarea ofertei turistice rurale, conform tendintelor manifestate de cererea turismului rural. Au aparut constructii arhitecturale cu specific rural regional, care sunt inregistrate ca pensiuni agroturistice si pun la dispozitia turistilor o dotare la standarde cat mai apropiate de cele internationale.Concurenta care apare astfel, intre pensiuni si pensiuni agroturistice se evidentiaza ca oferta, sub forma numarului unitatilor si a locurilor de cazare puse la dispozitia turistilor. In acest context, numarul locurilor de primire turistica oferite de pensiunile agroturistice a cunoscut un proces de crestere continua, comparativ cu al pensiunilor, care se confrunta cu o scadere destul de pronuntata. Aceasta schimbare structurala manifestata din 1994 pana in 2003, este evidentiata prin valorile procentuale in crestere cu 21% pentru pensiunile agroturistice si in scadere cu 11% in cazul pensiunilor. Fluctuatiile cererii si consumului turistic rural din zona turistica Bran Moeciu pot fi evidentiate cu ajutorul principalilor indicatori de cuantificare: numar turisti cazati si numar innoptari inregistrate in structurile de primire turistica.Evolutia numarului turistilor sositi in zona turistica Bran Moeciu, in perioada 1994-2003, este rezultatul cererii teoretice transformata in cerere efectiva, pe de o parte ca urmare a satisfacerii motivatiilor de practicare a turismului rural, iar pe de alta parte ca un raspuns la calitatea ofertei acestui tip de turism.


Tipuri de structuri de primire turistica

Structura numarului turistilor (%)

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

Hanuri si moteluri

21.1

20.57

21.8

20.16

17.07

16.22

17.65

15.33

15.08

177

Cabane

5.89

5.26

4.93

5.02

4.75

4.75

4.66

4.10

3.93

3.18

Pensiuni

47.88

51.7

47.54

45.62

34.14

25.27

24.56

21.79

211

19.8

Pensiuni agroturistice

25.12

247

25.73

29.20

44.04

53.76

53.13

58.78

58.88

64.25

TOTAL

100

100

100

100

100

100

100

100

100

100

Figura 4.1 Numarul turistilor sositi in zona turistica Bran Moeciu


Tabelul 4.1.Structura numarului turistilor in perioada 1994-2003 din zona Bran Moeciu.

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Brasov si A.N.T.R.E.C.- Filiala Bran


In stransa concordanta cu modificarile structurale inregistrate de capacitatea de cazare existenta, se prezinta si cele privind numarul turistilor cazati. Astfel, cresterea ponderii numarului turistilor cazati in pensiunilor agroturistice este sesizata de la un an la altul, procentele celorlalte tipuri fiind intr-un proces de continua scadere, astfel incat, in 2003 acestora nu le mai corespund decat 35,75%.

Pe parcursul celor 10 ani, specificul turismului practicat in zona Bran Moeciu a condus la declansarea unei concurente acerbe intre pensiuni si pensiuni agroturistice. Primele doua locuri au fost disputate intre cele doua tipuri de unitati, ceea ce s-a reflectat intr-o crestere procentuala pentru pensiunile agroturistice cu 39,13 %, in defavoarea

pensiunilor a carei scadere a fost cu 28,08%.

Tabelul 21. Structuri de primire si procentul sosirilor in intervalul 1994-2003


In concluzie, se poate evidentia, pentru perioada 1994-2003, evolutia in crestere a numarului turistilor cazati la unitatile turistice de cazare din zona Bran Moeciu, mutatiile structurale plasand pe primul loc pensiunile agroturistice.

Continuarea procesului de dezvoltare accentuata a turismului rural in zona Bran Moeciu deschide perspectiva practicarii acestui tip de turism la nivelul standardelor internationale.

4. PRESA

Presa locala este reprezentata de ziarele: Brasso, Buna ziua Brasov, Monitorul Expres si Transilvania Expres.Tot in presa trebuie inscrise si cotidianele care apar in judetul Brasov ,acestea pe langa faptul ca identifica surse turistice dar le si publica pentru ca turistul sa stie ce oferte exista .Publicitatea facuta in presa de catre aricolele aparute face ca atat zona cat si hotelul Sofia sa beneficieze de o atentie din partea turistilor si fie doar pentru a vizita zona acestia fac un tur al zonei ajutand la o dezvoltare economica benefica . Presa are un rol foarte important in promovarea imaginii hotelului si a unor programe turistice oferite de acesta .

