SCHI IN BUCEGI

Începutul schiului în Bucegi se afla la Sinaia si aceasta a ramas pâna azi centrul de schi al Bucegilor. De la pantele aflate în perimetrul orasului si în jurul Castelului Peles, schiul a cucerit Poiana Stânei, Cota 1400, Vârful cu Dor si Fumica, iar Valea lui Carp gazduia odata concursuri internationale de schi alpin.

Accesul în zona de schi se face: pe poteca, sosea sau cu telecabina.

Poteci. Traseul de baza este cel marcat cu banda rosie Sinaia - Vârful cu Dor -Pestera (traseul turistic l), cu mai multe variante:

soseaua veche Sinaia - Cota 1400

Poteca marcata de pe Plaiul Vacii (Plaiul Casariei) intersectata în mai multe p 626v213g 9;rti de serpentinele drumului asfaltat Sinaia - Cota 1400

Drumul de iarna Cota 1400 - Vârful cu Dor

Drumul de vara Cota 1400 - Vârful cu Dor

Drumuri ad-hoc si scurtaturi. Pe sub telecabina si pe pârtiile de schi, care pot deveni periculoase fie din cauza zapezii mari si afânate fie din cauza ghetii.

Drumul asfaltat Sinaia - Cota 1400 permite accesul auto, în general, tot timpul anului.

Mijloace de transport pe cablu

Telecabina Sinaia - Cota 1400 - Cota 2000 (Furnica)

Telescaunul Valea Dorului - Cota 2000 Schi lifturi

Cota 1400-Cota 1500

Vârful cu Dor (doua)

Valea Dorului

Baze de cazare

Hotelurile din Sinaia

case particulare

Cabanele Furnica si Schiorilor din Sinaia

Hotelul Cota 1400

Cabana Cota 1500 - Valea cu Brazi

Cabana Miorita - Furnica Cota 2000

Cabana Valea Dorului

Cabana Cota 1300 - Bradet

Pentru schi în afara pârtiilor se folosesc pentru cazare toate celelalte cabane prezentate într-un capitol anterior.

Pârtii de schi alpin

Principalele pârtii de schi alpin se afla pe versantul rasaritean al muntelui Furnica, Plaiul Furnicii, cuprins între Valea Zgarburei si Valea Pelesului. În acelasi timp se ofera schiului alpin si versantul apusean al Furnicii împreuna cu cel nordic al Vârfului cu Dor formând zona Valea Dorului (mai corect Vâlcelul Dorului).

Pârtiile de pe versantul rasaritean al Furnicii permit coborârea din Platoul Bucegilor pâna în orasul Sinaia pe o diferenta de nivel de 1300 m, de la 2100 m pâna la 800 m, zapada mentinându-se, în general, din noiembrie pâna în aprilie.

Drumul de iarna de la fosta cabana Vârful cu Dor la Cota 1400, nu este o pârtie propriu-zisa ci o poteca în serpentine prin padure, în partea ei mediana.

Drumul de vara, pe aceiasi distanta ca si drumul de iarna, dar situat la un etaj superior, are avantajul ca evita padurea si constituie un drum placut si odihnitor mai ales daca Valea lui Carp este înghetata. Drumul de vara este expus la soare si deci zapada este moale. Dar atentie! Pericolul avalanselor mai ales dupa o ninsoare abundenta, nu trebuie ignorat. Drumul traverseaza întregul versant rasaritean între Valea Stânii si Valea cu Brazi (cota 1750 - cota 1600) pentru a coti apoi la dreapta spre Piatra Turcului si din nou la stânga, la cota 1500 iar de acolo la cota 1400.

Papagalul

Fata Târlelor

Aceste doua variante ale drumului de vara permit coborârea la terasa de la cota 1850 la drumul de vara, cota aproximativa 1700 m.

Valea lui Carp. De la statia de telescaun sau cea de telecabina se coboara la terasa cota 1850. De aici urmeaza Fata Mare pâna la cota 1650 si Fata Mica pâna în dreptul Cabanei Cota 1500 si în fine fata de la 1500 la 1400.

Firul vaii lui Carp

Fata din stânga Vaii lui Carp (denumita impropriu Calugarul). Aceste doua variante evita Fata Mare si constituie o alternativa mai ales primavara târziu.

Drumul de schi Cota 1400 - Statia de telecabina Sinaia. Acest drum s-a amenajat dupa construirea drumului nou, asfaltat, Sinaia - Cota 1400, care intersecta vechiul drum de schi de pe Plaiul Vacii. Drumul începe din dreapta (la sud) statiei de telecabina.

Drumul carosabil vechi Cota 1400 - Sinaia începe din extremitatea nordica a terasei Cota 1400 si reprezinta o alternativa placuta, mai ales în conditii dificile de zapada. Drumul este intersectat de pârtia de bob.

