RESURSE TURISTICE
Dupa studierea acestui capitol, cititorul va putea sa:
. defineasca 'potentialul turistic' si 'produsul turistic';
. discute importanta si structura resurselor turistice;
. explice rolul si semnificatia infrastructurii generale si infrastructurii specifice turismului;
. inteleaga mai bine si sa detalieze atat resursele naturale, cat si resursele antropice;
. discute realitatile s i perspectivele potentialului turistic romanesc.
6.1. Potentialul turistic - factor determinant al activitatii turistice
Din capitolul alocat discutiei ofertei turistice potentiale, am remarcat existenta unei intime
legaturi intre aceasta si zona de destinatie (teritoriul sau spatiul turistic) cu incarcatura ei cantitativ -
calitativa de elemente ce pot trezi interesul turistic, ceea ce ne sugera sa localizam asa numitul
'bazin al ofertei turistice'. Cu alte cuvinte, oferta turistica se evidentiaza printr-o amplasare
teritoriala destul de rigida. De asemenea - cum remarca s i distinsul profesor Ion Mac - '() ea tine
mai mult de natura locurilor si de incarcatura cu elemente (generale si speciale) rezultate din munca
creativa a omului'1. Iata de ce, in intelegerea analistului mentionat, fata de care ne exprimam s i noi
acordul, totalitatea componentelor (naturale s i create de om) implicate in dinamica existentei
actului turistic dintr-un spatiu geografic dat, considerat ca loc de destinatie turistica, reprezinta
potentialul ofertei turistice.
Produsul turistic (Pt) reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor puse la dispozitia
vizitatorilor la locul de destinatie (de sejur). El nu trebuie confundat cu potentialul turistic (P),
care inglobeaza fond 424e41e ul turistic si infrastructura.
Asadar, potentialul turistic este o categorie larg cuprinzatoare, frecvent utilizata in limbajul
de specialitate, menita sa asigure intelegerea structurii si functionarii sistemului turistic. Intr-o
acceptiune generala, el desemneaza ansamblul elementelor naturale, economice si cultural-istorice,
care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica, dau o anumita functionalitate pentru
turism s i deci constituie premise pentru dezvoltarea activitatii de turism2. Literatura de profil ofera
cateva incercari de cuantificare a lui, dar dificultatea infaptuirii acestei intentii provine din
imposibilitatea aprecierii cantitative riguroase a componentelor sale, mai ales a componentelor
naturale ale structurii sale. Multe din ele sunt aspecte calitative ale mediului inconjurator, ceea ce
face ca evaluarea sa poarte o incarcatura mare de subiectivism.
Diminuarea subiectivitatii in evaluarea potentialului turistic s-ar putea asigura prin
introducerea indicilor valorici. La baza obtinerii acestora va sta analiza atractivitatii, subordonata,
la randul sau, modului in care obiectivele supuse interesului turistic raspund unor cerinte1, cum ar
fi: unicitatea (pe plan local, regional, mondial); cota atractiva intrinseca (legata de intimitatea
fenomenului, obiectivului), modul s i timpul in care satisface cererea turistica (sezonier, anual,
efemer, deschis, inchis etc.), dificultatea sau usurinta punerii in valoare; cheltuielile de mentinere a
valorii sale turistice.
Dinamica potentialului turistic, in calitatea sa de componenta a ofertei, constituie premisa
unei evolutii corespunzatoare a cererii. Cresterea cantitativ-calitativa a acestuia largeste
corespunzator proportia cererii si asigura satisfacerea unei mase mai mari de solicitanti.
Pentru a realiza o activitate turistica eficienta trebuie cunoscute si mereu ajustate relatiile
dintre cerere si potentialul turistic la dispozitie, relatii carora le sunt proprii:
- interdependenta si interactiunea reciproca intre cele doua componente;
- neuniformitatea si neechivalenta acestora in decursul timpului si in planuri spatiale locale si
regionale;
- dinamismul acestor relatii, avand ca suport faptul ca atat cererea, cat si potentialul turistic
evolueaza continuu, sunt supuse unor situatii aleatoare si pot fi influentate prin politici de
piata (preturi si tarife);
- primatul evolutiei cererii sub toate aspectele, fata de cea a potentialului turistic, urmare a
gradului ridicat de rigiditate al ofertei turistice;
- periodicitatea aparitiei unui dezechilibru dintre cele doua componente, sub dubla ipostaza:
a) potentialul turistic nu poate satisface componentele cererii, fapt care obliga pe solicitanti
sa se adapteze penuriei;
b) potentialul turistic depaseste necesitatile cererii, ceea ce determina scaderea eficientei.
In astfel de situatii trebuie intervenit cu facilitati care sa sporeasca interesul turistic al
populatiei s i o etalare mai uniforma a acestuia pe intreaga perioada a unui an
calendaristic.
- importanta determinarii echilibrului intre cele doua componente prin statornicirea unor
studii pluri - si interdisciplinare (geografice, economice, sociologice etc.) care au ca
sarcina determinarea volumului si structurii ofertei turistice necesare in viitor in
conformitate cu optiunile purtatorilor cererii, dar si de a influenta cererea spre a se adapta
la situatia existenta intr-un moment dat. In aceasta directie se poate actiona prin parghiile
economice: preturile la transporturile generale, cheltuielile suplimentare pentru vize,
veniturile populatiei s.a.
In concluzie, cele doua cgpuri de forta - cel al cererii s i cel al potentialului turistic (in
calitatea sa de componenta a ofertei) modeleaza, in ultima instanta, dinamica fluxului turistic
(intensitatea circulatiei turistice, durata sejurului etc.), volumul si structura prestatiilor turistice din
cadrul unei anumite perioade.
6.2.1. Componente si criterii de grupare
Nu de putine ori, in teoria si practica turistica, semnificatiile termenilor 'oferta' si 'produs'
sunt aproape sinonime cu cele ale termenilor de 'resurse' si 'destinatii'. Diferenta dintre ei este mai
degraba contextuala decat conceptuala.
Oamenii nu calatoresc pe distante prea mari si nu-si irosesc timpul sau banii pentru a merge
intr-un loc care nu le ofera ceva deosebit. Impartirea inegala a turismului, in jurul lumii, este o
dovada in acest sens. Intre dorinta oamenilor de a calatori si atractia lor pentru o anumita destinatie
exista o stransa si complexa interdependenta. Aceasta o reprezinta atractiile unei destinatii turistice,
care incurajeaza oamenii pentru a merge acolo. Deci, lipsa unor astfel de atractii inseamna lipsa
turismului. Un obiectiv turistic trebuie sa aiba insa ceva mai mult decat atractii, trebuie sa aiba
amenajari si facilitati, care reprezinta fie infrastructura generala, fie infrastructura specifica.
Infrastructura generala cuprinde sosele, aeroporturi si porturi navale, gari, prestari de
servicii, comunicatii si alte facilitati asemanatoare care inlesnesc turistilor gasirea si folosirea unui
obiectiv.
Infrastructura specifica cuprinde amenajari s i facilitati precum: locuri de cazare, servicii de
alimentatie publica, magazine, puncte de recreere, distractie s.a.
Infrastructura generala este, de regula, dirijata de autoritatile publice centrale (guvernele),
folosindu-se pentru aceasta veniturile din impozite, taxe, accize etc. Spre deosebire, infrastructura
specifica este dirijata si administrata mai ales de intreprinzatorii particulari, ajutati fiind, in mica
masura si numai in anumite perioade, de subventii provenite de la guvern.
