REFERAT INDUSTRIE HOTELIERA
Romania este, fara indoiala, una dintre pietele hoteliere cu cei mai mari indici de crestere din Europa, atat in planul investitiilor hoteliere noi livrate pietei, cat si in planul gradului mediu de ocupare si tarifului mediu obtinut cu precadere in Capitala, apreciaza specialistii in domeniu. Evaluarile Peacock Hotels arata ca in Romania, in 2005, segmentul proprietatilor hoteliere a fost "capul de afis", acoperind peste 68% din volumul investitiilor in ospitalitate. Alte circa 15 procente se regasesc in solutii alternative de cazare (pensiuni, vile, bungalouri etc.), iar 11% in mijloace de transport (autocare, microbuze, nave etc.) si numai 6% in agrement, cu precadere in amenajari de areale schiabile, inclusiv transport pe cablu.
Potrivit cercetarilor, totalul investitiilor in domeniul hotelier pana la sfarsitul anului 2005 tindea catre valoarea de 400 milioane de euro, apropiindu-se de previziunea de 420 milioane euro. De precizat ca, in marea lor majoritate, investitiile acestui an sunt facute din resurse locale private sau bancare. In raport cu dezvoltarea infrastructurii hoteliere in tara, in 2005 au fost puse in functiune peste 1.500 de camere in structuri hoteliere clasificate, capacitati care in proportie de peste 78% se refera la constructii noi, diferenta reprezentand modernizari ale unor proprietati hoteliere existente.
Clasificarea acestor noi hoteluri se situeaza - in cote relativ egale - pe gradul de confort de 3 si de 4 stele, cu un usor avantaj pentru cele de 3 stele. In acest moment, sunt cel putin 58 de proiecte hoteliere initiate sau in curs de initiere in Romania in 2006, fiecare avand nivelul sau de inedit sau spectaculozitate.
Analiza sus-amintita privind tendintele de piata pentru anul in curs releva ca, in timp ce investitiile de 3 stele continua, dar cu o tendinta de stagnare, se constata un "apetit" mai accentuat pentru dezvoltarea unor proprietati de 4 stele, in acord cu exigentele in crestere ale pietei, si intra pe agenda investitorilor preocuparea pentru realizarea unor hoteluri de 2 stele in standarde internationale, a caror lipsa acuta se resimte in numeroase regiuni.
Investitiile in industria ospitalitatii in urmatorii 3 ani - 1,2 miliarde de euro
"Suntem de parere ca in intervalul 2006-2009 vom avea investitii cumulate in industria ospitalitatii de peste 1,2 miliarde de euro, crescand considerabil ponderea investitiilor straine, dar si a programelor de finantare comunitare", a declarat Paul Marasoiu, presedintele Peacock Hotels Romania. Acesta apreciaza ca sporirea si diversificarea zonala a capacitatilor de cazare si functiunilor turistice vor contribui pe termen mai lung si la reglarea tarifelor hoteliere, eliminand cresterile lor artificiale in varfuri de sezon in baza caracterului limitat al alternativelor prezente.
Cu o capacitate nationala de cazare putin peste 1% din populatia Romaniei, valoare dramatic inferioara nevoilor si intentiilor de calatorie ale turistilor interni si straini, optiunile limitate au efectele similare monopolismului, nu doar in privinta tarifelor, ci si a unei limitari fortate a dimensiunii cererii.
Romania ar putea deveni destinatie-vedeta
In mod clar, piata romaneasca incepe sa fie interesanta pentru marii tour-operatori internationali, cat si pentru companii consacrate. In planul evolutiilor de piata, asa cum se estima inca de acum doi ani, capacitatea hoteliera a crescut in termenii evaluati, ramanand componenta cu cea mai mare dinamica a pietei. Totodata, Marasoiu este de parere ca tara noastra are mari sanse sa devina in scurt timp cel mai important stat din punct de vedere al "safe country-urilor". "Mutatiile politico-sociale privind circulatia mondiala dau Romaniei sansa de a ajunge destinatia-vedeta a investitorilor si turistilor din Europa si in special din Europa de Est. Este insa esential ca mediul de afaceri si autoritatile sa ia in calcul serios fructificarea unei sanse actuale reale - dupa atatea alte oportunitati pierdute".
