RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII
CINDREL (
Masiv muntos situ 16216c23q at în partea central-nordica a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima: 2244 m (vf. Cindrel). Este alcatuit din roci metamorfice.
MUNŢII
FĂGĂRAs (
Masiv muntos situ 16216c23q at în
partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit în
întregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf.
Moldoveanu - cel mai înalt din
MUNŢII
LOTRULUI (
Masiv muntos situ 16216c23q at în partea centrala a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima: 2242 m (vf. steflesti). Este puternic fragmentat de Lotru si afluentii sai.
LACURI
LACUL BÂLEA (Rezervatie naturala) (Sibiu»Cârtisoara)
Rezervatie naturala complexa (peisagistica, botanica, hidrologica). Lac glaciar în Muntii Fagaras, situat la 2034 m altitudine. Suprafata: 0,46 km2, adâncimea maxima: 11 m.
LACUL FĂRĂ FUND (Sibiu»Ocna Sibiului)
Rezervatie naturala hidrologica. Lacul are o suprafata de 2000 m2 si o adâncime de 34,5 m. Manifesta pregnant fenomenul de heliotermie.
LACUL MÂŢELOR (Sibiu»Ocna Sibiului)
Lac antropic. Are o suprafata de 1,232 ha, adâncimea maxima fiind de 74,7 m; salinitatea apei la suprafata este de 34 g/l, iar la 8,5 m adâncime este de 323 g/l.
LACURILE DE ACUMULARE (dinSADU) (Sibiu»Sadu)
Lacuri antropice. - Lacul de acumulare Sadu II are o suprafata de 4 ha, un volum de 700 000 m3 ; barajul are 30 m înaltime; - Lacul de acumulare Sadu V are o suprafata de 35 ha, un volum de 6,3 milioane m3; barajul are 65 m înaltime.
REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI (Sibiu»Gura Râului)
Rezervatie naturala complexa: geomorfologica, botanica, faunistica, peisagistica. Se întinde pe o suprafata de 609,60 ha în Muntii Cindrel, coborând de la circa 2230 m la 1450 m. Cuprinde: - Lacul Glaciar Iezerul Mare (3 ha si 13,3 m adâncime; pastravi).
RÂURI
CIBIN (Sibiu)
Râu, afluent al Oltului la Turnu Rosu. Are o lungime de 80 km si o suprafata a bazinului de 2237 kmp. Izvoraste din N Muntilor Cindrel, prin doua pârâuri (Râul Mare si Râul Mic) care îsi au obârsia în lacurile glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic.
OLT (Sibiu)
Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
TÂRNAVA (Sibiu)
Râu, afluent al Muresului pe teritoriul comunei Mihalt (judetul Alba). Are o lungime de 249 km si o suprafata a bazinului de 6157 kmp.
FENOMENE sI STRUCTURILE GEOLOGICE
CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnadioara)
Rezervatie geologica si monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din cretacicul superior, în care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata de 1 ha.
CALCARELE NUMULITICE (EOCENE) DE LA TURNU ROsU - PORCEsTI (Sibiu»Turnu Rosu)
Rezervatie naturala (paleontologica). Se întinde pe 60 ha. Calcarele numulitice sunt de vârsta eocena, alaturi de ele gasindu-se o bogata fauna fosila: circa 180 forme de foraminifere, corali, echinoderme, brahiopode, gasteropode, reptile si pesti.
LACUL MÂŢELOR (Sibiu»Ocna Sibiului)
Lac antropic. Are o suprafata de 1,232 ha, adâncimea maxima fiind de 74,7 m; salinitatea apei la suprafata este de 34 g/l, iar la 8,5 m adâncime este de 323 g/l.
REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI (Sibiu»Gura Râului)
Rezervatie naturala complexa: geomorfologica, botanica, faunistica, peisagistica. Se întinde pe o suprafata de 609,60 ha în Muntii Cindrel, coborând de la circa 2230 m la 1450 m. Cuprinde: - Lacul Glaciar Iezerul Mare (3 ha si 13,3 m adâncime; pastravi).