Infrastructurile generale si specifice, combinate cu punctele de atractie, diferentiaza
destinatiile turistice cu succes de cele cu mai putin succes.
Altcineva ar putea grupa resursele in urmatoarele categorii: 1) atractii; 2) infrastructura si
facilitati (incluzand facilitatile turistice). Aceste componente globale si generale pot fi subInpartite
in mai multe subdiviziuni detaliate:
I. Resursele (atractiile) naturale, spre exemplu, sunt cele create de natura, fara interventia omului,
cuprinzand: pamant, topografie, cursuri de apa (inclusiv apele termale s i minerale), clima,
flora, fauna.
II. Resursele concepute si dezvoltate de oameni (elementele umane ale ofertei), cum ar fi:
1) oamenii si cultura lor, folclorul, obiceiurile, religia etc.;
2) atractiile culturale, istorice, arhitecturale (muzee, catedrale, teatre, monumente, festivaluri,
arta etc.);
3) infrastructura, insemnand cam acelasi lucru cu facilitatile.
Aceasta clasificare a resurselor turistice va constitui structura discutiilor noastre din acest
capitol. Retinem insa ca, nu exista o delimitare neta intre elementele umane si cele naturale ale
ofertei (de exemplu, cazul unui parc urban). Dar, faptul ca resursele difera una de alta, isi conserva
individualitatea, pe de o parte, si se sustin reciproc, sunt complementare, pe de alta parte, explica
validitatea conceptuala a acestei clasificari, chiar daca, in contrast cu alte tipologii, trasarea unei
linii de demarcatie la nivel operational poate fi imposibila.
Exista si alte grupari ale resurselor, care folosesc criterii diferite. Putem retine cateva din
ele:
A. Dupa relatiile (legaturile) lor cu turismul/recreerea distingem urmatoarele categorii de
resurse:
1) primare sau inerente - cele ce n-au in esenta lor relatii directe cu turismul s i recreerea. Turismul
este unic in aceea ca el singur poate transforma intr-un folos productiv multe din aceste aparent
'fara folos' resurse naturale si create de om. Unele din aceste resurse pot constitui chiar
obstacole pentru alte activitati economice, cum ar fi unele masive muntoase. Alte resurse, ca
arhitectura excesiva din trecut (cu costuri foarte mari si fara posibilitate economica de
recuperare la vremea respectiva) pot numai acum - datorita turismului sa devina surse de
venituri considerabile;
2) secundare sau derivate - cele ce de la originile lor sunt conectate cu turismul si recreerea.
Artificial create de oameni pentru nevoile de odihna si recreere ale acestora, ele se evidentiaza
prin parcurile urbane sau cele de distractii ('Disney World', de pilda).
B. Din punctul de vedere al caracterului atractiilor ce compun resursele turistice, distingem
urmatoarele structuri:
1) sistemul atractiilor
. Sistemul atractiilor
PRIMARE SECUNDARE
NATURALE UMANE NATURALE UMANE
2) evenimentul atractiilor
. Eveni mentul atractiilor
PRIMARE SECUNDARE
NATURALE UMANE UMANE
ex.: eclipse solare, ex.: festivaluri ex.: festivaluri, aniversari,
eruptii vulcanice, religioase ceremonii religioase, etc.
aurore boreale
C. Potrivit intinderii spatiale a pietei, distingem urmatoarele resurse: 1) locale; 2)
regionale; 3) nationale; 4) internationale.
D. Dupa nivelul de evaluare al lor, int nim resurse:
1) 2 relative (prin comparatiile dintre resurse situate in arii diferite si cu destinatii
diferite).
Literatura din domeniu retine si alte tablouri structurale ale resurselor turistice1, dar care,
consideram noi, nu prezinta un interes deosebit din perspectiva economica.
6.2.2. Resursele turistice naturale
Dupa unii specialisti, nu toate mediile naturale pot fi privite ca resurse. E.S.Zimmerman, de
exemplu, referindu-se la calitatile de 'a fi' sau 'a nu fi' resurse ale unor lucruri, s-a exprimat
succint: 'Resurse nu sunt: ele devin'. In legatura cu aceasta, Zimmerman vedea resursele ca
'extinzandu-se s i contractandu-se in raport cu efortul si comportamentul uman'2. Numai acea parte
a mediului natural care este folositoare din plin devine o resursa. Ceea ce in prezent nu poate fi
folosit pentru orice motiv, nu constituie o resursa. Acelasi rationament vizeaza si resursele turistice.
Numai ceea ce este obiect al existentei cererii este resursa.
Urmand aceasta linie de gandire, am putea Inparti resursele in existente si potentiale.
Resursa este astazi un termen important in lucrarile si studiile economice si geografice. Dar,
daca in cadrul acestora constatam o abundenta de discutii in ceea ce prives te resursele naturale
pentru industrie si agricultura, rareori acest aspect vizeaza recreerea s i turismul. De asemenea,
aplicarea practica a contributiilor geografiei fizice in problema evaluarii resurselor naturale pentru
turism si recreere este foarte modesta. Aceasta omisiune ar putea fi atribuita, pe de o parte,
atitudinilor traditionale privind ratiunile intrebuintarii naturii pentru existenta umana, iar pe de alta
parte, noutatii problemei. Recunoasterea acestei situatii explica de ce relativ mai putina cercetare a
fost intreprinsa in ceea ce priveste resursele naturale pentru turism/recreere, comparativ cu
cercetarile resurselor pentru alte ramuri ale economiei. Problema este complicata din cauza faptului
ca cele din urma sunt produse ale unor parti particulare ale mediului natural (de exemplu, acest
sistem al resurselor naturale formeaza fondul turistic natural, cu componente singulare mai putin
remarcabile si mult mai dificil de analizat decat resursele pentru industria traditionala.
Un alt motiv pentru care s-a acordat putina atentie resurselor naturale pentru turism/recreere
este faptul ca respectivele destinatii sunt de o importanta marginala pentru alte industrii, iar
concurenta pentru resurse intre turism si alte industrii a crescut in ultimii ani tot mai mult, in special
din cauza rivalitatii pentru spatiu (pamant) intre turism si cateva industrii de baza, cum ar fi:
mineritul, industria de cherestea s i unele componente ale activitatii apicole. Turismul foloseste in
primul rand resurse ce pot fi reinnoite, care intr-un anumit sens sunt 'libere' sau aproape libere (de
exemplu, frumusetea peisajelor, clima, favorabila, aerul nepoluat) si pentru care industria turistica
nu plateste in vederea achizitionarii lor, deci nu sunt cuantificate din punct de vedere economic.