Reprezentantii Peacock Hotels sunt de parere ca pe termen scurt putem miza in atingerea acestui obiectiv pe turismul de afaceri, de reuniuni si motivational care, conform evaluarilor, este principalul pilon de performanta a ospitalitatii romanesti. Acest segment a inregistrat si in 2005 o crestere valorica importanta (in Bucuresti cu peste 36%) si a generat un volum suplimentar de servicii specifice necesare, cerere absorbita de noile capacitati hoteliere inaugurate in 2004 si 2005 in Capitala.
Criza de resurse umane, in turism
Romania se confrunta in continuare cu o lipsa acuta a resurselor umane cu competente profesionale reale in specializarile industriei ospitalitatii, conform cu practicile mondiale. "Sa pornim de la simpla premisa ca cele 948 de structuri de primire turistica ce figurau ca licentiate la 31.12.2005 si cele circa 2.470 de agentii de turism din Romania trebuie sa fie conduse, potrivit legislatiei in vigoare, de un manager brevetat. In absenta unui sistem actualizat si performant de instruire si formare profesionala in ocupatiile moderne ale ospitalitatii, pe toate nivelurile de pregatire (preuniversitar, universitar vocational, formare continua etc.) ramane o intrebare deschisa unde vom gasi, in urmatorii ani, peste 3.400 de manageri profesionisti si, alaturi de ei, suficiente resurse umane in echipe competitive care sa aplice proceduri de operare corespunzatoare standardelor mondiale", a adaugat Paul Marasoiu.
Un motor important al evolutiei in domeniul hotelier a fost cel al turismului de afaceri si motivational, care in 2005 a avut o crestere valorica importanta, numai in Bucuresti, cu peste 36%, acest lucru generand un volum suplimentar de servicii specifice necesare, cerere absorbita de noile capacitati hoteliere inaugurate in 2004 si 2005. Gradul mediu de ocupare al intregii capacitati de cazare din Bucuresti a crescut in 2005 fata de anul precedent cu peste 5%, tinzand catre 69%, si depasind astfel media europeana cu aproape 2%, cu 4% peste media vest-europeana si relativ la acelasi nivel cu media central-sud-est europeana.
Un grup de magnati din topul celor mai bogati romani concentreaza in mainile lor 9% din capacitatea de cazare a Romaniei
Pe ultima pozitie, dar deloc de neglijat, se afla libanezul Fathi Taher, care controleaza 555 camere, din care 402 in cel mai luxos hotel din Capitala, JW Marriott, recent evaluat la 150 milioane euro. Pozitia numarul opt este adjudecata, cu 644 de camere, de Viorel Paunescu, posesorul hotelurilor Intercontinental si Lido din Bucuresti, precum si al unei averi de 750 milioane dolari. Al saptelea loc este ocupat cu mult succes, mai ales de cand se afla la guvernare, de George Copos, care are in portofoliu 951 de camere, evaluate de revista Capital la 96 milioane euro. Ne apropiem de mijlocul clasamentului, iar pe pozitia a sasea se situeaza Iosif Armas, cu 1.247 de camere de doua stele, deci cu o valoare de piata de 13 milioane euro. Tandemul Gabriel Popoviciu & Radu Dimofte se afla pe locul cinci, iar daca ar vinde cele 1.102 camere pe care le administreaza, ar incasa 90 milioane de euro.
Pe locul patru si cel mai promitator candidat datorita investitiilor planificate in urmatorii cinci ani, este Radu Enache, proprietarul lantului Continental (1.700 de camere), evaluat la 65-70 milioane dolari. Iar acum, "le creme de la creme".... Omul de afaceri Mohammad Murad, cu peste 2.000 de camere, majoritatea pe litoral, si o avere de 65-70 milioane dolari, si-a adjudecat al treilea loc. Pe locul al doilea, surpriza, se situeaza omul de afaceri din Timisoara Josef Goschy, cu 2.520 de camere in 25 de hoteluri din tara.
Iar locul intai ii revine lui.... Viorel Micula, ale carui 3.180 de camere si 16 unitati de cazare nu valoreaza, din pacate, decat 32 milioane euro, fiind clasificate doar la doua stele.