4.3. PROMOVARE HOTELULUI SI A SERVICIILOR OFERITE DE ACESTA

Rolul primordial in prezentarea produselor turistice , revine activitatii promotionale care trebuie sa se deruleze sub forma publicitatii, a promovarii vanzarilor, a relatiilor publice, a utilizarii marcilor, a manifestarilor promotionale si fortelor de vanzare.

Obiectul actiunilor promotionale este de a comunica auditoriului informatii si motive care sa starneasca interesul si sa-l determine sa-si petreaca sejurul in zona Bran Moeciu. Alegerea mijloacelor, tehnicilor si instrumentelor folosite pentru desfasurarea propriu-zisa a campaniei publicitare se face in concordanta cu publicul caruia ii este destinat produsul turistic.Pentru inceput segmentul de public vizat poate fi tineretul, stiut fiind ca acesta este receptiv la noutati. El va fi tratat diferentiat in functie de zona de proveninta si de mediul de apartenenta, recurgandu-se in acest scop la metode, imagini, limbaje adecvate.

In prezent, se face acut resimtita lipsa unei reclame organizate pe plan intern si international. In acest sens, este necesara elaborarea unor cataloage de prezentare in detaliu a ofertei turistice.Includerea gospodariei turistice in aceste cataloage necesita realizarea unei documentatii asigurate in intregime de experti, cuprinzand urmatoarele etape:

- formularea unei cereri din partea gospodarului;

- expertizarea locuintei pentru determinarea gradului de confort al spatiilor de cazare, precum si natura serviciilor oferite ;

- clasificarea gospodariei conform normelor internationale pentru definirea obtiunilor in functie de pret si preferinte;

- eliberarea certificatului de atestare agroturistica;

- prezentarea grafica si descriptiva a cadrului natural si a posibilitatilor de agrement din zona de amplasare a gospodariei;

- tiparirea in conditii grafice deosebite a cataloagelor.

Dupa caracterul informatiilor pe care trebuie sa le contina materialele publicitare elaborate, seare in vedere utilizarea urmatoarelor tipuri:

materiale ce contin informatii de detaliu - ele cuprind prezentarea cat mai amanuntita a gospodariei, a modului in care se poate ajunge in zona si-n sat, precum si a acelor mai interesante elemente din programul turistic;

materiale ce contin informatii generale - creativitatea, originalitatea, inventivitatea trebuiesc avute in vedere pentru ca, impreuna cu elementele concrete sa contribuie la realizarea unui material atractiv si interesant.



Materiale publicitare (pliante,

brosuri, ghiduri, cataloage,

panouri, obiecte) distribuite pe

plan local prin organizarea de:

 





Mese cu gastronomie specifica zonei Bran organizate cu prilejul derularii unor manifestari locale.

 

Manifestari prilejuite

de anumite obiceiuri:

- targuri

- sarbatori locale.

 

Expozitii cu imagini si

obiecte din gospodarii.

 




Figura 4. Modalitati specifice de promovare a turismului


La nivelul gospodariilor, daca exista posibilitati financiare, este bine ca fiecare din acestea sa posede propriul ghid sau pliant in care sa fie prezentata atat gospodaria respetiva, cat si imprejurimile, cu zonele de atractie, in materialul publicitar respectiv prezentandu-se pe scurt si satul, comuna din care face parte gospodaria. La nivelul localitatii Bran promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris - ghid turistic - sau sub forma unei casete video care sa prezinte imagini sugestive din zona respectiva Indiferent de prezentare, materialul trebuie sa inventarieze totalitatea gopodariilor care sunt amenajate pentru turism rural; de asemenea va include informatii referitoare la ansamblul teritoriului, elemente de inedit ce pot fi intalnite etc.

Pe plan extern, intrucat, produsele turistice de acest gen sunt cunoscute si apreciate de catre consumatori, segmentele de piata vizate sunt mult mai numeroase (tineri, adulti si chiar persoane de varsta a treia).



Promovarea turismului

rural

 



Agentii de

turism

specializate

 

Retele si forme

de organizare a

turismului

 

Mijloace publicitare

specifice, pliante,

ghiduri, panouri de

prezentare

 

Reclama

facuta de

turisti

 

Distribuitori

produselor specifice

turismului rural

 



Figura 4.3. Canale de promovare a turismului rural

Actiunile publicitre propriu-zise se pot desfasura utilizand:

- presa: este indicata atat presa cotidiana cat si cea periodica. Actiunile publicitare prin presa se vor realiza fie prin publicarea unor materiale informative (reportaje, articole legate de tema produsului turistic), fie prin anunt publicitar. Acesta trebuie sa contina o ilustratie cat mai edificatoare (de exemplu, imaginea unei incaperi, unei case, un context cat mai concis care sa dea un minim de informatie necesara sa starneasca interesul, dar mai ales sa degaje caldura umana, sinceritate).