Frecvent, fara turism, valoarea lor economica ar fi mica sau de neglijat. Faptul ca resursele turistice
sunt reinnoibile si au o permanenta valoare economico-sociala, culturala si ofera, prin
intrebuintarea lor, satisfactii consumatorilor plaseaza turismul intr-o pozitie favorabila comparativ
cu alte activitati. El poate prospera in aria de actiune a legilor economice ale productiei de bunuri
substantiale si servicii. De exemplu, alternativa oferita de turism in zonele muntoase, unde
economia traditionala s-a prabusit in concurenta cu noua tehnologie (sugestiv, in acest sens, este
cazul turismului dezvoltat in Alpi, unde agricultura traditionala nu poate concura cu agricultura
moderna). Sau, un alt exemplu, este cel al zonelor cu sate pescaresti 'moarte' ori al oraselor
manufacturiere din nordul 'Noii Anglii' (SUA) si din provinciile Canadei maritime, care au
beneficiat de noi posibilitati economice ca rezultat al dezvoltarii turistice. De asemenea, deosebit de
sugestive sunt si cazurile unor insule, mai ales cele mici si suprapopulate, in cadrul carora orice
resursa conventionala (energetica, minerala) este absenta, dar exista resurse turistice 'libere' (plaje
exotice deosebite, ape oceanice calde si nepoluate, recife de corali, vulcani impresionanti etc.) care
nu sunt revendicate de alte industrii. Iata de ce, turismul pare sa fie singura alternativa, alaturi de o
agricultura specifica, in cele mai multe din Insulele Caraibe, de exemplu.
Desigur, turismul nu intrebuinteaza numai resurse refolosibile / regenerabile, ci s i din cele
neregenerabile (petrol, carbune, gaze s.a.). Totus i, turismul nu este un domeniu energo-intensiv,
fata de alte sectoare economice. Cu toate acestea insa, astazi mai mult ca oricand, modul de gandire
dupa care resursele pentru alte industrii, in special resursele nerefolosibile si neregenerabile, sunt
limitate, si, opus acestora, resursele turismului/recreerii sunt daruri nesfarsite ale naturii, se
dovedeste a fi incorect. Cu un timp relativ scurt in urma am invatat lectia amara a diminuarii
calitatii existentei noastre. Am invatat ca abundenta resurselor (incluzand chiar s i pe cele
refolosibile) este iluzorie, ca toate resursele sunt limitate si cer o atenta planificare a intrebuintarii
lor, buna organizare si protectie. Am observat faptul ca actiunea umana poate avea nu numai efecte
pozitive, ci si tot mai des un impact negativ asupra calitatii resurselor, sanatatii si calitatii vietii.
Lipsa de discernamant in amenajarea si dezvoltarea unor zone turistice, excesul in
dimensionarea afacerilor agricole si industriale, care agreseaza mai mult sau mai putin sistemul
resurselor oferite de natura, au dus la neglijarea unui alt fapt important, cel al relatiei dintre om si
mediul natural de care este strans legat. Mediul fizic din natura inconjuratoare nu poate fi privit
exclusiv ca sursa a prosperitatii prin diminuarea sa continua, ca o arie de expansiune economica
exponentiala. Se impune o schimbare in atitudinile noastre fata de acest mediu, fata de rolul
acestuia in petrecerea pretiosului timp liber ce-l avem la dispozitie. Deci, natural sau fizic, mediul
trebuie privit nu numai ca o sursa de materie prima, ci si ca o sursa de bucurie, destindere si
revigorare psihica.
Pentru a sti mai concret despre ce este vorba, se impune o abordare sistemica a resurselor
turistice naturale. Sub acest aspect, in anul 1950, Marion Claswon a propus o clasificare a
resurselor naturale pentru recreere1 , care mai tarziu a fost dezvoltata intr-o lucrare, in colaborare cu
Jack Knetsch. Dupa aprecierea specialistilor mentionati, atractiile naturale pot fi subInpartite in trei
categorii: climat, peisaj (decor) si fauna.
Climatul. Soarele s i apa au constituit din totdeauna atractii naturale de mare interes. Odata ce
transportul feroviar a devenit realizabil, caile ferate au fost construite rapid, legand mediile urbane
mai mari sau mai mici din interiorul tarilor si continentelor spre regiuni litorale cu plaje accesibile,
asa incat oamenii s-au putut indrepta spre acestea din urma in grupuri tot mai numeroase.
Planeta noastra dispune de o multime de plaje celebre, cum sunt: Blackpool si Brighton in
Anglia, Scheveningen in Olanda, Deauville in Franta, Atlantic City in SUA, precum si multe altele.
Aceste plaje sunt relativ apropiate centrelor populate majore s i de aceea sunt ieftine si usor de gasit.
Plajele sud-europene au fost din totdeauna populare scandinavilor, ale caror tari de origine
se caracterizeaza printr-un climat cu ierni lungi, reci si intunecate s i ale caror plaje, chiar si vara, nu
sunt prea atractive. As a se si explica de ce, in cadrul bazinului turistic traditional al Europei
Occidentale, principalul flux turistic este cel ce porneste din nord spre bazinul mediteranean2. Marii
poli turistici ai bazinului mediteranean - Costa de Azur, Coasta Lidi (de la Marea Adriatica), Coasta
Brava (Catalania Spaniola) si Coasta del Solo (Malaga) - absorb si pot asigura conditii pentru 10-15
milioane turis ti anual. Se adauga acestor regiuni de coasta, tot in bazinul mediteranean, insulele:
Cipru, alaturi de Corfu, Creta si Cycladele (care apartin Greciei). De fapt, zona mediteraneana
reprezinta cea mai mare localizare turistica mondiala (1/3 din incarcatura turistica mondiala si
aproximativ 1/2 din cea regional-europeana).
Teritoriile sudice care integreaza zonele cu plaje au devenit tot mai populare, nu numai
pentru oamenii bogati ce si-au stabilit resedinte secundare in perimetrul acestora, ci si pentru restul
populatiei atrasa de soare si apa. Plajele din Florida, Hawaii, Mexic si Caraibe au ajuns sa atraga
vizitatori tot timpul anului pentru vacante sau vizite pe vasele de croaziera.
Unele organizatii au folosit in scop propriu dorinta publica pentru soare si plaje. Astfel, inca
din anii '30, in Anglia au fost organizate 'taberele de vacanta Butlin', prima fiind deschisa la
Skegness in 1936, complet echipata cu jocuri, elemente de distractie si de amuzament. Taberele
Butlin sunt inca operative si astazi, conturandu-se ca un segment distinct si sigur al pietei turistice.
O componenta importanta a pietei internationale a plajelor o reprezinta Clubul Mediteranean
(prescurtat Club Med). Primul Club Med deschis in 1949 la Majorca a inaugurat seria de peste 80
de cluburi existente in prezent in jurul lumii. Din informatiile pe care le detinem, un Club Med nu
dispune de un sistem organizatoric absolut al distractiei oferite, dar fiecare caz ofera o larga
varietate de activitati sportive libere. De aceea, in acord cu una din brosurile sale publicitare, deviza
Clubului Med este de 'a inapoia vizitatorilor din mediul urban, aflati in vacanta, satele trecutului -
cu toate libertatile lor, dar fara ipocrizia lor'.
Multi indivizi viziteaza plajele nu numai pentru soare, ci si din motive sportive, cum sunt:
navigatia si skiul nautic. Din perspectiva acestei motivatii, exista astazi o multime de plaje
recreative renumite in lume, de exemplu: Copacabana in Rio de Janeiro (Brazilia), Montego Bay
(Jamaica), Waikiki (Hawaii) sau Surfers Paradise pe Coasta de Aur a Australiei. Din pacate,
datorita reziduurilor s i scurgerilor poluante din conducte s i canale, precum s i a pierderilor de
hidrocarburi din vasele de transport maritim, unele plaje au fost puternic poluate. Altele au devenit
excesiv de aglomerate, incat vizitatorii trebuie sa plateasca pentru a le folosi (de exemplu, plajele de
pe Riviera Italiana au devenit adevarate suprafete de aglomerari publice). Pentru plaje mai putin
aglomerate o persoana poate plati pentru accesul zilnic, iar daca cineva dores te rezervare de acces
pe plaja, poate aranja acest lucru prin apartenenta la un club care detine o parte a plajei. Calitatea de
membru in club permite accesul la o anume parte a plajei pentru un sezon.