Topul proprietarilor de hoteluri din Romania
Cele mai importante 81 de unitati de cazare din turismul autohton sunt controlate de o mana de oameni de afaceri mai mult sau mai putin controversati. Dintre aceste hoteluri, 14 sunt clasificate la patru si cinci stele
Noua oameni de afaceri din topul celor mai bogati romani detin impreuna circa 30.000 de locuri de cazare, adica aproape 9% din capacitatea totala a Romaniei. Cum au reusit ei sa puna mana pe aceste portofolii fantastice?
Unii, prin privatizari despre care se mai vorbeste si acum, si nu de bine. Altii, prin investitii consecvente, planificate cu atentie an de an. Sau prin tranzactii spectaculoase, care i-au lasat cu gura cascata pe ceilalti jucatori din piata. Nici o poveste despre "Cum sa ajungi magnat in industria hoteliera" nu seamana cu cealalta, asa cum nici unul din cei noua oameni de afaceri nu seamana unul cu celalalt. Unul este vicepremier in actualul guvern, timp in care a reusit sa faca una dintre cele mai mari tranzactii din piata. Trei dintre ei investesc cu grija in fiecare an, asteptand sa culeaga roadele dupa integrarea in Uniunea Europeana. Un altul este prea putin preocupat de asta, in ideea ca se adreseaza turistilor cu venituri medii, neglijand potentialul miilor de camere pe care le detine. Cinci dintre ei sunt oameni de afaceri fie straini, fie romani, ale caror nume sunt conectate atat cu fosta, cat si cu actuala putere, lucru benefic pentru afacerile lor. Sa fie afacerile si politica combinatia norocoasa? Nu neaparat, pentru ca pe clienti ii atrage altceva: un hotel renovat, un bun raport calitate/pret si un brand adus de-afara.
Ca industria hoteliera este mai profitabila decat pare la prima vedere, o dovedeste numarul mare de hoteluri care rasar peste noapte. Din ce in ce mai multi oameni de afaceri care au castigat bani frumosi in alte industrii se arunca acum, in speranta imbogatirii peste noapte, intr-o piata in care competitia se va inteti abia anul viitor.
Conform estimarilor facute de compania de consultanta hoteliera Peacock Hotels, investitiile in industria hoteliera ar putea depasi un miliard de euro in urmatorii trei ani, dupa ce anul trecut s-au situat in jurul sumei de 400 milioane euro. O alta tendinta semnificativa pentru viitorul apropiat este orientarea investitiilor de cinci stele si catre orase mari din provincie, cum ar fi Timisoara, Cluj, Iasi, Constanta si Sibiu.
Ioan si Viorel Micula - 3.180 camere
Fratii Ioan si Viorel Micula sunt invidiatii posesori a 12 hoteluri de pe litoral, cumparate la privatizarea din 2002, plus inca patru unitati in judetul Bihor. "In 2006, ne-am propus sa facem investitii majore in zona montana din judetul Bihor, fiind motivati de potentialul extraordinar al acesteia. De asemenea, intentionam sa dotam hotelurile de pe litoral si din Baile Felix cu echipamente si instalatii de ultima ora", spune Viorel Micula. Cifra de afaceri realizata anul trecut din activitatea turistica s-a ridicat la 8,2 milioane euro, relativ putin pentru numarul mare de camere din portofoliu.
Conform estimarilor revistei Capital, valoarea de piata a celor 3.180 de camere clasificate in mare parte la doua stele se ridica la circa 32 milioane euro. Acuzati de voci din piata ca lipsa investitiilor in hotelurile de pe litoral a dus la scaderea drastica a numarului de turisti in Neptun - statiune unde se afla cele mai multe hoteluri ale celor doi oameni de afaceri - cei doi spun ca au investit peste sapte milioane de euro in ultimii ani si ca hotelurile lor se adreseaza turistilor cu venituri medii.