Versantul apusean - Valea Dorului

Fig 58-59

Este cu mult mai domol decât cel rasaritean. Fetele largi, lipsite de accidente de teren, permit un schi relaxant. Datorita altitudinii mari (2000 m) cât si faptului ca pe versantul apusean se depune un strat mai gros de zapada decât pe cel rasaritean, se poate schia în Valea Dorului înca din luna octombrie si pâna târziu în aprilie, cfthd pe versantul rasaritean zapada este insuficienta sau chiar s-a topit.

Pârtii deservite de teleschiuri

Cota 1500-Cota 1400

Vârful cu Dor (2030 m)-fosta cabana SKV (1 885 m)

Statia de telescaun Furnica (2000 m) - fosta cabana SKV (1885 m)

Versantul nordic al Vârfului cu Dor - Valea Dorului

Piste de schi fond

Se afla în zona orasului Sinaia cât si pe Platou în zona Cabanei Piatra Arsa si în zona Pestera din Valea Ialomitei.

Pârtii de schi la Busteni

Pârtia Kalinderu (Avântul) coboara prin padure pe un culoar defrisat anume pe sub abruptul Caraimanului, cu plecarea din Poiana Kalinderu si sosirea în Valea Alba, înainte ca aceasta sa intre în perimetrul orasului Busteni. Accesul se face urcând pe pârtie.

Pârtia de schi fond Busteni traverseaza prin padure de la Caminul Alpin în drumul Valea Cerbului - Gura Dihamului.

în prezent s-a proiectat începerea construirii unei telecabine între Gura Dihamului - Poiana Costilei - Vârful Omul, ceea ce va deschide noi posibilitati de practicare a schiului în aceasta zona.

Schi în afara pârtiilor

Schiul în afara pârtiilor este supus restrictiilor ce tin de pericolul avalanselor si este rezervat schiorilor experimentati. Se recomanda perioada martie-aprilie, pe vreme buna si zapada stabila.

Muntii Bucegi cu Platoul la 2100-2500 m înaltime, vaile din versantul prahovean (rasaritean) si nordic, Valea Ialomitei, Culmea Strunga ofera o mare diversitate pentru schiul alpin cât si pentru drumetie. Pentru acces - telecabine si poteci - vezi capitolul de la începutul cartii. Drumurile carosabile, eventual cu exceptia celui din Valea Ialomitei, în general sunt închise în timpul marilor zapezi.

Platoul Bucegilor - Culmea principala

Din saua Sugarilor pâna la Vârful cu Dor, se ofera o coborâre lina, aproape continua, trecând pe la Babele si Piatra Arsa. Ea se poate completa cu o coborâre la Sinaia, pe versantul estic al Furnicii (vezi schiul de pârtie), diferenta totala de nivel fiind de 1550 m.

Valea Alba

Ofera cele mai bune conditii în aprilie-mai, când se poate coborî din Platou pâna La Verdeata. De acolo se foloseste poteca marcata (traseul turistic 7) de pe Plaiul Munticelului. Coborârea pe firul vaii de La Verdeata la Busteni poate fi facuta fiind constienti ca ne asteapta o coborâre printre bolovani si prin cascade.

Fig 60

La Verdeata zapada ramâne uneori pâna în luna septembrie. Acolo se tineau vara concursuri de slalom.

Valea Costilei si Valea Galbenelelor ofera conditii de "schi extrem" pe culoare înguste si înclinate.

Valea Malinului - ofera conditii asemanatoare cu Valea Alba. În ultimii ani aici se desfasoara competitii de frec skiing.

Valea Cerbului poate fi abordata din saua Sugarilor (venind de la Babele ) sau de la Vârful Omul. În partea superioara pâna la Priponul Vaii Cerbului, se tinea pe vremuri un concurs de sfârsit de sezon - Cupa Vaii Cerbului. În conditii favorabile se poate coborî pâna în Poiana Vaii Cerbului - Poiana Costilei si în continuare pe Plaiul Munticelu pâna la Busteni. Diferenta totala de nivel 1600 m.

Valea Morarului se coboara de la Vârful Omul pâna la Poiana cu Urzici, iar de acolo, de la cabana de vânatoare din Poiana Batrânilor pâna la Gura Dihamului, prin padure în conditii mai putin bune.

Valea Malaiesti ofera conditii bune de schi din caldarea superioara a vaii pâna la fosta cabana. Este o vale nordica în care zapada se mentine pâna târziu primavara.

Valea Sugarilor si Valea Obârsiei. Ambele ofera o coborâre din poteca Babele -Omul pâna la Pestera.

Piciorul Babelor coboara paralel cu linia telecabinei, de la Babele la Pestera.

Drumul marcat cu banda rosie Vârful cu Dor - Pestera prin Izvorul Dorului -Laptici este de asemenea un traseu agreabil cu privelisti frumoase.