- publicitatea prin afisaj: se recomanda afisele atat interioare cat si exterioare, de durata,

imprimate direct pe panouri de lemn, tabla, carton. Textul afisului trebuie sa fie concis, convingator si sa se prezinte sub forma de invitatie. Uneori textul poate lipsi. Ilustratia trbuie sa aibe la baza o idee care sa capteze atentia trecatorilor si sa convinga. Afisele pot fi amplasate in scoli, universitati, agentii de voiaj care vand produsul respectiv.

- panourile indicatoare: se pot instala fie in punctele principale de acces in localitate, care sa furnizeze informatii privind denumirea localitatii, sediul biroului de cazare, fie in statiile auto sau S.N.C.F.R. Montarea unui panou intr-un amplasament adecvat, poate sa contina planul localitatii si al imprejurimilor, idicand principalele obiective turistice si unitati de servire, precum si localizarea gospodariilor gazduitoare.

- pliantul, prospectul si brosura: aceste suporturi nu numai ca largesc continutul

informational, promotional al mesajului publicitar transmis, dar elementele specifice anuntului publicitar - ilustratie, text si slogan- redate cu mijloace tipografice specifice si originale, urmaresc sa stimuleze interesul cititorului la o parcurgere integrala, sa-l incite in efectuarea actului de cumparare.

Textul in care este redactat trebuie sa fie clar, cu un stil concis, sub forma de reclama, astfel incat sa furnizeze pe scurt toate informatiile necesare stimularii interesului turistilor pentru produsul turistic enuntat. Ilustratile care insotesc textul trebuie sa dezvaluie originalitatea produsului turistic, elementele care il particularizeaza.

- alte canale promotionale: pe masura ce segmentul de piata se mareste , gama de mijloace si tehnici promotionale trebuie sa creasca in mod corespunzator. Deci, intr-o a doua faza, se poate trece si la o publicitate prin radio, televiziune, cinematrograf, se pot face reduceri de tarife, cadouri promotionale, se pot promova tehnicile relatiilor publice, ale manifestarilor promotionale.

- reducerea tarifelor: are un efect promotional incontestabil. Ea poate fi avuta in vedere: fie ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare a anumitor categorii de cosumatori pentru care pretul este considerat prea ridicat, fie pentru mentinerea vanzarilor la un anumit nivel in perioadele cand se constata un reflux al cererii, fie pentru contracararea actiunilor concurentei, fie folosirea oportunitatilor oferite de anumite conjuncturi ale pietei.

Caderile promotionale reprezinta oferirea gratuita a unor obiecte (de la cele mai uzuale: agende, pixuri, pana la cele artizanale) sau in anumite conditii, chiar a unor excursii gratuite imputernicitilor unor agentii de turism partenere si chiar unor turisti ce manifesta o fidelitate deosebita.

Participarea la manifestari cu caracter expozitional se poate realiza prin organizarea de pavilioane sau standuri proprii la targuri si expozitii.

Prin agentiile de turism se poate realiza o publicitate la locul vanzarii prin afise, fotografii, pliante, difuzarea de filme publicitare sau char diapozitive, ce cuprind imagini reprezentative ale incaperilor, cladirilor, obiectivelor turistice.

Dorind o cat mai buna oganizare, prestarea unor servicii de calitate si afirmarea produsului turistic, ofertantii si-au unificat pasiunea si eforturile prin diverse asociatii si organizatii nationale sau internationale.

In perioada 18-20 martie 1994 in Germania a avut loc Adunarea Generala care a primit noi membrii din Spania, Finlanda, Suedia si Romania. Romania a fost acceptata prin 'BRAN IMPEX - Societate de turism rural, cultural si ecologic. 'BRAN IMPEX' este membra a Federatiei Romane de Dezvoltare Montana. In cadrul acestei organizatii regionale de turism rural sunt inscrise 150 de case, care au gazduit peste 1000 de turisti din tara, S.U.A., Elvetia, Franta, Olanda. Zona de raspandire a caselor este Bran-Moeciu-Fundata. Fluxul turistic este permanent; de Pasti si de Craciun cererile fiind mai mari decat capacitatea de cazare.