Josef Goschy - 2.520 camere
Dupa ce in 2004 a reusit performanta ca toate societatile din holding sa fuzioneze, in 2005, Josef Goschy a incetinit putin ritmul. Dar are motive sa fie multumit, mai ales ca a ajuns pe locul doi in topul celor mai importanti jucatori din piata. Valoarea de piata a proprietatilor Unita Turism Holding, al caror actionar majoritar este omul de afaceri, se ridica la 145 milioane dolari. "Pentru anul 2006, ne-am propus inceperea lucrarilor de modernizare a tuturor spatiilor de cazare din toate unitatile hoteliere, asa incat pana la sfarsitul anului 2007 aceste lucrari sa fie finalizate in totalitate. De asemenea, vor incepe lucrarile de construire a unui complex multifunctional in statiunea Lacul Sarat, a carui valoare totala se va ridica la peste 4,5 milioane dolari", spune Josef Goschy.
In 2005, s-au facut investitii in valoare de 2,4 milioane dolari, iar cele mai mari sume au fost investite la hotel Moldova Iasi, hotelurile Deva si Sarmis din Deva, hotel Belvedere Cluj-Napoca, hotel Transilvania Alba Iulia, hotel Fantanele si hotelul Traian din Drobeta Turnu-Severin. Cel mai profitabil hotel este Belvedere din Cluj-Napoca, cu o cifra de afaceri pe 2005 de 1,5 milioane de dolari.
Industria ospitalitatii, stirbita de managementul defectuos
In tara nu exista forme de invatamant pentru pregatirea hotelierilor. Majoritatea directorilor de hotel folosesc instrumente manageriale de acum 20 de ani
In momentul de fata, industria hoteliera autohtona se confrunta cu mari probleme in ceea ce priveste managementul de profil, sunt de parere specialistii in domeniu. "Romania e plina de brevete si diplome care "atesta" calitatea de manager in turism, dar sunt doar niste hartii acordate la nimereala. Absolventii acestor forme de invatamant nu au nici o legatura cu turismul. 80 la suta din tot ce inseamna forma de invatamant in turism se afla in momentul de fata la acelasi nivel cu cel de acum 20 de ani, dar foarte multe s-au schimbat de atunci. Lipsa fortei de munca calificata in turism este una dintre cele mai mari probleme a industriei", a spus Paul Marasoiu, presedintele Peacock Hotels/Global Hotel Management cu ocazia Forumului Industriei Ospitalitatii organizat de revista de profil - HRB expert.
Abilitati cheie pentru hotelieri
De asemenea, Marasoiu a aratat cat de important este trainingul managerial in gestionarea, coordonarea si controlul unui hotel, fara de care multe unitati de cazare au cunoscut esecul. Potrivit specialistului, pentru o afacere de succes in domeniul ospitalitatii, un director de hotel trebuie sa aiba cateva abilitati cheie. Astfel, gestionarea de relatii si situatii din cele mai diverse, cu persoane de orice conditie, in minim doua limbi de circulatie, stabilirea unei relatii cursive a hotelului cu piata mondiala si nationala de profil, cu oaspetii, partenerii, media, sunt cateva criterii de baza pe care hotelierul trebuie sa le stapaneasca. Totodata, coordonarea strategiilor de optimizare a veniturilor, coordonarea activitatii echipei manageriale, monitorizarea gradului de realizare a obiectivelor si criteriilor de performanta sunt cateva puncte de care directorul de hotel trebuie sa tina cont.
Fidelizarea angajatului - factor important
In ceea ce priveste relatia angajati - proprietari - oaspeti, managerul hotelului are responsabilitatea (cel putin teoretica daca ne raportam la numarul de hotelieri care si pun aceste aspecte in practica) de a pregati si motiva resursele umane, de a oferi training continuu pentru dezvoltarea afacerii si depasirea concurentei. De asemenea, potrivit lui Paul Marasoiu, managerul ar trebui sa aiba o viziune clara asupra identitatii de imagine a hotelului, supravegherea aplicarii corecte a celor mai noi acte legislative si norme cu impact asupra afacerii. Verificarea derularii eficiente a contractelor comerciale, programelor de fidelitate pentru oaspeti, prezentarea catre proprietar a rapoartelor de analiza a performantelor proprietatii in raport cu bugetul, resursele alocate sunt si ele factori cheie pentru derularea unei afaceri competitive in industria hoteliera.