VULCANII NOROIOsI DE LA HAsAG (Sibiu»Hasag)
Rezervatie naturala (geologica). Fenomen geologic. Vulcanii noroiosi sunt situati pe depozite sarmatiene. Ei sunt legati de zona de masive de sare. Se disting 3 conuri, din care 2 conuri sunt mai mici, iar cel mare are un diametru de 50 m si o înaltime de 6-8 m.
REZERVAŢII NATURALE
CALCARELE CU HIPPURITES (Sibiu»Cisnadioara)
Rezervatie geologica si monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din cretacicul superior, în care au fost identificate fragmente de corali, unele foraminifere, amoniti, belemniti. Are o suprafata de 1 ha.
CALCARELE NUMULITICE (EOCENE) DE LA TURNU ROsU - PORCEsTI (Sibiu»Turnu Rosu)
Rezervatie naturala (paleontologica). Se întinde pe 60 ha. Calcarele numulitice sunt de vârsta eocena, alaturi de ele gasindu-se o bogata fauna fosila: circa 180 forme de foraminifere, corali, echinoderme, brahiopode, gasteropode, reptile si pesti.
LACUL BÂLEA (Rezervatie naturala) (Sibiu»Cârtisoara)
Rezervatie naturala complexa (peisagistica, botanica, hidrologica). Lac glaciar în Muntii Fagaras, situat la 2034 m altitudine. Suprafata: 0,46 km2, adâncimea maxima: 11 m.
LACUL FĂRĂ FUND (Sibiu»Ocna Sibiului)
Rezervatie naturala hidrologica. Lacul are o suprafata de 2000 m2 si o adâncime de 34,5 m. Manifesta pregnant fenomenul de heliotermie.
PARCUL NATURAL DUMBRAVA SIBIULUI (Sibiu»Sibiu)
Rezervatie naturala. Are o suprafata de 993 ha. În parc se afla Muzeul Civilizatiei Populare Astra. Cuprinde si un lac amenajat de 16 ha.
REZERVAŢIA DE STEPĂ DIN VALEA SÂRBĂ (Sibiu»Slimnic)
Rezervatie naturala. Aceasta cuprinde cenoze tipice de stepa, caracterizate prin prezenta unui numar mare de specii sud-est-europene, pontice si mediteraneene. Rezervatia are o suprafata de 11 ha.
REZERVAŢIA NATURALĂ IEZERELE CINDRELULUI (Sibiu»Gura Râului)
Rezervatie naturala complexa: geomorfologica, botanica, faunistica, peisagistica. Se întinde pe o suprafata de 609,60 ha în Muntii Cindrel, coborând de la circa 2230 m la 1450 m. Cuprinde: - Lacul Glaciar Iezerul Mare (3 ha si 13,3 m adâncime; pastravi).
SUVARA SAsILOR (Sibiu»Talmaciu)
Rezervatie naturala. Se întinde pe o suprafata de 20 ha.
VULCANII NOROIOsI DE LA HAsAG (Sibiu»Hasag)
Rezervatie naturala (geologica). Fenomen geologic. Vulcanii noroiosi sunt situati pe depozite sarmatiene. Ei sunt legati de zona de masive de sare. Se disting 3 conuri, din care 2 conuri sunt mai mici, iar cel mare are un diametru de 50 m si o înaltime de 6-8 m.
ALTE RESURSE NATURALE
ZONĂ CINEGETICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan)
Fond cinegetic. Cerb lopatar, cerb carpatin, sitari.
ZONĂ CINEGETICĂ (din MERGHINDEAL) (Sibiu»Merghindeal)
Fauna cinegetica. Caprior, porc mistret, iepure.
ZONĂ CINEGETICĂ (din RĂsINARI) (Sibiu»Rasinari)
Fauna cinegetica. Urs, cerb lopatar, cerb carpatin, porc mistret.
ZONA CINEGETICĂ (din SADU) (Sibiu»Sadu)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar, capra neagra, urs, mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (din SĂLIsTE) (Sibiu»Saliste)
Fond cinegetic. Cerb lopatar, urs, sitari, porc mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (în AŢEL) (Sibiu»Atel)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar, porc mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (în CÂRŢIsOARA) (Sibiu»Cârtisoara)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar, cerb carpatin, urs, porc mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (în GURA RÂULUI) (Sibiu»Gura Râului)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar, cerb carpatin, urs, porc mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (în MOsNA) (Sibiu»Mosna)
Fond cinegetic. Cerb lopatar, caprior, porc mistret.
