REALIZAREA UNEI BAZE DE DATE GIS CU POTENTIALUL TURISTIC ACTUAL SI DE PERSPECTIVA DIN ZONA VISEU DE SUS-BORSA

REALIZAREA UNEI BAZE DE DATE GIS CU POTENTIALUL TURISTIC ACTUAL SI DE PERSPECTIVA DIN ZONA VISEU DE SUS-BORSA

NOTIUNI INTRODUCTIVE

Sistemele Informatice Geografice, in principiu sunt sisteme de gestiune a datelor care integreaza si stocheaza date colectate din diferite surse precum si afisarea datelor spatiale din lumea reala, intr-un anumit fel, potrivit unui anumit scop (Source Huxhold, An Intro to Urban Gis, 1991).

In fond, GIS - urile ca baze de date, integreaza doua categorii de date: date grafice obtinute de pe diferite suporturi cartografice (planuri si harti, fotograme etc.) sau din masuratori topografice si date alfanumerice cunoscute ca date atribut, respectiv caracteristicile elementelor grafice, legatura dintre cele doua categorii de date se constituie intr-un model al lumii reale.

Datele grafice sunt reprezentate de primitivele grafice, respectiv punct, linie si poligon. Detaliile grafice de tip punct sunt pot fi entitati spatiale (stalp, copac, borna etc.) sau pot reprezenta evenimente, activitati cu corespondenta geografica (ex. accident de circulatie). Datele grafice tip linie se prezinta sub forma unei insiruiri de pozitii geografice succesive unite, cum sunt : raurile, drumurile, retelele de utilitati etc. Datele grafice de tip poligon (arie) sunt o insiruire de pozitii geografice unite succesiv ce inchid un contur, individualizeaza un areal (ex. un teritoriu administrativ, o parcela etc.).

Datele alfanumerice sau non-grafice sunt informatii descriptive ce se refera la datele grafice localizate pe harta (atribute a datelor grafice). Atributele reprezinta descrierea sau calitatile unui element grafic, ex. inaltime, diametru, varsta etc.

Un proiect GIS presupune, in general, parcurgerea unor etape, respectiv : colectarea, stocarea, analiza si interogarea bazei de date. Orice sistem GIS permite integrarea datelor colectate in perioade de timp diferite, la scari diferite, folosind metode diferite de colectare.

Analiza datelor in GIS conta in aceea ca identifica relatiile dintre caracteristicile stocate intr-o baza de date si asigura ra 141f56b spunsuri pentru interogarile spatiale, respectiv : unde ?, cand ?, cum ? in relatie cu ? etc. Odata ce datele grafice si non - grafice au fost integrate, se pot realiza interogari asupra acestora, cum ar fi : care este cea mai ?, cine este influentat ?, pana unde se extinde ? etc.

ETAPELE REALIZARII BAZEI DE DATE

Culegere, achizitionare date  cartografice, cercetare in teren

1) Adunarea materialului cartografic si statistic, documentarea detaliata la diferite institutii.

Materiale cartografice au fost achizitionate de la Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Maramures si ocoalele silvice Viseu si Borsa.

Documentarea a constat in deplasarea la diferite institutii, cum ar fi: OJCGC Maramures, Technocad Baia Mare, primarii, ocoalele silvice, obtinandu-se informatii cu privire la:

intinderea si limitele intravilanelor ;

intinderea si limitele rezervatiilor Pietrosu Rodnei si Cerbul - Zimbroslavele ;

investitiile preconizate in infrastructura de transport precum si stadiul celor in derulare;

investitiile din domeniul turismului (hoteluri, moteluri, pensiuni agroturistice), stadiul implementarii proiectelor cu finantare europeana, ex. a doua  partie de schi;

informatii despre calitatea serviciilor si clasificarea unitatilor de stat si private din domeniul turismului;

informatii privind fluxul sezonier de turisti ;

tendintele in exploatarea resurselor de apa minerala (Alpina Borsa);

reconstructia sau viabilizarea unor cabane silvice sau apartinand unor institutii (ex. fostul IPEG);

extinderea rezervatiilor naturale existente; trasee marcate si nemarcate, poteci etc.

informatii privid metodologia de lucru in tehnica GIS si etapele realizarii unui proiect, etc.;

abordarea informatiilor cartografice analogice folosind tehnologia GIS;

procesarea si clasificarea, analiza si modelarea datelor digitale.

Baza cartografica utilizata.

harta topografica color scara 1: 50 000, foile: Viseu de Sus, Salistea de Sus, Borsa, Sesuri, Baile Borsa, Fantana Stanchii, Carlibaba, Pecealu, Moldova -Sulita.

planuri topografice pentru localitatile Viseu de Sus, Moisei si Borsa la scara 1:5000 -1:2000.

planuri si harti amenajistice

planurile urbanistice generale si de amenajare a teritoriului.

3 ) Actualizarea materialelor cartografice prin confruntarea la teren.

Aceasta operatiune a presupus deplasarea in teren si confruntarea materialelor cartografice cu situatia existenta, respectiv excluderea detaliilor si obiectivelor care au disparut dar figureaza pe harti si planuri, in fapt, reprezentarea detaliilor si obiectivelor noi.  

In acest sens au fost materializate pe hartile si planurile existente, obiectivele si  infrastructura nou aparuta (hoteluri, moteluri, cabane, pensiuni agroturistice, poteci marcate, drumuri modernizate, asfaltate sau construite in ultimul timp, poduri, podete etc.).

Operatiunea s-a realizat atat prin observarea directa a schimbarilor si modificarilor din teren, cat si prin executarea unor ridicari topografice de detaliu prin metoda drumuirii in circuit inchis (11 statii de drumuire si 126 detalii topografice) pentru Statiunea Borsa - scara 1:500 (fig. 1, extras ), zona Pasul Prislop - Zimbroslavele (ridicari cu GPS pentru drumurile forestiere, scara 1:10000) si partia de schi.

Fig. 1. Statiunea Borsa. Ridicarea topografica a obiectivelor nou aparute (extras  pentru prima faza de lucru - reprezentarea bruta a detaliilor topografice).

Definitivarea actualizarii materialelor cartografice s-a facut prin confruntarea la teren si completarea cu informatii din diferite surse, dupa care a urmat selectarea si integrarea acestora in baza de date.

Datele se relera la:

Trasee turistice:

1)Trasee pe Vaser:

Statia Novat - traseul Ihoasa, Rapi (pe linie ) pana la Rosu, se urca preluca lui Gotan, Picioarele Gradului, vf. Toroiaga, vf. Tiganu, se trece la Macarlau (pe Valea Vaserului) - 2 zile, cu noapte la Rosu (in cort).

Poiana Novat, se urca pe Greben (cca. 3 km), urmeaza culmea Obcioarei, se coboara cam 2 km pana la borcut, apoi se urca 2-3 km pana la bai la Novicior - cabana ViseuForest, ramificatie statia Novicior, la linia ferata (5-6 km).

Poiana Novat - vf. Greben circa 3 ore.

Novicior bai - Plaiul Popii (4 km), Preluca Pipei - statia hidrometrica de la Faina.

Statia Botizu (unde se poate ajunge cu trenul), se urca vreo 3 km pe parau pana la intersectie - Lutoasa (2-3 km), granita cu Ucraina.

Statia Botiz pe parau 3 km - intersectie drum forestier - pe vf. Bardau (panorama asupra Tarii Maramuresului) - vf. Baita (Cozia), Glamboaca (cabana IPEG) - Valea Rea (2 zile).

Viseu-gara CFF: se urca pe Vaser cu trenul pana la Comanu (43 km), urcare pe vf. Comanu Mic, Gliganu, Stevioara, Lostun, Faina, Suligu, Pietriceaua, Lutoasa, vf. Bardau, Baita (Cozia), Soimu, coborare in Valea Rea. 