Hotelul nu se tine cu familia
O greseala pe care o intalnim frecvent in industria de profil este ideea de cvasi-hotel, independent de oricine si orice, cu un management familial, unde personalul nu se selecteaza, ci se alcatuieste, angajatii fiind in majoritate rude. Alti patroni abuzeaza de polivalenta activitatilor la care au acces. "Implicarea directa a proprietarului in conducerea hotelului, ignorand reperele profesionale de management, sunt cazuri nefericite, dar frecvente in activitatea hoteliera", a adaugat Marasoiu. Alti patroni de hoteluri submineaza autoritatea manegementului prin implicarea directa in relatiile cu personalul, afectand performanta afacerii.
Pana in 2009, numarul camerelor din Capitala se vor dubla
Intr-o alta ordine de idei, sumele investite in sectorul hotelier au depasit 400 de milioane de euro in anul 2005. Totodata, prezenta lanturilor internationale devine tot mai activa, apropiata integrare in spatiul comunitar contribuind decisiv la stimularea investitiilor in industrie, pentru Bucuresti prevazandu-se o crestere in intervalul 2006-2009 de 50% a numarului de camere. De asemenea, se contureaza din ce in ce mai clar interesul investitorilor spre hoteluri de 3 si 2 stele. Ritmul accelerat de dezvoltare a capacitatilor de cazare aduce la un necesar suplimentar anual de forta de munca de circa 8.500 de persoane. Acest lucru reprezinta o problema pentru hotelieri, dat fiind migratia masiva a personalului calificat.
Hotelierii de pe litoral au incasat cu 15% mai mult fata de anul trecut
Proprietarii de hoteluri de pe litoral au inregistrat in sezonul estival din acest an o crestere medie de circa 10-15% a incasarilor fata de vara trecuta, avansul fiind mai mare in cazul unitatilor care au investit in modernizare, potrivit reprezentantilor pietei turistice. "Cei care au investit au avut si cresteri de 50% la incasari. La hotelurile care nu s-au modernizat, veniturile au crescut mai putin, cu circa 5-10%", a declarat agentiei Mediafax, secretarul general al Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc, Dragos Raducan. Potrivit estimarilor patronatelor, evolutia ascendenta se va mentine si anul viitor pentru ca hotelierii au decis sa nu majoreze tarifele si litoralul va beneficia de o promovare mai puternica. "Sunt oameni noi la Autoritatea Nationala pentru Turism, foarte dinamici, si avem incredere ca lucrurile vor evolua in bine. In plus, pe litoral sunt multe hoteluri noi si investitiile vor continua", a spus Raducan.
Investitiile in industria hoteliera se indreapta, in prezent, spre unitati cu capacitate mica si medie de tip business, de trei si patru stele, dar care sa ofere servicii foarte bune, la nivelul celor de cinci stele, a declarat pentru Rompres Zohar Yigal Moshe, manager general al AlfaRom Holding.
"Intr-o perioada cand in Romania ne ghidam singuri dupa regulile dictate de propria experienta in afaceri, am pus in balanta standardul calitatii cu cel al pretului si asa am dezvoltat un concept in industria ospitalitatii care astazi este cunoscut in Bucuresti drept Hotel #7. Hotelul, o investitie de 1,5 milioane de euro, cu numai 11 camere, restaurant si bar, clasificat la patru stele, este destinat oamenilor de afaceri care doresc ca in centrul Capitalei sa gaseasca un spatiu linistit si, in aceeasi masura, dotat cu toate facilitatile de care au nevoie. Se pot organiza teleconferinte in timp real, astfel incat omul de afaceri sa aiba aceeasi eficienta ca in biroul lui de lucru. Acest concept, care in multe tari este deja consacrat si bine dezvoltat, are avantajul ca poate aduce servicii de calitate superioara pentru clientii care au, suplimentar, o intimitate ce nu poate fi data de un hotel cu multe camere", a precizat Zohar Yigal Moshe.