Cu siguranta, clima si plajele nu reprezinta singura combinatie care atrage turis tii. Schiorii
cauta zapada si inaltimi in perioada de iarna. Sub acest aspect, zona arcului alpin din Centrul
Europei, in calitatea sa de componenta structurala a bazinului traditional al Europei Occidentale,
constituie cel mai important spatiu turistic montan din intreaga lume (cu cca.13 milioane de primiri
anuale). Aici, la loc de frunte se situeaza renumitele statiuni franceze (Chamonix, Megcve, Aix le
Bains), elvetiene (Davos, Crans-Montana), austriece (Innsbruck), italiene (Cortina d'Ampezzo, de
exemplu, in Dolomitii italieni) etc. Intr-adevar, skiul a reprezentat cea mai dinamica atractie din
ultimii 25 de ani (de exemplu, industria austriaca a skiului s-a triplat in acest interval s i dispune de
peste 1500 de instalatii pe cablu pentru skiori). Totusi, in prezent cererea pentru acest minunat sport
de iarna pare sa fi atins un nivel al saturarii sale, ceea ce sporeste optimismul multora, deoarece, asa
cum s-au poluat plajele, tot asa se pot polua si muntii, cu partii si telescaune.
Decorul (peisajul). Termenii 'decor' si 'peisaj' sunt sinonimi, ei desemnand combinatii ale
variatelor resurse naturale, in cadrul carora interventia omului se face tot mai simtita, ca elemente
ale unui intreg.
Turistii care se deplaseaza in zone de decor natural, cum sunt muntii, sunt preocupati de
climat, dar in masura mult mai mica decat cei care au nevoie de soare pentru plaja sau de zapada
pentru skiat.
Si in acest caz dezvoltarea societatii si-a pus amprenta. Dupa ce trenurile au usurat
calatoriile la distanta, europenii au fost atrasi de Alpi, iar nord-americanii de M-tii Rocky.
Vizitatorii din munti doreau sa le parcurga traseele, sa-i escaladeze si doreau sa-i admire asa cum
erau, fara a avea nevoie de sporturi inventive, cum este skiul, de exemplu. Si astazi muntii inca
atrag oameni pentru frumusetea lor naturala, asa cum se intgpla si cu alte localizari naturale, cum
ar fi: canioanele (Marele Canion din Arizona - SUA), formatiunile stancoase (Stanca Ayer din
Australia), vulcanii (Vezuviu in Italia), recifele de corali (Marea Bariera de Corali - Australia) etc.
Apa, privita separat de cea marina, poate fi de asemenea o atractie decorativa, ceea ce este
un motiv pentru care turistii graviteaza spre destinatii cum sunt: Cascada Niagara (SUA si Canada),
Cascada Victoria pe r l Zambezi (Zimbabwe - Africa), Districtul Lake (Anglia), gheizerele si
ghetarii Islandei sau gheizerul Old Faithful (batranul credincios) din parcul national Yellowstone
(SUA).
Turistii mai sunt atrasi, de asemenea, de peisajele multicolore ale toamnei din Noua Anglie
(SUA), sau Ardeni (Belgia), precum si pentru a vedea ciresii infloriti din Japonia, sau lalelele din
Olanda. Mlastinile Angliei atrag alte tipuri de oameni, padurile tropicale trezesc interesul altora, iar
altii prefera des ertul.
Fauna. Fauna constituie o alta atractie naturala. Si in acest caz constatam o diversitate de
manifestare a relatiei dintre om si natura. Unii percep fauna ca ceva de observat s i admit in timpul
unei vizite printr-un parc african, cum ar fi: Serengeti (Tanzania), Murchison Falls (Uganda),
Kruger (Africa de Sud), sau in timpul unei deplasari pentru a vedea pinguinii din Antarctica, ursii
polari arctici, ori diferitele forme de fauna int nite intr-o excursie de-a lungul Amazonului si, de ce
nu, Dunarii si Deltei acesteia.
Alti turisti apreciaza fauna prin ceva prins la capatul unditei sau Inpuscat cu o arma de
vanatoare. Acesti turisti, nu de putine ori, pot fi o sursa importanta de venituri guvernamentale,
obtinute din taxele platite pentru permisele de vanatoare s i pescuit.
6.2.3. Resursele turistice antropice
Alternativa atractiilor naturale este cea a atractiilor artificiale, create si organizate de
oameni. Multe oras e atrag turistii pentru ca sunt locuri cu o activitate diversificata si constanta ce
poate incanta vizitatorii. Acest tip de turism este numit uneori 'turism urban'. Este insa greu de
aflat daca vizitatorii aleg orasele pentru activitatea lor sau pentru bunurile lor fizice. Turis tii
viziteaza Parisul pentru atmosfera sa, ori pentru a admira Turnul Eiffel sau Palatul Versailles?
Marile orase ale lumii, cu rezonanta turistica deosebita, dispun de o lista impresionanta, prin
intensitatea atractiei, de destinatii, cum ar fi: Turnul inclinat din Pisa (Italia), ruinele romane din
Bath (Anglia) sau turnurile Eiffel din Paris ori cel al Londrei. Mai mult, intretinerea si conservarea
unor cladiri istorice sunt sprijinite adesea de turistii vizitatori. Chiar si bisericile sau catedralele pot
castiga bani suplimentari, permitand turistilor sa strecoare monezi in asa-numitele 'cutii ale milei'.
Sunt insa si cazuri cand obiectivele turistice au suferit din cauza turistilor. De exemplu, obiectivul
istoric Stonehenge din Anglia, amenintat cu prabusirea sa cauzata de supratasarea terenului de la
baza ruinelor cel reprezinta, a fost Inprejmuit cu un gard de protectie.
Palatele, ca Versailles in Franta, si castelele, precum Castelul Windsor din Anglia, atrag alti
turisti. Unii prefera sa viziteze monumente, precum Arcul de Triumf din Paris. Altii se perinda prin
sate-restaurant, precum Williamsburg (Virginia - SUA), sau pe fostele cgpuri de batalii ca
Gettysburg (Pennsylvania - SUA) ori Waterloo (Belgia).
Alti turisti prefera muzeele. Cele cu renume mondial includ: Muzeul Britanic din Londra,
Muzeul German din M chen, Muzeul Louvru din Paris, Muzeul National de Antropologie din
Mexico City, precum s i Muzeul Stiintei si Industriei din Chicago. Unii turisti includ ca prioritate
vizitarea bibliotecilor sau universitatilor istorice. Constructiile guvernamentale sau politice atrag, de
asemenea, turistii. Aici pot fi incluse: Kremlinul din Moscova, Parlamentul din Londra, Casa Alba
din Washington sau Palatul Parlamentului din Bucures ti.
Multi turisti sunt atrasi de locurile civilizatiilor disparute sau de locuri arheologice, precum:
piramidele din Egipt, Stonehenge din Anglia, templele maiase din Mexic sau Maciu Piciu din Peru.
Altii prefera contactul cu culturile inca existente, cum sunt cele ale bascilor din Pirineii spaniolo-
francezi, marocanilor din Marrakesh sau ale olandezilor din Pennsylvania.
Numeroase festivaluri se inscriu in ansamblul atractiilor pentru nenumarati turisti ai
globului, cum sunt: Festivalul de la Edinburgh, Carnavalul de la Rio, Mardi Gras in New Orleans,
Sarbatoarea din octombrie din M chen sau Festivalul apelor din Stokholm. Unele festivaluri sunt
de esenta religioasa. Dintre acestea, Jocurile pasiunii - de la Oberammergan in Germania - este
apreciat ca unul din cele mai celebre, cu o vechime organizatorica de peste 350 ani si o
periodicitate, de obicei, de 10 ani. Locuri sau constructii religioase atrag, de asemenea, o multime
de turisti, spre Vatican (Roma), Westminster Abbey (Londra) si Templul Mormon (Salt Lake City -
SUA, statul Utah). In aceasta categorie putem include si mormintele sfinte religioase, ca cel de la
Fatima (Portugalia) si Lourdes (Franta).
Muzica, artele, dansul si teatrul atrag, la randul lor, foarte multi turisti. Baletul marelui
teatru din Moscova, Corul barbatilor vienezi, Madrigalul bucurestean, dansurile populare din multe
tari europene si teatrele marilor oras e, incluzand Parisul, Londra si New York, dupa aprecierile
multor analisti, nu ar putea supravietui fara turisti.
In sfars it, productia unor obiecte de arta si artizanat, cu o pondere importanta a muncii
manuale deosebit de creativa, poate constitui un important stimulator de turism. Cu titlu de
exemplu, putem nominaliza: Italia - renumita prin obiectele de pielarie, Cehia - pentru cristalul de
Bhoemia, Irlanda - pentru panza, indienii Cherokee si Navajo - pentru ceramica lor, iar eschimosii
canadieni - pentru sculpturile lor in roca.
6.3. Realitati si perspective ale potentialului turistic romanesc
Intre tarile din centrul s i estul Europei, Romania este considerata ca tara inzestrata cu cele
mai bogate si variate resurse turistice naturale si create de om, fapt ce-i confera o mare
disponibilitate pentru turism. Acest adevar are si mai mare greutate cand este recunoscut de
personalitati care au evaluat perspectiva turismului romanesc la fata locului. 'Cred ca Romania are
un potential nelimitat in ce priveste industria turismului - remarca Richard B.Lamm, guvernator al
statului Colorado din SUA, care ne-a vizitat tara. Dispuneti de o tara care are atat coasta Marii
Negre, cat si zonele montane si care sunt la mai putin de 200 km unele de altele, o tara care are
diversitatea montana a Elvetiei si a Rivierei franceze in acelasi spatiu'.
Acest potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief,
armonios Inbinate pe teritoriul tarii, o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului,
flora si fauna bogate, cu numeroase specii de interes stiintific, inegalabile monumente istorice de
arta si arhitectura etc.; el poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism, si cele mai
sofisticate preferinte ale diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale1.
In centrul tarii, Depresiunea Transilvaniei - cea mai mare depresiune intramontana din
Europa - este inconjurata, ca o cetate, de cununa Muntilor Carpati, unde se poate schia timp de 3-4
luni pe an in statiunile renumite si peste hotare (Sinaia, Predeal, Poiana Brasov s .a.), iar din
adancurile lor tasnesc izvoare de apa minerale si termominerale care, Inpreuna cu alti factori
naturali de cura, constituie baza dezvoltarii a numeroase statiuni s i localitati balneare. De-o parte si
de alta a muntilor, dealuri s i coline, un adevarat br de livezi si vii pe rod, coboara ca niste
contraforturi spre imensitatea lanurilor din cgpiile si luncile tarii, inclinandu-se usor spre doua
atractii turistice de exceptie: Delta Dunarii si Litoralul Marii Negre.
Romania este bogata in locuri si monumente istorice, ca, de exemplu, situri si cetati dacice
si romane, biserici si manastiri, palate si castele medievale, numeroase orase si sate pastratoare de
vechi traditii.
Muntii ocupa 36% din suprafata tarii si concentreaza un potential turistic de exceptie.
Carpatii Romaniei prezinta unele particularitati care le confera multa originalitate s i atrag cele mai
variate categorii de turisti, amatori de sporturi de iarna, drumetii pe poteci marcate, speoturism,
alpinism, vanatoare, pescuit sportiv s.a.
Toate masivele montane din Carpatii romanes ti sunt atractive din punct de vedere turistic,
prin urmatoarele particularitati: sunt usor accesibile, dispun de o densa retea de vai longitudinale si
transversale, de pasuri si trecatori care au favorizat construirea unor drumuri modernizate sau
forestiere, cu altitudini relativ reduse (doar 8,5% din muntii Romaniei depasesc 1500 m altitudine).
La poalele sau pe culmile unor masive (Bucegi, Fagaras , Parang, Postavarul si Piatra Mare,
Ceahlau, Retezat, Semenic, Rodna s.a.) s-au dezvoltat statiuni montane, s-au construit cabane;
Poiana Brasov, Sinaia, Predeal sunt cele trei statiuni montane si de sporturi de iarna lansate deja in
turismul international, iar Semenic, Paltinis , Durau, Borsa, Stana de Vale, Poiana Marului si
Muntele Mic bat la poarta consacrarii internationale ca statiuni din generatia a doua.
Un interes aparte in peisajul natural al tarii il reprezinta monumentele naturii, adevarate
unicate nationale s i europene, precum vulcanii noroiosi din zona Berca-Arbanasi (judetul Buzau),
Babele si Sfinxul, stanci cu forme bizare din Muntii Bucegi (judetul Prahova), pes tera si ghetarul de
la Scarisoara (judetul Alba), cei 12 Apostoli din Muntii Calimani (judetul Suceava), Pietrele
Doamnei din Muntii Rarau (judetul Suceava) s .a.
Potentialul balnear reprezinta o adevarata 'uzina de sanatate' a Romaniei. Statiunile
balneare si-au castigat un firesc si binemeritat renume pe plan intern si international. In statiunile
balneare din Romania, raspandite pe intreg teritoriul tarii, se trateaza mai toate afectiunile corpului
omenesc. Principalii factori naturali de cura din Romania sunt apele minerale si termominerale,
namolurile s i gazele terapeutice (mofete), climatul si topoclimatul, la care se mai adauga, pentru
efecte curative deosebite, lacurile cu proprietati terapeutice si apele minerale pentru Inbuteliere
raspandite pe intreg cuprinsul tarii. De aproape 2000 de ani se fac tratamente balneare la Baile
Herculane, Germisara, iar mai recent, din secolul trecut, la Baile Felix, Covasna, Tusnad, Slanic
Moldova, Vatra Dornei, Eforie Nord si Mangalia.
Litoralul romanesc al Marii Negre se inscrie cu un potential turistic deosebit in peisajul
natural al Romaniei, cu plaje intinse si nisip fin. Expunerea la soare este asigurata pe toata durata
zilei, deosebindu-se sub acest aspect de litoralul bulgar, de exemplu, unde, in ultima parte a zilei,
plaja este umbrita in mai multe zone. Apoi, datorita lacurilor cu namoluri sapropelice si apelor
mezotermale, litoralul romanesc asigura si posibilitatea efectuarii tratamentului balnear. De
asemenea, Marea Neagra nu este atat de poluata ca Marea Mediterana, iar valurile sunt frecvente in
statiunile romanesti (Mamaia, Eforie Nord, Techirghiol, Eforie Sud, Costines ti, Olimp, Neptun,
Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn si Mangalia), spre deosebire de statiunile de pe tarmul
Adriaticii, de pilda, unde acest fenomen este inexistent, iar valurile inseamna talazoterapie.
Din mai pana spre sfarsitul lunii septembrie, litoralul romanesc, intre Navodari si granita cu
Bulgaria, ofera plaja sa de exceptie, marea fara maree, favorabila inotatorilor, foarte multe zile
insorite s i temperatura moderat de calda, o buna infrastructura, acces usor pe s oselele de coasta spre
aeroportul international Mihail Kogalniceanu, sau dinspre aeroport spre Constanta ori Bucuresti, pe
podul Giurgeni-Vadu Oii, sau pe noul pod rutier si feroviar de la Fetesti-Cernavoda peste Dunare.
Ca peisaj, Inprejurimile sunt remarcabile, cu numeroase rezervatii naturale, locuri de interes
arheologic, istoric, cu ruinele celor mai vechi orase din Romania (sec.VII-VI inainte de Hristos):
Histria, Tomis, Callatis
Dunarea. Batranul Danubiu sau Istros, fluviul incarcat de istorie si legende, martor al
multor framantari si evenimente din viata poporului roman, se constituie ca o valoroasa pastratoare
de potential turistic prin cursul sau, presarat cu coturi s i meandre, insule s i ostroave, chei si defilee,
din care se detaseaza Cazanele Mari si Mici, prin lumea pestrita a mamiferelor si pasarilor ce
populeaza zavoaiele din lunca, dar mai ales lumea pestilor de apa dulce si a sturionilor ce urca pe
Dunare pentru a-si depune icrele.
La gurile Dunarii, oaspetii Romaniei se vor int ni cu mirifica Delta a Dunarii, situata la
circa 120 km de Constanta. Ea este un original si interesant colt din tara, care conserva un potential
turistic aparte, fara egal in Europa si cu elemente distincte fata de toate deltele din lume.
Nascuta prin rasfirarea apelor Dunarii inainte ca fluviul sa se verse in Marea Neagra, Delta
Dunarii starneste interesul atat prin Inbinarea apei cu uscatul, cat si prin intreaga flora si fauna ce o
populeaza, prin locuitorii si asezarile ei omenes ti. In esenta, Delta Dunarii invita la excursii la care
participa amatorii de pescuit, de linis te si soare, iubitori de plante si animale, rare; aici se
organizeaza frecvent excursii cu turistii sositi pe litoral, dar s i din alte zone ale tarii. Pentru
conservarea ecosistemului deltaic, a fost instituita - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Aceasta
presupune ca turismul se desfasoara numai pe principii ecologice; turismul se exclude din cele 16
zone strict protejate, dar se poate practica, sub un control strict, in zonele tampon, precum si in
zonele de tranzitie (economice); in aceste zone sunt permise toate activitatile economice care nu
afecteaza in mod direct sau indirect echilibrul ecologic natural al ecosistemului deltaic.
Atractiile cultural-istorice ale Romaniei sunt bogate si raspandite pe intreg cuprinsul tarii:
in orase, in sate si pe anumite trasee turistice.
De o valoare incontestabila, recunoscuta pe plan universal, sunt bisericile si manastirile cu
picturi murale, atat in interior cat si in exterior, din nordul Moldovei sau din Bucovina. Voronet,
Humor, Moldovita, Sucevita, Arbore - sunt pagini ale unui album de arta si arhitectura ce se
destainuie vizitatorului intr-o forma si un registru nemaiint nit in alta parte a Terrei. Coerenta
picturilor si succesiunea personajelor confera tablourilor de pe peretii acestor comori de arta si
arhitectura titulatura de biblie ilustrata. Pentru felul cum au fost pastrate si conservate aceste
comori ale artei universale, zona Bucovina sau Moldova de Nord a primit premiul Pomme d'Or,
acordate de FIJET, trofeu ce se pastreaza in muzeul manastirii Moldovita. Alaturi de manastirile
pictate, un deosebit interes turistic, istoric s i arhitectonic il suscita toate celelalte lacasuri de cult
monahale, dintre ele la loc de cinste situandu-se manastirile nemtene: Agapia, Varatec, Neamt,
Secu, Sihastria, situate in judetul Neamt. Ele dateaza din vremea unor domnitori gloriosi, precum
Stefan cel Mare s i Petru Rares (sec.al XVI-lea), sunt asezate intr-un cadru natural pitoresc si
pastreaza comori de arta s i amintiri neasemuite.
Ecoul acestor amintiri razbate si de cealalta parte a Prutului, pe meleagurile romanesti,
inconjurate astazi, vremelnic, in teritoriul Republicii Moldova, si se conserva la Orhei sau Soroca,
la Balti si in Ucraina subcarpatica, la Cernauti, in numeroase sate in majoritatea lor locuite de
urmasii urmasilor lui Stefan cel Mare, Petru Rares, sau a altor domnitori de seama.
Arhitectura populara, arta de cioplire a lemnului si de prelucrare a textilelor, cojocaritul,
portul popular, iconografia pe lemn si sticla, pictura murala veche, varietatea folclorului literal si
coregrafic, olaritul, sunt numai cateva din elementele unui fond cultural stravechi, cu origini dacice,
perpetuat peste veacuri s i ajuns nealterat pana in zilele noastre, reprezentand o inestimabila valoare
artistica s i turistica in zona Maramures, Oas si nordul tarii.
Portile frumos mestes ugite s i bisericile de lemn au dus faima Maramuresului peste hotare.
Constructii insolite, int nite pe vaile Mara, Iza si Viseu, aceste porti si biserici sunt adevarate
capodopere in satele Surdesti (cea mai inalta constructie din lemn din tara si una dintre cele mai
inalte din Europa), Sugatag, Berbes ti, Bogdan Voda, Vadu Izei, Ieud s.a.
Siturile si cetatile dacice si romane pentru trecutul istoric al tarii, si la fel de valoroase
turistic sunt raspandite in toate zonele tarii, cu precadere in Muntii Orastiei, in |ara Hategului, in
Banat, in Dobrogea.
Cetatile taranesti din Transilvania. Sunt monumente de arhitectura de un specific aparte,
construite, de regula in jurul unei biserici. Ele conserva vechi elemente din arhitectura medievala a
Transilvaniei, ca si obiceiuri, traditii, mestesuguri. Dintre ele sunt renumite cele de la Biertan,
Agnita, Dumbraveni, Medias s.a.
Intre celelalte provincii istorice ale Romaniei, Transilvania este cea mai bogata in vestigii si
monumente istorice romanesti, durate din perioada daco-romana (ruinele cetatii Sarmizegetusa
Regia, capitala primului stat dac centralizat si independent, ale Ulpiei Traiana Sarmizegetusa,
capitala provinciei Dacia romana), romana (ruinele oraselor romane Napoca-Cluj, Potaissa-Turda,
Apulum-Alba Iulia s.a.), medievala (Bras ov, Sibiu, Targu Mures, Alba Iulia, Oradea, Timisoara,
Baia Mare s.a.), moderna si contemporana. O atractie deosebita prezinta cetatea Sighisoarei - unicat
national.