Trasee in Muntii Rodnei:

Complex Borsa - Valea Fantana - Cascada Izvorul Cailor - Saua Stiol - Pasul Prislop.
Marcaj: triunghi rosu, durata: 4-5 ore

Pasul Prislop - Prelunca Tatarilor - Complex Borsa. Marcaj: banda galbena. Durata: 2,5 - 3 ore

Complex Borsa - Poiana Runcu Stiolului - Saua Stiol - Izvorul Bistritei - Saua Gargalau.Marcaj: banda albastra.Durata: 3,5 - 4 ore

Complex Borsa - Fata Meselor - Puzdra - Saua Galatiului. Marcaj: punct albastru. Durata: 4,5 - 5 ore

Poiana Borsei - Valea Negoiescului - Puzdra - Saua Galatiului. Marcaj: triunghi albastru Durata: 6 - 6,5 ore

Borsa - Iezerul Pietrosului - Vf. Rebra. Marcaj: banda albastra. Durata: 6 - 8 ore

Saua Gargalau - Vf. Galatiului - Vf. Rebra - Vf. Batrana - Pasul Setref. Marcaj: banda rosie. Durata: 14 - 16 ore

Trasee in Muntii Maramuresului:

Sesuri (Valea Bistritei - DN 18) - Valea Sesuri - Cabana Fantana Stanchi. Marcaj: punct albastru. Durata: 4 - 5 ore

Viseu-Borsa Complex - 32 km, auto, DN 18

Viseu-Borsa Complex - Pasul Prislop - Bistrita Aurie- Bucovina - 150 km, auto, DN 18 si cale ferata - 130 km

Viseu - Borsa - Prislop - Sesuri - Bila - Anies - Sangeorz Bai - 115 km, auto

Viseu - Dealul Moiseiului - Izvorul Albastru al Izei - Pestera Izei si retur, auto 13 km, 7 km drum forestier, 5 km poteca.

Viseu - Valea Scradei (manastire), auto, 17 km

Viseu - Poiana Novat - Izvorul Cailor - Piciorul Gradului - Valea Fataciunii - Rotundu - Baia Borsa, 28 km cale ferata ingusta, 9 km drum forestier, 2 km drum judetean auto

Viseu - Catarama - Gura Baii - Baia Borsa, 42 km cale ferata ingusta, 15 km auto, 4 km poteca.

Viseu - Ivascoaia - Magura - Balasana - Baia Borsa, 43 km cale ferata ingusta, 12 km auto, 5 km poteca

Viseu - Poiana Novat - Ihoasa - Betigi - Dealul Moiseiului - Moisei, 23 km cale ferata, 2 km auto, 3 km poteca, 7 km drum de caruta.

Viseu - Faina (bisericuta, pepiniere), 32 km, cale ferata ingusta

Viseu - Comanu, 46 km, cale ferata ingusta

Obiective turistice:

Biserica ortodoxa 1

Biserica greco-catolica

Biserica catolica

Biserica ortodoxa 2

Salonul artelor

Lucrarea de arta - Lauda mainilor

Primaria orasului

Forumul Democrat German

Biserica ortodoxa Viseu de Mijloc

Biserica reformata

Centrul pentru mestesuguri

Biserica ortodoxa Radeasa

Biserica Valea Raului (Pestilor) Biserica Valea Scradei

Manastirea Sf. Maria - Valea Scradei

Crucea Sf. Gheorghe - Dealul Ciunca

Unitati de cazare in Borsa:

Hotel Cerbul - 3 Stele, 31 camere, Hotel Perla Maramuresului - 2 stele, 20 camere, Hotel Mia - 3 stele, 12 camere, Hotel Iezer - o stea, 26 camere, Pensiunea Mihali, Cabana Poiana, Cabana URSU, Borsa-Complex, Pensiunea Nagy, Pensiunea Cervenschi, Pensiunea Fly,  Pensiunea Hantig,  Pensiunea Mihali Ioan, Pensiunea Poiana-Borsa

Unitati de cazare in Viseu de Sus:

Hotel ViseuForest - o stea, 26 camere, Pensiunea DORA, Pensiunea MIOARA, Pensiunea Ioana, Pensiunea Raluca .