Opinia generala este ca numarul de camere din hoteluri este insuficient. In acest context, piata Bucurestiului are o evolutie considerata interesanta. Tot mai multi investitori dezvolta, in prezent, proprietati mici si medii, de trei si patru stele. Noile investitii hoteliere vor urma tendinta deja constatata, respectiv pentru unitati mici si medii, cu 20-80 de camere. Se anticipeaza ca tendinta se va pastra si pe parcursul anului 2007. Principala problema a investitorilor este lipsa unei infrastructuri corespunzatoare. Chiar daca in urmatorii sase-sapte ani, Bucurestiul va ajunge de la circa 5.000 de spatii de cazare la aproape 9.000, investitiile in industria ospitalitatii vor fi in orasele mari, care pot aduce un ritm de amortizare crescut.
"Societatea Diesel 7, parte a AlfaRom Holding, care se ocupa de managementul hotelului #7, a investit deja in cursuri de pregatire a angajatilor sai. Diesel 7 ofera clientilor asigurare de accidente, de furt sau in caz de deteriorare a bunurilor care le apartin, pe toata perioada sejurului. In plus, pentru cei care se afla in tranzit prin Capitala, s-a perfectat serviciul Day use, care permite clientilor inchirierea unui apartament pentru 4-12 ore", a spus Zohar Yigal Moshe.
O alta inovatie 100 la suta in turismul de afaceri din Romania, dezvoltata, in faza de proiect de AlfaRom Holding, care ofera omului de afaceri posibilitatea de odihna, distractii, dar si cazarea intr-un spatiu cultural propriu, va fi, incepand din 2007, hotelul ce se dezvolta pe terenul cumparat de grupul israelian langa Sinagoga din centrul Bucurestiului. La fel ca Hotel #7, si acesta va respecta "reteta DDeveloperii internationali vor accelera dezvoltarea industriei hoteliere din Bucuresti
Industria hoteliera din Bucuresti va cunoaste o activitate intensa de dezvoltare in urmatorii ani datorita patrunderii pe piata a investitorilor internationali. Potrivit companiei Richard Ellis, citata de NewsIn, lanturile internationale de hoteluri sunt interesate de obtinerea unor pozitii puternice pe piata locala, pentru ca Bucurestiul are un mare potential de dezvoltare in comparatie cu alte orase din Europa Centrala si de Est.
"Printre retelele hoteliere internationale care intentioneaza sa intre pe piata romaneasca sunt Kempinsky, Hyatt, Four Seasons sau Sheraton estimandu-se ca segmentul de lux va avea o evolutie buna in urmatorii ani, similara cu a altor piete din Europa Centrala si de Est, in special Praga, Varsovia si Bratislava. Piata hotelurilor va cunoaste o activitate intensa de dezvoltare, pe masura ce developerii vor finaliza proiecte noi sau lucrari de renovare", arata analiza Richard Ellis.
Cel mai important proiect hotelier din tara noastra este dezvoltat de Pro Confort in sud-estul Bucurestiului, proiect care totalizeaza aproximativ 1.000 camere. In acest an vor fi materializate si proiecte de renovare, in acest an urmand a fi renovate hoteluri precum Bucuresti Radisson SAS (424 camere), Hotel Continental (61 camere) si Ramada Turist. Ofertele hoteliere vor tine cont si de clientii cu buget redus, investitile urmand a creste si in acest sector, estimeaza Richard Ellis.
Industria hoteliera din Bucuresti este dominata, in prezent, de hoteluri de trei si patru stele, reprezentand 66% din totalul spatiilor hoteliere. Capitala detine numai sase hoteluri de lux (de cinci stele), care totalizeaza 1.467 camere.
In trimestrul trei din 2006, numarul total de hoteluri inregistrat in Bucuresti era de 87 unitati, potrivit Ghidului Hotelurilor editat de Autoritatea Nationala pentru Turism. In trimestrul trei din 2004, Capitala avea doar 61 de unitati hoteliere. In perioada 2004-2006, numarul de camere disponibile a crescut cu 22%, ajungand la 6.400.
Cele mai mari unitati hoteliere din Bucuresti sunt Hotelul Intercontinental (cu 423 camere, din care 283 sunt disponibile, restul aflandu-se in proces de renovare la ora actuala), Marriott Grand Hotel (402 camere) si noul proiect Hotel Phoenicia (348 camere), mai arata Ghidului Hotelurilor. iesel 7", fiind un hotel cu maximum 25-30 de camere.
|