ZONĂ CINEGETICĂ (în PORUMBACU DE JOS) (Sibiu»Porumbacu de Jos)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar, urs, porc mistret, cerb carpatin.
ZONĂ CINEGETICĂ (în TĂLMACIU) (Sibiu»Talmaciu)
Fauna cinegetica. Cerb lopatar, urs.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
ANSAMBLUL FOSTEI MĂNĂSTIRI CISTERIENE (Sibiu»Cârta)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este un complex manastiresc, întemeiat de calugarii cisterieni în anul 1202, cu o biserica în stil gotic, folosita si azi, fiind cea mai veche din România.
BISERICA CETATE (din CISNĂDIE) (Sibiu»Cisnadie)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în sec. XIII, initial a fost bazilica romanica, fiind transformata în stil gotic la sfârsitul sec. XV. Este înconjurata de o centura de ziduri si strajuita de turnuri de aparare. Pastreaza fragmente de picturi murale de la sfârsitul sec. XV.
BISERICA DE LEMN Adormirea Maicii Domnului (din POIANA SIBIULUI) (Sibiu»Poiana Sibiului)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în anul 1730 din bârne de brad. Pictura interioara a fost realizata în 1771 de Simion Zugravul din Craiova si Constantin Zugravul. Iconostasul a fost realizat în 1801 de Vasile Munteanu din Saliste.
BISERICA DIN COPsA MARE (Sibiu»Biertan)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica în stil gotic (sec. XIV), cu modificari renascentiste si fortificatii din 1519 si cu unele refaceri si transformari din 1797 si 1859. Casa parohiala a bisericii dateaza din 1826.
BISERICA EVANGHELICĂ (din DÂRLOS) (Sibiu»Dârlos)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în sec. XV în stil gotic târziu. Este de tip hala, fara turn. Are ancadramentele ferestrelor bogat ornamentate.
BISERICA EVANGHELICĂ (din DUPUs) (Sibiu»Dupus)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Dateaza din sec. XV, fiind fortificata în anul 1524. Are orga actionata pneumatic, instalata în 1731.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din AVRIG) (Sibiu»Avrig)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în perioada 1265-1270, în stil romanic, cu transformari din sec. XVI (în anul 1506 a fost fortificata) si sec. XVIII. Din vechiul edificiu se mai pastreaza doar turnul-clopotnita si portalul romanic.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din AŢEL) (Sibiu»Atel)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în stil gotic în sec. XIV, cu modificari la sfârsitul sec. XV. Turnul-clopotnita are 3 nivele, este fortificat si are galerii de aparare si acoperis piramidal. Zidul de incinta este de forma ovala, dublat în 3 parti cu turnuri.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din BAZNA) (Sibiu»Bazna)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica fortificata de mari dimensiuni, construita în anul 1402 în stil romanic, cu transformari din 1504-1506 ce i-au dat înfatisarea de biserica-sala, apartinând goticului târziu.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din BUZD) (Sibiu»Buzd)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este una dintre cele mai reprezentative si frumoase biserici fortificate din Transilvania. A fost construita în sec. XV. Accesul se face pe o scara spirala construita într-un mic turn aflat pe latura nordica.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din CRISTIAN) (Sibiu»Cristian)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Initial a fost biserica romanica (prima jumatate a sec. XIV). Reconstruita între anii 1468-1498, a fost transformata într-o biserica de tip hala cu trei nave, cu cor flancat de doua capele.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din IGHIsU NOU) (Sibiu»Ighisu Nou)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în anul 1414 si fortificata în sec. XVI. Are turn (sec. XV) si casa parohiala cu transformari în sec. XVIII.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din MOsNA) (Sibiu»Mosna)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost zidita între anii 1480-1486, în stil gotic. În sec. XVII a fost înconjurata de o puternica centura de ziduri, întarita cu turnuri de aparare. Turnul clopotnita a fost ridicat în anul 1515. Biserica are frumoase ancadramente gotice.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din RICHIs) (Sibiu»Richis)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XIV (1350-1400), fiind realizata în stil gotic. A fost fortificata în sec. XVI si a suferit unele modificari în sec. XIX.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din SATUL AXENTE SEVER) (Sibiu»Axente Sever)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Fortificatia s-a realizat pe la 1330 în jurul unei biserici existente. Acesteia i s-a adaugat un turn masiv de aparare, asezat pe portiunea de nava vecina cu corul, ceea ce o deosebeste de celelalte biserici din Transilvania.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ (din sAROs PE TÂRNAVE) (Sibiu»saros pe Târnave)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este o bazilica gotica timpurie, de la sfârsitul sec. XIII. În sec. XVI, în jurul bisericii s-a ridicat o puternica fortificatie. Au fost realizate transformari în sec. XV si XIX. Forma actuala dateaza de la reparatia din 1840.
BISERICA EVANGHELICĂ FORTIFICATĂ Sf. Petru (Sibiu»Valea Viilor)
Biserica evanghelica fortificata cu hramul "Sf. Petru" este un monument istoric si de arhitectura religioasa de mari dimensiuni, construita în secolul XIII în stil romanic, fiind amplificata si fortificata în secolele XV-XVI cu o centura de ziduri groase si înalte de 8 m, strajuite de turnuri de apa.
BISERICA EVANGHELICĂ Sf. Mihail (din CISNĂDIOARA) (Sibiu»Cisnadioara)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este cea mai veche biserica romanica din România, mentionata documentar în anul 1223.
BISERICA ORTODOXĂ Buna Vestire (din CRISTIAN) (Sibiu»Cristian)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în 1790, în stil baroc. Picturile murale au fost efectuate în anul 1805.
BISERICA ORTODOXĂ Cuvioasa Parascheva (din RĂsINARI) (Sibiu»Rasinari)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, de mari dimensiuni, a fost construita între anii 1752-1758, în stil bizantin, pe locul unei biserici mai vechi ce data din anul 1383. Este de plan dreptunghiular, cu pridvor patrat si cu turnul clopotnita pe pronaos.
BISERICA ORTODOXĂ Duminica Floriilor (din AVRIG) (Sibiu»Avrig)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în anul 1755, în stil baroc, de locuitorii satului. Pictura interioara si exterioara, foarte valoroasa, a fost realizata în 1762 de zugravii Ionascu si Pana.
BISERICA ORTODOXĂ Sf. Nicolae (din TURNU ROsU) (Sibiu»Turnu Rosu)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica este ctitorie din anul 1653 a domnitorului Matei Basarab. Remarcabile sunt decorurile exterioare, pictura. Au fost facute unele modificari în sec. XVIII-XIX.
BISERICA Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (din OCNA SIBIULUI) (Sibiu»Ocna Sibiului)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica ortodoxa a fost construita în perioada 1697-1701 prin grija domnitorului Constantin Brâncoveanu, pe locul bisericii de lemn ctitorita de Mihai Viteazul în 1599 dupa lupta de la selimbar.
BISERICA Sf. Ioan Botezatorul (din SĂLIsTE) (Sibiu»Saliste)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1742 de fratii Cândesti. Este pictata atât în interior, cât si în exterior. Turnul-clopotnita a fost construit în anul 1816.
BISERICA-CETATE (din OCNA SIBIULUI) (Sibiu»Ocna Sibiului)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în stil romanic, în perioada 1240-1280, cu nava centrala având bolti gotice pe nervuri în retea din sec. XVI. Picturile murale interioare au fost executate în anul 1522 în stilul Renasterii, de pictorul Vicentius Cibiniensis.
CĂMINUL Sf. Anton (din MEDIAs) (Sibiu»Medias)
Monument istoric. Constructia dateaza din sec. XV.
CASA EPISCOPIEI ORTODOXE (în RĂsINARI) (Sibiu»Rasinari)
Monument istoric si de arhitectura laica. Este fosta resedinta a episcopilor sârbi stabiliti aici pe la 1700. Aici se pastreaza o colectie de icoane pe lemn si sticla, precum si multe carti vechi.
CASTEL-FORTIFICAŢII IN ZONA CENTRALĂ (din MEDIAs) CATEDRALA ARMENEASCĂ (din DUMBRĂVENI) (Sibiu»Dumbraveni)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fostonstruita între anii 1785-1795, în stil baroc si neoclasic.
CETATEA SALGO (CETATEA SIBIEL) (Sibiu»Sibiel)
Monument istoric si de arhitectura. Cetatea a fost zidita probabil la finele sec. XIII, fiind amintita documentar în anul 1322.
CETATEA SĂTEASCĂ CU BISERICĂ (din DEALU FRUMOS) (Sibiu»Dealu Frumos)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost realizata în sec. XIII (azi biserica evanghelica), initial fiind bazilica romanica. A fost transformata în sec. XV în biserica-hala în stil gotic.
CETATEA SĂTEASCĂ CU BISERICĂ EVANGHELICĂ (din CURCIU) (Sibiu»Dârlos)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Cetate cu biserica evanghelica de incinta ce dateaza din sec. XV-XVI.
CETATEA SLIMNICULUI (STOLZEMBURG) (Sibiu»Slimnic)
Monument istoric. Cetatea are ziduri din piatra bruta unita cu mortar. A fost începuta în sec. XIII, amplificata în sec. XIV-XVI si refacuta în sec. XVIII prin adaugarea zidurilor de caramida ce închid un spatiu de forma trapezoidala cu 2 curti, 4 turnuri si 2 bastioane.
CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICĂ (din ALMA) (Sibiu»Alma)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Cetatea dateaza de la începutul sec. XVI. Biserica din interiorul ei dateaza din anul 1502, fiind construita în stil gotic. Pastreaza fragmente de pictura originala (cu refaceri din 1718).
CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICĂ (din MIERCUREA SIBIULUI) (Sibiu»Miercurea Sibiului)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Cetatea a fost construita în sec. XVI în jurul bisericii ridicate la sfârsitul sec. XIII în stil romanic. Din constructia initiala a bisericii se mai pastreaza doar turnul clopotnita, ea fiind refacuta în stil baroc.
CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICA EVANGHELICĂ (din AGNITA) (Sibiu»Agnita)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost realizata în sec. XV si amplificata succesiv pâna în sec. XVII. În interiorul cetatii se afla o biserica evanghelica (1500-1525), initial romanica, transformata ulterior în stil gotic.
CETATEA ŢĂRĂNEASCĂ CU BISERICA EVANGHELICĂ (din BIERTAN) (Sibiu»Biertan)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ansamblul de la Biertan este situat pe o colina în mijlocul orasului si se afla într-o stare foarte buna de conservare, aspectul sitului nefiind modificat de cladirile supradimensionate de data mai recenta.
CLĂDIREA VECHIULUI OFICIU POsTAL (din PORUMBACU DE JOS) (Sibiu»Porumbacu de Jos)
Monument istoric. Cladirea vechiului oficiu postal a fost construita între anii 1756-1760. Avea rol de tranzit pe drumurile Brasov - Fagaras - Sibiu.
LOC ISTORIC - sELIMBĂR (Sibiu»selimbar)
Loc istoric. Loc în care armata condusa de Mihai Vieazul a învins (la 18-28 octombrie 1599) oastea transilvana a principelui Andrei Bathory. Aceasta batalie a deschis drumul stapânirii Transilvaniei de catre voievodul român.
MONUMENT COMEMORATIV (în sELIMBĂR) (Sibiu»selimbar)
Monument comemorativ. A fost ridicat în anul 1932 în amintirea victoriei obtinute de Mihai Viteazul în lupta cu oastea lui Andrei Bathory.
PALATUL BRUKENTHAL (Sibiu»Avrig)
Monument istoric si de arhitectura laica. A fost construit în anul 1762, în stil baroc, ca resedinta de vara a baronului Samuel Brukenthal. Este realizat dupa modelul Palatului Schonbrunn din Viena. Are un frumos parc. Din anul 1908 a devenit sanatoriu.
RUINELE CETĂŢII TURNU ROsU (Sibiu»Boita)
Monument istoric. Fortificatie medievala ce a fost ridicata dupa 1453 de Iancu de Hunedoara, dupa darâmarea de catre acesta a cetatii de la Talmaci (1370). Se compune dintr-o incinta flancata de bastioane, având rolul de a bara Oltul în punctul unde trecatoarea se deschide spre Transilvania.
SCHITUL FLOREsTI (Sibiu»Saliste)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XVIII. Pe fatadele ei sunt înscrise numele eroilor salisteni din timpul primului razboi mondial si al ctitorilor.
ETNOGRAFIE sI FOLCLOR
CENTRU ETNOGRAFIC (în JINA) (Sibiu»Jina)
Arhitectura si arta populara. Arhitectura populara: case vechi din lemn cu arhitectura traditionala (acoperis cu site, ferestre mici, zugraveala albastra, porti din lemn), colibe din hotarul satului, pentru iernarea animalelor.
CENTRU FOLCLORIC (din SĂLIsTE) (Sibiu»Saliste)
Creatie populara. Ansamblu coral (înfiintat în anul 1883). Dansuri populare. Folclor muzical. Manifestari traditionale ("Maialuri - iunie si iulie; sarbatoarea înverzirii fagului - aprilie).
CENTRU FOLCLORIC (în CÂRŢA) (Sibiu»Cârta)
Creatie populara. Dansuri sasesti, folclor sasesc, obiceiuri traditionale populare sasesti (nunti, botezuri), calendaristice (Paste, sarbatorile de iarna).
CENTRU FOLCLORIC (în COVEs) (Sibiu»Coves)
Creatie populara. Renumit cor barbatesc taranesc.
CENTRU FOLCLORIC (în GALEs) (Sibiu»Saliste)
Manifestari populare traditionale. Prinsul varutelor (martie), Hodaitele (focuri facute de baieti pe dealuri, la care se strigau numele fetelor de maritat).
CENTRU FOLCLORIC (în JINA) (Sibiu»Jina)
Creatie populara. Obiceiuri populare traditionale: formatie de fluierasi (cântece pastoresti batrânesti), obiceiuri populare legate de practicarea pastoritului, fomatie de dansuri populare (Jieneasca - Jinareasca, batuta, învârtita), festivalul folcloric "Sus pe muntele din Jina (iulie).
CENTRU FOLCLORIC (în POIANA SIBIULUI) (Sibiu»Poiana Sibiului)
Creatie populara. Obiceiuri populare traditionale: dansuri populare ciobanesti, formatie de fluierasi, obiceiuri populare legate de practicarea pastoritului, Nedeie (15 august).
CENTRU FOLCLORIC (în RĂsINARI) (Sibiu»Rasinari)
Creatie populara. Ansamblu folcloric (dansuri, cântece), cor mixt.
CENTRU FOLCLORIC SĂSESC (în SATUL AXENTE SEVER) (Sibiu»Axente Sever)
Creatie populara. Obiceiuri traditionale calendaristice: Blumentag - ziua florilor, ce se desfasoara în luna februarie.
COLECŢIE ETNOGRAFICĂ (în JINA) (Sibiu»Jina)
Muzeu satesc. Profil: etnografie. Sunt expuse: unelte, agregate ale oieritului vechi, varietate de fluiere, bâte ciobanesti si tahorci ciobanesti (cojoace).
COLECŢIE MUZEALĂ (în SATUL VALE) (Sibiu»Saliste)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie. Sunt expuse unelte si obiecte din lemn sculptat (furci de tors, mobilier), icoane pe sticla, carti vechi bisericesti, etc.
MUZEU ETNOGRAFIC (în GURA RÂULUI) (Sibiu»Gura Râului)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie si arta populara. Sunt expuse tesaturi si piese de port popular, obiecte de uz gospodaresc, icoane pe sticla, obiecte din ceramica specifica artei populare locale (circa 1.200 exponate).
MUZEU ETNOGRAFIC (în POIANA SIBIULUI) (Sibiu»Poiana Sibiului)
Muzeu comunal (etnografic). Profil: etnografie si arta populara. Sunt prezentate: vase de lemn, furci cu coarne, unelte de pastorit, tesaturi, icoane pe sticla, mobilier satesc.
MUZEU ETNOGRAFIC (în RĂsINARI) (Sibiu»Rasinari)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie, istorie locala. Sunt prezentate: unelte legate de agricultura, pomicultura, cresterea animalelor, arta cojocaritului, fabricarea uleiului, prelucrarea fibrelor textile si a tesaturilor, pive si vâltori, port popular, mobilier vechi, icoane; istoricul localitatii .
MUZEU SĂTESC (în GALEs) (Sibiu»Saliste)
Muzeu comunal. Profil: etnografie si arta populara. Prezinta exponate de arta populara specifice marginenilor din împrejurimile Salistei. Unele sunt piese rare sau unicate: obiecte folosite de localnici în pregatirea pastoritului si agriculturii, ceramica.
MUZEU SĂTESC (în SIBIEL) (Sibiu»Sibiel)
Muzeu satesc. Profil: etnografie, carte rara, documente. Sunt expuse icoane pe sticla si lemn (sec. XVIII-XIX), lazi de zestre, ceramica, acte de cancelarie, etc.
MUZEUL ETNOGRAFIC (din BOIŢA) (Sibiu»Boita)
Muzeu etnografic. Sunt prezentate unelte legate de cresterea vitelor, pastorit, taierea si prelucrarea lemnului, obiecte de uz casnic, textile, ceramica.
MUZEUL ETNOGRAFIC (din CISNĂDIOARA) (Sibiu»Cisnadioara)
Muzeu etnografic. Sunt prezentate piese etnografice si de arta populara din zona (predomina tesaturile).
MUZEUL ETNOGRAFIC AL CÂRŢIsOAREI (Sibiu»Cârtisoara)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie. Sunt prezentate: aspecte specifice locale ale casei traditionale; moara cu trei roti cu cupe înca în functiune; modalitati arhaice de spalat rufele la râu; traditionala cununa pusa pe capriorii casei în constructie; ceramica de Cârtisoara;
MUZEUL SĂTESC (din CRISTIAN) (Sibiu»Cristian)
Muzeu comunal etnografic. Profil: etnografie. Sunt prezentate elemente de port popular, mobilier, unelte de lucru, obiecte de uz gospodaresc, tesaturi, toate ilustrând viata si activitatea sasilor de aici.
SIBIEL (Sibiu»Saliste)
Sat turistic. Port popular. Prelucrarea artistica a lemnului. Ţesaturi si cusaturi. Obiceiuri traditionale calendaristice (Junii satului) si familiale (nunta). Sat cu structura traditionala.
LOCALITĂŢI TURISTICE
SATE TURISTICE
SIBIEL (
Sat turistic. Port popular. Prelucrarea artistica a lemnului.
Ţesaturi si cusaturi. Obiceiuri traditionale
calendaristice (Junii satului) si familiale (nunta). Sat cu structura
traditionala.
STAŢIUNI MONTANE
PĂLTINIs (Sibiu»Paltinis)
Statiune montana, climaterica si de odihna de interes general, cu functionare permanenta, situata la 1450 m altitudine. Clima este tipic montana cu temperaturi medii de 4 grade Celsius (12 grade Celsius în iulie, -6 grade Celsius în ianuarie) si precipitatii abundente (peste 1000 mm anual).
STAŢIUNI BALNEARE
BAZNA (Sibiu»Bazna)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de
interes general, cu functionare permanenta, situata la 321 m
altitudine. Factori naturali de cura: izvoare de ape minerale
cloruro-sodice, iodurate, bromurate, hipertone, namol mineral, sulfuros,
bioclimat sedativ de crutare.
ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE
MIERCUREA BĂI (Sibiu»Miercurea Sibiului)
Statiune balneoclimaterica de interes local, cu activitate sezoniera, situata la 230 m altitudine. Factori de cura: - ape minerale clorurate, sodice concentrate, iodurate, slab bromurate. - namol sapropelic; - bioclimat sedativ, de crutare.
OCNA SIBIULUI (Sibiu»Ocna Sibiului)
Statiune balneoclimaterica. Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta, cu climat de depresiune intramontana colinara, situata la 408 m altitudine.
|