METODOLOGIA DE LUCRU

Scanarea materialelor cartografice

Initial au fost trasate limitele zonei de interes, dupa care s-a trecut la scanarea materialului la rezolutia de 300 dpi, format JPEG, TIFF si curatarea imaginilor obtinute.

Georeferentierea

Prin georeferentiere hartii digitale ii sunt asociate coordonate reale (geografice sau rectangulare), noile coordonate trebuie sa fie asociate cu o anumita proiectie cartografica. Functie de GIS -ul folosit, georeferentierea poate sa precede digitizarea/vectorizarea, realizandu-se imediat dupa scanare - georeferentierea imaginii raster obtinuta.

Georeferentierea s-a realizat diferentiat pentru hartile si planurile topografice, astfel:

pentru hartile topografice a fost georeferentiat fiecare strat (shapefile) prin intermediul programului ArcINFO.

pentru planurile topografice georeferentierea s-a facut prin intermediul programului Image Registration (extensie ArcView) pentru imaginile JPEG si TIFF.

Dupa georeferentierea hartii digitale (transformarea coordonatelor grafice in coordonate reale geografice sau rectangulare) au putut fi calculate distante pentru diferite elemente liniare, ex. trasee turistice existente sau propuse - folosind extensia Network Analyst, suprafete, diferente de nivel  - prin analiza grid si coverage utilizand programele Arc/Info si ArcGis 8.3

Digitizarea si geocodificarea

Digitizarea s-a realizat in programul ArcView ca modul de baza si extensiile acestuia folosind

metoda screen-digitizing.

Pentru hartile topografice digitizarea s-a facut pe componente spatiale caracteristice ca si continut si tip de primitiva grafica realizand 28 strate (exemplificare -  fig. 2 a, 2b, 2c) din care: 6 strate punct (varfuri, cabane, izvoare minerale etc), 12 strate linie (drumuri, cai ferate, hidrografia, telescaun etc.) 10 strate poligon (intravilan, contur, lacuri, vegetatie etc.).

Concomitent cu operatiunea de digitizare s-a realizat si geocodificarea, legarea datelor grafice cu datele atribut caracteristice (date obtinute de pe suportul cartografic, cercetarea in teren si din informatiile furnizate de diferite institutii ), astfel, pe langa datele de identificare a fiecarui element grafic digitizat (ID), date cantitative proprii fiecarui element (ex. altitudine, denumire etc.) au fost introduse date calitative (ex. strazi, drumuri nationale, poteci, plantatie - tipul vegetatiei, livezi, categoria respectiv clasificarea obiectivelor turistice etc).

La acestea au fost adaugate date cantitative rezultate dupa georeferentiere, cum ar fi: perimetrul, suprafata etc., tab. 1.

Tab. 1 . Datele atribut pentru stratul tematic localitati - extras.

Fig. 2a. Curbele de nivel si etichetarea acestora

Fig. 2b. Hidrografia

Fig. 2c. Trasee turistice

Definitivarea bazei de date

Baza de date digitala bruta obtinuta, a fost analizata si corectata (adaugiri, suprapuneri, distorsionari) etichetata si personalizata folosind culorile conventionale pentru fiecare componenta grafica si semnele conventionale pentru detaliile fara scara rezultand forma finala a hartii turistice digitale, pregatita pentru editare (fig. 3 -exemplificare).

Fig. 3. Extras harta turistica digitala.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Dimitriu G., (2001) Sisteme informatice Geografice - GIS, Editura Albastra, Cluj - Napoca

Rasteiu M., Ienciu I., Wainberg D., (2003), Suport informatic de digitizare a datelor din topografie si cadastru, Editura Aeternitas, Alba Iulia