Numeroase alte monumente istorice de arta s i arhitectura sunt raspandite la poalele
Carpatilor, in Oltenia de sub Munte, la Cozia, Curtea de Arges, Cgpulung, Targovis te, vechi
capitale ale Tarii Romanesti. Intre acestea, de un farmec aparte si invaluita in misterul legendei este
biserica manastirii Curtea de Arges, de la poalele 'Alpilor' Transilvaniei, opera arhitectului francez
Leconte de Nouy, loc sacru unde sunt pastrate ramasitele pamantesti ale regelui Carol I de
Hohenzolern s i ale familiei regale. Unicat european si chiar mondial pot fi considerate si biserica
Densus (judetul Hunedoara), sau castelul Huniazilor din orasul Hunedoara. Dar asemenea
monumente se int nesc si in marile orase ale Romaniei: Bucures ti, Iasi, Brasov, Timisoara , Cluj-
Napoca, Oradea, Targu-Mures, Constanta, Pitesti, Ploiesti etc. O atractie deosebita pentru vizitatorii
Romaniei o reprezinta palatele si castelele din Bucuresti, Sinaia, Bran ('castelul lui Dracula') ca si
cele din alte orase: Ias i, Targu Mures, Timisoara, Brasov etc.
Muzeele si casele memoriale. Adapostesc descoperirile arheologice si alte marturii istorice.
Unele dintre ele (din totalul de circa 500) conserva raritatile floristice si faunistice din tara (ex.
Muzeul de Istorie naturala 'Grigore Antipa' din Bucures ti, Muzeul Marii Negre din Constanta,
Muzeul 'Delta Dunarii' din Tulcea s.a.), iar altele (Sibiu, Bucuresti, Radauti) sunt specializate pe
anumite profile (arta, arta populara; colectii: lemn si produse din lemn - Cgpulung Moldovenesc,
Sighetu Marmatiei, Beius; ceasuri, petrol - Ploiesti; vinuri - Murfatlar etc.).
Cele mai multe case si muzee memoriale din Romania evoca viata si activitatea unor
personalitati ale civilizatiei nationale, poetii: Vasile Alexandri (Mircesti, jud.Iasi), Mihai Eminescu
(Ipotesti, jud.Bacau), George Cosbuc (satul cu nume omonim, fost Hordou, jud.Bistrita-Nasaud),
Nichita Stanescu (Ploiesti); prozatorii: Liviu Rebreanu (satul cu nume omonim, jud.Bistrita-
Nasaud), George Calinescu (Bucuresti); muzicienii: George Enescu (Liveni, jud. Botosani), Ionel
Pavlea (Alexandria); pictori si sculptori: Nicolae Grigorescu (Cgpina, jud.Prahova), Constantin
Brancusi (Hobita, jud.Gorj); dramaturgii: Ion Luca Caragiale (Haimanale, jud.Prahova), Eugen
Ionescu (Bucuresti); istoricul Nicolae Iorga (Botosani, jud.Botosani) etc. Mentionam, de asemenea,
multimea muzeelor cu un profil complex aflate in mai toate orasele Romaniei. Cele mai renumite se
gasesc in Bucuresti, Cluj-Napoca (Muzeul Transilvaniei), Iasi, Craiova, Oradea, Ploiesti; de altfel,
in fiecare oras -res edinta de judet este amenajat un muzeu cu profil complex - arheologie, istorie,
stiinte ale naturii, arta populara - cu piese de rezistenta adunate de pe teritoriul judetului.
Arta populara romaneasca este o vie reflectare a frumusetilor naturale ale tarii, a istoriei
zbuciumate si a spiritualitatii poporului roman. Cantece s i jocuri, costume populare, obiceiuri,
traditii etc. pot fi admirate in muzeele de profil (Bucuresti, Sibiu, Suceava, Braila), in satele
pastratoare de traditii (din Bucovina, Maramures, Oas, din Delta Dunarii, Oltenia de Nord s.a.) sau
cu ocazia unor manifestari populare traditionale.
Deosebit de agreabila este calatoria in Romania cand coincide cu desfasurarea unor serbari
sau manifestari folclorice.
Sfarsitul de an si inceputul Anului Nou este 'salutat' cu traditionalul Revelion, cu care prilej
in marile restaurante din Bucuresti sau din orase, in statiunile pentru sporturi de iarna s i chiar pe
litoralul Marii Negre se organizeaza masa de revelion, la care tineri si varstnici petrec, canta si
danseaza toata noaptea, marcand in acest fel realizarile de peste an. In luna ianuarie, la Deva
(jud.Hunedoara) are loc un festival al formatiilor de dansatori populari - numit Calus arul
transilvanean, in timp ce in februarie, la Prundul Bargaului (jud.Bistrita-Nasaud) oaspetii pot
admira o parada a obiceiurilor traditionale legate de nunta la romani, prilejuit de Alaiul nuntilor de
pe Bargau. In martie, prin partile jud.Botos ani, la Bucecea, se poate participa la festivalul-concurs
al cantecului popular moldovenesc Satule, mandra gradina. Un vechi obicei de primavara dedicat
harniciei plugarilor (Tanjaua - sarbatoarea primului taran care iese la arat) se desfasoara, tot in
aprilie, la Hoteni, in Maramures. In mai, zeci de mii de turisti participa la Sgbra oilor, la Huta
Certeze (jud.Satu Mare), stravechea manifestare pastorala prilejuita de plecarea oilor la munte. In
iunie, creatorii de arta isi dau int nire cu admiratorii lor la targul de ceramica populara Cocosul de
Horezu (jud.V cea). Foarte multi turis ti (celibatari) se indreapta in iulie, spre jud.Alba, la
traditionalul Targ de fete de pe Muntele Gaina, cu produse de artizanat si, totodata, cu cantece si
dansuri. Multe casnicii se infiripa in urma acestei sarbatori. O frumoasa sarbatoare populara - Hora
de la Prislop (jud.Maramures) - cu cantece, jocuri si port popular din mai multe judete ale tarii se
desfasoara la mijlocul lunii august, de Sfanta Maria, in inima Carpatilor. In septembrie, la Magoaja-
Chiuesti (jud.Cluj), are loc manifestarea populara Pintea Viteazu, care evoca, prin vechi cantece,
poezii si dansuri, figura haiducului Pintea, luptator pentru dreptate sociala. Tot in septembrie are loc
la Tebea (jud.Hunedoara) o mare sarbatoare populara nationala consacrata conducatorului revolutiei
romane din Transilvania (1848-1849), Avram Iancu, supranumit 'Craiul muntilor'. Pe meleagurile
natale ale marelui sculptor Constantin Brancusi, la Targu Jiu (jud.Gorj), in octombrie suntem
invitati la festivalul cantecului popular din Gorj, si din judetele vecine, Jiule, pe malul tau. Dar cei
mai multi turisti aleg, desigur, in luna decembrie, localitatile in care se pastreaza datini si obiceiuri
cu prilejul Craciunului s i Anului Nou la Sighetul Marmatiei, Botos ani, Suceava si in alte zone din
tara.
Numeroase realizari de arta inginereasca durate in Romania, se constituie in tot atatea
atractii turistice ce impresioneaza vizitatorii. Mentionam: marile baraje hidroenergetice de pe
Dunare (Portile de Fier) de pe Olt, Arges (Vidraru), Lotru (Ciunget), Bistrita (Izvorul Muntelui),
Somes , Buzau, Siret, Prut s.a.; podurile peste Dunare de la Fetes ti-Cernavoda, Giurgeni-Vadu Oii,
Giurgiu, ca si ruinele podului Inparatului Traian, de la Drobeta Turnu Severin, construit de catre
Apollodor din Damasc; drumurile transmontane, cum ar fi drumul transfagaras an (2040 m
altitudine maxima), cel roman de la Novaci la Sebes (2100 m altitudine maxima) sau cele de vale:
pe Jiu, in defileu, pe Olt, de la Turnu Ros u la Cozia, pe Valea Prahovei, pe valea Buzaului.
Reteaua nationala de sosele si drumuri, cu poduri, viaducte si serpentine spectaculoase, face
legatura intre principalele centre emitatoare de turisti si zonele, obiectivele si statiunile turistice.
Multe dintre ele (E 60, E 85, E 79 etc.) sunt tronsoane ale unor drumuri europene, facand legatura
intre Europa centrala si vestica, cu cea sudica sau cu Orientul Mijlociu si Apropiat.
Reteaua nationala de cai ferate, in mare parte dubla si electrificata, se desfasoara ca un
sistem concentric in interiorul si exteriorul arcului Carpatilor romanes ti, legaturile facandu-se prin
liniile transcarpatice, adevarate opere de arta inginereasca, asa cum se prezinta cele situate pe vaile
Oltului, Jiului, Bistritei, Muresului, Moldovei, Cris ului Repede s.a.
Romania dispune de patru aeroporturi de interes international (Bucures ti-Otopeni si
Bucuresti-Baneasa, Mihail Kogalniceanu-Constanta s i Timisoara) s i de 14 aeroporturi deschise
traficului intern.
Valorificare s i conservare. Punerea in valoare a acestui imens potential turistic poate fi
apreciata prin prisma existentei (la 31 iulie 1996), pe intreg cuprinsul tarii, a 288.656 locuri de
cazare, repartizate pe diferite tipuri de unitati. Intre acestea, se remarca hoteluri precum 'Inter-
Continental', din lantul mondial omonim, 'Bucuresti', 'Flora', 'Dorobanti', s .a. (in Bucuresti),
'Rex', 'Europa', 'Neptun' s.a. din statiunile de pe litoral: Mamaia, Eforie Nord sau Neptun (toate
de 4 stele). De mare atractie si cu iz medieval, traditional romanesc, sunt hotelurile, hanurile,
motelurile amenajate in vechi castele sau cetati ori in preajma unor locuri monumente istorice,
atractii naturale de exceptie (complexul turistic 'Lebada', Hanul lui Manuc din Bucures ti, hanul
'Tihuta' presupusa resedinta a lui Dracula (jud.Bistrita-Nasaud), Hanul Ancutei, Hanul 'Casa
Arcasului' (jud.Neamt), Hanul Sucevita (jud.Suceava), hotelul 'Casa cu lei' din Constanta s.a.).
Foarte solicitata este cazarea in pensiuni, in sate turistice sau la particulari, in ferme agroturistice.
Sunt binecunoscute peste hotare satele turistice Sibiel (jud.Sibiu), Bogdan Voda (jud.Maramures ),
Leresti (jud.Arges), Crisan si Sfantu Gheorghe (in Delta Dunarii, jud.Tulcea) s.a.
Valoarea turistica a potentialului natural s i cultural-istoric al Romaniei este probata si de
circulatia turistica interna s i internationala; in perioada 1990-1997 circa 5-6 mil. turisti straini au
vizitat, anual, Romania. In marea lor majoritate, ei provenind din tarile vecine (republicile fostei
Iugoslavii, R.Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria), din tarile europene (Germania,
Italia, Franta, tarile nordice, Anglia, Austria, Spania, Grecia s.a.) sau extraeuropene (SUA, Canada,
Japonia, tarile arabe, Israel).
Din 1990, romanii, constrans i mai bine de 45 de ani sa calatoreasca mai putin, au pornit sa
recunoasca lumea. Astfel, anual, 8-10 mil. de turis ti romani au cutreierat meridianele s i paralelele
lumii, din Singapore pana in Australia sau din China in Statele Unite al Americii in perioada 1990-
1997. Foarte multi si-au cautat rudele din Republica Moldova, din tarile europene vecine, din Israel
sau din marile tari occidentale.
Resursele si structurile de cazare de care dispune turismul romanesc pot asigura in prezent,
zilnic, servicii pentru peste 300 mii de persoane. Potentialul turistic al Romaniei permite insa o
dezvoltare mult mai cuprinzatoare a acestui sector al economiei nationale.
Perspectiva integrarii europene. Realizarile in domeniul valorificarii potentialului turistic
al Romaniei sunt inca modeste si, in nici un caz, nu sunt la nivelul cerut de standardele de
competitivitate. Pentru aceasta, eforturile se cer orientate, in perioada urmatoare, pe cateva directii
principale: revigorarea turismului balnear prin actiuni complexe de modernizare a statiunilor
lansate in turismul international, de dezvoltare a spatiilor de cazare s i a bazelor de tratament din
statiunile de interes national si crearea unor noi statiuni de interes local care sa valorifice factorii
naturali de cura si tratament traditional; orientarea investitorilor romani si straini pentru realizarea
de noi obiective turistice in zona montana (valorificata doar in proportie de 15-20%), in statiunile
de odihna si sporturi de iarna existente, in zone noi din Muntii Apuseni, Lotrului, Capatanii,
Maramuresului, Parang s.a.; dezvoltarea accentuata a turismului religios si automobilistic;
deschiderea de noi itinerare turistice care sa puna in valoare potentialul natural si cultural-istoric al
tarii; modernizarea infrastructurii statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, prin
ridicarea gradului de confort, dezvoltarea agrementului de incinta in complexele hoteliere, a
agrementului nautic la mare si asigurarea dotarilor necesare agrementului din statiuni; organizarea
stiintifica si controlul turismului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii; desfasurarea unui turism pe
baze ecologice, atat in aceasta zona turistica, adevarat unicat european, cat si in alte zone cu parcuri
nationale si rezervatii naturale.
Finalizarea actiunilor de valorificare a potentialului turistic al tarii o reprezinta integrarea
Romaniei in Europa prin turism, proces in curs de realizare, cresterea fluxurilor turistice spre si
dinspre tarile U.E., concomitent cu protectia mediului, a resurselor turistice si cresterea calitatii
serviciilor.
Intrebari recapitulative
1. Ce semnificatie au conceptele: 'potential turistic' si 'produs turistic'?
2. In ce consta relatiile de interdependenta dintre cerere si potentialul turistic?
3. Explicati criteriile de grupare si, potrivit acestora, componentele resurselor turistice.
4. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice naturale?
5. Care sunt si prin ce se caracterizeaza componentele resurselor turistice antropice?
6. Ce elemente structurale reprezentative cuprinde potentialul turistic romanesc?
|