Culmea Strunga, marcata cu banda rosie, este un drum de creasta care se poate opri în saua Strunga (coborâre la Padina) sau se poate continua în masivul Leaota - Cabana Leaota pâna la Fieni.

Valea Ialomitei ofera turistilor pe schiuri un traseu lung si foarte frumos, lipsit de dificultati si pericole, cu suficiente posibilitati de cazare pe parcurs. Zona Pestera -Padina, reprezinta o zona predestinata pentru schi, chiar în lipsa amenajarilor mecanice se poate practica schiul într-o ambianta superba.

Muntii Dihamului ofera conditii ideale de schi în afara pârtiilor, toate potecile turistice de aici, descrise în prima parte a cartii fiind trasee predestinate pentru ture de iarna. Baze de plecare: cabanele Gura Dihamului, Poiana Izvoarelor, Diham.

Nu putem încheia acest capitol fara a privi spre viitor, abruptul Bucegilor pare a fi un teren ideal pentru schiul extrem.

Fig 61

Muntii Bucegi prezinta o multitudine de trasee pentru practicarea ciclismului montan (inountain biking). Astfel toate drumurile alpine si forestiere prezentate la capitolul turism auto sunt si trasee de practicare a mountain biking-ului; în plus numeroase alte trasee turistice sau portiuni din acestea se preteaza, pentru initiatii acestui sport, parcurgerii cu bicicleta de munte (toute-terrain).

Practicarea acestui gen de turism presupune luarea unor masuri specifice de prevenire a accidentelor, în primul rând purtarea unei casti de protectie.

Prezentam câteva trasee posibile:

1 Sinaia (800 m) - Cota 1400 - Curmatura Vârfului cu Dor (1940 m) - Vâlcelul Dorului - Muntele Nucetu - Cabana Bolboci (1460 m)

Traseu dificil.

Pâna în Curmatura Vârfului cu Dor se urmeaza traseul turistic 1. Mai departe se continua pe poteca traseului turistic 30 marcat cu cruce galbena, pe Vâlcelul Dorului si pantele sudice ale muntelui Nucetu si se coboara prin padure (dificil) la barajul lacului Bolboci, dupa traversarea caruia se ajunge la Cabana Bolboci.

2 Cabana Babele (2200 m) - Cabana Piatra Arsa (1950 m) - saua Dichiului (1610 m) - Cabana Cuibul Dorului (1160 m) - Sinaia

Traseu dificil.

La Cabana Babele se ajunge din Busteni cu telecabina. În continuare spre Piatra Arsa se urmeaza spre sud poteca turistica marcata cu banda galbena (traseul turistic 15 în sens invers). De la Piatra Arsa spre vest pe drumul auto pâna la intersectia cu soseaua alpina Sinaia - Babele (traseul auto l) si mai departe pe aceasta prin saua Dichiului si pe la Cabana Cuibul Dorului în soseaua nationala (DN 71) spre Sinaia.

3 Predeal (1030 m) - Cracanel / La sipote (1065 m) - saua Baiului (1363 m) -Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) - Gura Dihamului (987 m) - Busteni (900 m)

Traseu dificil.

Din Predeal, mai precis din DN l, urmam soseaua spre Râsnov (DN 73 A) circa 4,5 km, pâna în pasul La sipote. De aici urmam spre stânga drumul carosabil de pe culmea Forbanu (traseul auto 6) prin saua Baiului. Lasam spre dreapta (nord) ramificatia spre Cabana Diham si continuam spre sud pe ramificatia drumului care conduce la Cabana Poiana Izvoarelor. De la aceasta coborâm pe poteca traseului turistic 8, marcata cu banda rosie spre Cabana Gura Dihamului. În apropierea acesteia panta de coborâre este accentuata. Pâna la Busteni se urmeaza soseaua ce însoteste Valea Cerbului.

În caz de accidente sau indisponibilitati care pot sfârsi neplacut sau chiar tragic turistii trebuie sa anunte cel mai apropiat punct de salvare montana (Salvamont). Echipele Salvamont care actioneaza în Muntii Bucegi sunt: Pentru abruptul prahovean si Platou:

Salvamont Sinaia tel.044 - 313131, punct de prim ajutor pe munte: refugiul de la 2030 m, de pe Furnica.

Salvamont Busteni tel.044 - 320048, puncte de prim ajutor pe munte: refugiul din Valea Spumoasa si cantonul Schiel. Pentru abruptul nordic si vestic:

Salvamont Râsnov tel. 068 - 230002, punct de prim ajutor pe munte: refugiul din Valea Malaiesti, 1720 m. Pentru abruptul vestic:

Salvamont Bran tel. 068 - 236416, punct de prim ajutor pe munte: refugiul din Valea Poarta.

Pentru Valea Ialomitei:

-Salvamont Dâmbovita tel. 045 - 667100, punct de prim ajutor pe munte: refugiul de lânga Hotelul Pestera, 1610 m.