Promovarea se face prin buletine lunare, sesiuni de comunicari (sustinute la Bran, Bucuresti, Praid, Vatra Dornei, Cluj Napoca, Brasov), discutii directe cu turistii si cu proprietarii de case. La ultima intrunire de acest gen, ce a avut loc in luna aprilie 1996 la Cercul Militar din Brasov, Romaniei i-a fost acordata presedentia EUROGITES pentru urmatorii ani .


CAPITOLUL V CONCLUZII


Resursele turistice ale Romaniei o situeaza printre tarile cele mai dotate din acest punct de vedere, care pot fi puse in valoare datorita acumularilor din ultimul timp in procesul de reforma, ce vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei.

Sectorul privat hotelier in general a inregistrat o dezvoltare si modernizare, astfel, reunind traditia de mai multe secole a ospitalitatii cu restrictiile unei gestiuni performante, activitatea din Hotel Sofia se desfasoara astfel incat sa mentina o pozitie buna pe piata si in fata concurentilor prin: prestarea serviciilor la o calitate superioara; obtinerea unui raport bun calitate/pret; printr-o oferta cat mai mare si vasta pentru satisfacerea celor mai rafinate cereri; ameliorarea echipamentelor si a confortului.

Exista persoane care platesc sume mari pentru un sejur deosebit si de calitate, deci, calitatea si satisfacerea clientilor devine o forta majora care trebuie imbunatatita nelimitat, pentru ca insusirea acestor calitati poate determina avantaje mari.

In lucrarea de fata mi-am propus sa analizez turismul si situati hoteliera din yona Bran Moeciu.

Astfel, in capitolul I al lucrarii se abordeaza prezentarea generala a zonei Bran Moeciu, care cuprinde: scurt istoric, prezentarea comunei Bran , analiza swot a comunei Bran, turismul in zona Bran Moeciu

In ceea ce priveste capitolul II am prezentat hotelul Sofia, amplasare, numele pensiunii, lista de preparate si bauturi, organizarea si functionarea acestuia, analiza pietei pe care Hotel Sofia isi desfasoara activitatea,

In capitolul III am avut in vedere analiza indicatorilor circulatiei turistice si analiza principalilor indicatori economico-financiari

In capitolul IV am analizat modalitati de promovare a serviciilor hotelului Sofia sistemul de comunicare si promovare a produselor hotelului Sofia.


BIBLIOGRAFIE


1.Suplimentul “TURISM” al cotidianului AZI, 25-26 noiembrie 2000

Botez G., Lupu N., Miron A., Penciu A., Stoian M. – “Indrumar pentru turismul rural”, Ed. Rentrop&Straton, Bucure;ti, 1998

3.Mitrache St., Manole V., Stoian M., Bran Fl., Istrate I. – “Agroturism si turism rural”, Ed. Fax Press, Bucuresti, 1996

4.Buletine informative ANTREC – Bucuresti, 2000-2007

5. Constantin M., Costescu M., Constantin M., Turismul si dezvoltarea rurala in Romania, Revista romana de statistica, nr. 11-12, Bucuresti, 2000

6. Gogonea R.M., Analiza activitatii de turism rural din zona Bran Moeciu, Sesiune Stiintifica a Universitatii Romano-Americane, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001

7. Glavan V., Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura

Economica, Bucuresti, 2003

8. Gogonea R.M., Eficienta utilizarii capacitatii de cazare in functiune a pensiunilor agroturistice din Romania, Sesiune Stiintifica Universitatea Romano-Americana, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2005

9. Mosoiu I., Branul si Cetatea Branului - Monografie istorica-geografica,

turistica-pitoreasca-descriptiva, Editura Asociatia Turing-Clubul Romaniei, Bucuresti, 1930

10. Nistoreanu P., Turismul rural, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

11.Nistoreanu P., Ecoturism si turismul rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003

1Tacu Al. P., Prelipcean G., Glavan V., Turismul rural romanesc: concepte si metode, dezvoltare durabila, dezvoltare regionala, risc si eficienta, Editura Tehnopress, Iasi, 2004

13.Tigu G., Turismul montan, Editura Uranus, Bucuresti, 2001

14. Indrumar pentru turismul rural, Western SRL: RENTROP & STRATON, Bucuresti, 1995

15. Hotelul editia a V Nicolae Lupu , editura All Beck 2005

16. www.master-pro.ro

17. www.statiunea-turistica-bran.ro

18. www.brasov.ro

19. www.antrec.ro







Document Info


Accesari: 65
Apreciat: hand icon

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )