STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE A TURISMULUI

3.1. Formele de turism practicabile

Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei se desfasoara o serie de forme de turism, printre care se pot enumera:

Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite.

Acest tip de turism este practicat de toate categoriile de varste, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane.

Drumetia montana reprezinta una dintre formele de turism cele mai importante care se desfasara in Muntii Rodnei. Drumetia montana se desfasoara in special in zona inalta (creasta principala sau cele secundare) sau pe traseele de acces catre aceasta. In prezent in masiv exista mai multe trasee turistice marcate (Anexa nr. 1).

Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna reprezinta una din principalele forme de turism desfasurate in masiv in perioada hivernala. Astfel, statiunea turistica Borsa (Borsa Complex) ofera conditii optime de desfasurare datorita existentei in zona a doua partii de schi de dificultate medie si a doua instalatii de transport pe cablu care deservesc aceste partii. Pe latura sudica oferta pentru practicarea sporturilor de iarna este mai redusa, singura partie de schi existenta la Valea Blaznei (Sant) fiind deservita de un baby schi.

Existenta in Muntii Rodnei a unor rezerve semnificative de ape minerale, dar si a altor tipuri de factori terapeutici, face ca zona sa beneficieze de conditii deosebite pentru practicarea turismului balnear. Principala destinatie turi 242f53c stica balneara din Muntii Rodnei este reprezentata de statiunea Sangeorz Bai. Alaturi de aceasta Complexul turistic Borsa reprezinta o a doua destinatie pentru turismul balnear. Alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase se gasesc si in localitatile: Rodna, Romuli, Parva, Maieru, Sant (Anexa nr. 2).

Tranzitul turistic este generat de existenta in jurul masivului a numeroase cai de comunicatie, care fac legatura intre unele dintre cele mai importante provincii ale tarii: DN 18 intre Maramures si Bucovina, DN 17 C intre Transilvania si Maramures si DN 17 D intre Transilvania si Bucovina. Totusi, datorita unor sectoare de drum nemodernizate - DN 17 D intre Valea Mare si Pasul Rotunda - tranzitul turistic in aceste zone este sensibil afectat datorita optiunii turistilor pentru alte trasee de legatura intre cele doua provincii (E 586).

Turismul rural a capatat o deosebita amploare in ultimii ani in tara noastra. Zona Muntilor Rodnei intruneste conditii deosebite pentru desfasurarea acestei forme de turism. Din pacate pana in prezent in circuitul turistic rural au intrat numai localitatile Moisei pe rama nordica si Sant, Rodna, Parva si Maieru in zona sudica.

Turismul de aventura este mai putin dezvoltat in aceasta zona si se manifesta, in special, prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica si alte sporturi precum parapanta etc.

Pesterile existente in masiv pot deveni atractii turistice pentru practicantii speoturismului. Totusi, accesibilitatea dificila si lipsa de amenajari a acestora le fac disponibile numai turistilor bine antrenanti.

Alpinism - trasee de escaladare din categoria usoara si medie se gasesc in zona calcaroasa Piatra Rea si in jurul Pietrosului (pe Piciorul Mosului si stancile Turnu Rosu). Trasee oficiale de catarare nu sunt.

Cicloturismul montan gaseste conditii bune de desfasurare pe urmatoarele trasee Pasului Prislop - Poiana Stiol, Dealul Moisei - Iza Izvor - Pasul Pietrei - Valea Stramba - Romuli, Pasul Rotunda - Vf. Gajei, Sant - Valea Blaznei, Sant - Valea Cobasel, Rodna - Valea Vinului si pe creasta, intre Saua Gargalau si Saua Galatului.

Pentru sarituri cu parapanta au fost identificate urmatoarele locuri Varful Pietrosul, Varful Gargalau, Rapa Piatra Rea, Saua Gajei, Varful Batrana, Varful Cormaia.

Turismul ecvestru - pe raza Parcului National Muntii Rodnei se poate practica acest tip de turism, in urma infiintarii Centrului de Ecoturism Ecvestru in cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva - Directia Silvica Bistrita.

Programele se desfasoara prin parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turistii pot admira frumusetea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si Rosu, de asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti sunt insotite de ghizi autorizati de Ministerul Turismului. Perioada optima de desfasurare sunt lunile iulie - august.

Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, in special, biodiversitatii deosebite existente in Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei.

Turismul pentru reuniuni si congrese este o forma de turism mai putin desfasurata datorita lipsei dotarilor specifice pentru acesta. In prezent, cu totul izolat, se desfasoara intruniri in statiunile din zona masivului (Borsa si Sangeorz Bai).

3.2. Structuri turistice

3.2.1. Structuri turistice de primire existente in Muntii Rodnei

Muntii Rodnei ofera turistilor 2773 locuri de cazare repartizate in hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, vile si casute (Tabelul nr. 3.1.).

Tabelul nr. 3.1.

Structurile turistice de primire in Muntii Rodnei

in anul 2005

Sursa: Administratia Parcului National Muntii Rodnei si www.rotur.ro

Sintetizand datele de mai sus se observa urmatoarea situatie:

Tabel nr. 3.2.

Structurile turistice de primire, pe tipuri de structuri, la nivelul anului 2005

Datorita faptului ca, momentan, trei hoteluri din Borsa Complex sunt inchise pentru renovare (Cascada, Bradet si Stibina), in zona Muntilor Rodnei mai functioneaza 7 hoteluri cu o capacitate de 847 locuri, ceea ce reprezinta 69,8 % din numarul total de locuri de cazare clasificate. O mare parte a turistilor ce sosesc in zona se pot caza in pensiunile turistice existente in Borsa Complex, Borsa, Moisei, Sant, Parva, Rodna sau Sangeorz Bai, Maieru, localitati unde activeaza un total de 39 de pensiuni turistice (68,4 % din structurile turistice aflate in functiune), cu un total de 466 locuri (16,8 %).

La acestea se mai adauga 235 locuri in vile (8,5 %), 105 locuri in moteluri (3,8 %) si 12 locuri la casute turistice (0,4 %).

Tabel nr. 3.3.

Structurile turistice de primire in functie de categoria de confort (2005)

Analizand situatia locurilor de cazare in functie de gradul de confort se observa ca structurile de primire au confort modest, ponderea cea mai mare fiind a celor de 2 stele - 2.254 locuri (dintre care doar 2.004 locuri aflate in functiune in momentul realizarii cercetarii) - 79,4 %, urmata de cele de 1 stea - 380 locuri (15,1 %) si de 3 stele - 139 locuri (5,5 %).

La acestea se adauga o serie de unitati care pot oferi gazduire turistilor, dar care nu sunt clasificate sau au intrat numai in circuitul turistic neorganizat. Majoritatea dintre acestea sunt cantonate in zona inalta a Muntilor Rodnei (Tabelul nr. 3.4.).

Tabelul nr. 3.4.

Structuri turistice in zona inalta

Sursa: INCDT, Cercetare de teren

Alaturi de acestea si unitatile silvice existente pe teritoriul masivului pot oferi cazare (in anumite conditii) turistilor sositi in aceasta zona.

Tabelul nr. 3.5.

Cabane silvice in zona Muntilor Rodnei

Sursa: Administratia Parcului National Muntii Rodnei

Pe viitor se doreste ca trei dintre cabanele de mai sus (Iza Izvor, Vulcanescu si Fantana 2) sa se renoveze si sa se introduca in circuitul turistic.

Pe langa structurile turistice enumerate mai sus, turistii ajunsi in PNMRRB pot innopta si la cort, dar numai in locurile reglementate de APNMR, conform Regulamentului Parcului: langa Statia Meteo, Tarnita "La Cruce", Sub Vf. Repedea, Puzdrele, intre Saua Gargalau si Saua Galatului (la Izvoare), Lala Mica, Izbucul Izei si Valea Vinului, precum si in locurile amenajate de detinatorii de terenuri cu avizul APNMR.

3.2.2. Structuri de alimentatie

In prezent nu exista o centralizare la nivel judetean (atat in judetul Maramures, cat si in Bistrita Nasaud) in ceea ce priveste unitatile de alimentatie pentru turism. Totusi exista posibilitatea servirii mesei in unitati de diferite tipuri: restaurant, bar, pensiune turistica, cofetarie etc.

Unitatile existente se gasesc in special in statiunile Borsa si Sangeorz Bai. Astfel, in localitatea Borsa principalele unitati sunt reprezentate de restaurantele Perla Maramuresului (Borsa - oras) si Cerbu (Borsa - complex). Alaturi de acestea in Borsa complex mai exista un bar (Cerbu) si de asemenea, masa se poate servi in cadrul pensiunilor turistice existente. In localitatea Sangeorz Bai oferta de alimentatie este mai diversa distingandu-se restaurantele clasice si cele dietetice din cadrul hotelurilor Hebe si Somesul. Pe langa acestea oferta statiunii este intregita de aproape toate tipurile de unitati de alimentatie pentru turism (pizzerie, cofetarie, bar etc.).

In celelalte localitati limitrofe Muntilor Rodnei servirea mesei se poate face cu precadere in cadrul pensiunilor turistice sau in cadrul unor unitati mici de alimentatie (bar, bufet) - in tabelul 3.1. se pot observa structurile turistice de cazare ce detin si structuri de alimentatie.

3.2.3. Structuri turistice de agrement

Structurile turistice de agrement reprezinta o alta componenta bine definita a bazei tehnico-materiale specifice turismului. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea conditiilor pentru distractie si recreere, pentru petrecerea placuta a timpului liber, fiind indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur si in special pentru atragerea unui segment important de turisti (tineri).

In Borsa Complex exista doua partii de schi, un telescaun continuat de un teleschi pe varful Runcul Stiolului (1611 m), precum si o trambulina olimpica naturala (113 m inaltime), din pacate neutilizata. De asemenea, se afla in curs de derulare un proiect finantat din fonduri PHARE pentru amenajarea unei partii de schi olimpice, sub varful Buza Dealului (1663 m), avand orientare nord-estica. Posibilitati pentru sporturile de iarna sunt si in apropiere de Sant, pe Valea Blaznei.

In Sangeorz Bai principalele structuri de agrement sunt: un club, cinematograf, sala de jocuri mecanice si terenuri de tenis si de volei.

In rest, oferta de agrement existenta in arealul Muntilor Rodnei este foarte redusa, multe structuri nu sunt realizate in scop turistic, putand fi totusi folosite pentru acest lucru, astfel putem aminti de terenurile de sport ale scolilor, caminele culturale, cateva discoteci (Borsa, Moisei, Sangeorz Bai si Rodna), bibliotecile comunale sau orasenesti, cateva stadioane de mici dimensiuni, cateva sali de jocuri mecanice etc.

Mai sunt si echipamente si posibilitati de agrement specifice fiecarei unitati de cazare in parte, spre exemplu la hotelul Somesul (Sangeorz Bai) exista biblioteca si sala de lectura, expozitie de pictura, hotelul Hebe (Sangeorz Bai) are piscina exterioara, la pensiunea Eladi (Borsa) este o sala de biliard, iar pensiunea Ursu (Borsa Complex) dispune de sala de biliard si sauna.

La acestea se mai adauga numeroase posibilitati de agrement in cadrul PNMR sau in apropierea acestuia, printre care enumeram: drumetii montane, sarituri cu parapanta, cicloturism, speoturism, alpinism, turism ecvestru etc.

3.2.4. Structuri turistice de tratament

Existenta in zona a unor izvoare de ape minerale, carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene si a unui climat sedativ, tonico-stimulativ a favorizat dezvoltarea in imediata apropiere a PNMR a statiunii balneare Sangeorz Bai. Resursele balneare de aici si-au dovedit eficacitatea in tratarea unor afectiuni digestive, hepatobiliare, ale cailor respiratorii, reumatice cronice a unor boli metabolice si de nutritie etc.

In statiune exista un complex balnear, iar in cadrul hotelurilor Hebe si Somesul exista baze complete de tratament, dotate cu instalatii pentru bai calde in cada, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete; de asemenea statiunea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala.

Complexul turistic Borsa, are si valente balneare datorita existentei unor izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau continand fier, calciu, magneziu, recomandate in tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si in tratamentul bolilor renale. Datorita climei propice statiunea este recomandata si pentru tratamentul nevrozelor astenice si al tulburarilor respiratorii.

Statiunea dispune de o baza de tratament de 250 de locuri (Hotel Stibina), dotata cu instalatie cu aerosoli, instalatii pentru electroterapie, bazine cu ape minerale pentru bai si aero-helioterapie, bazine pentru bai cu esente de plante sau cu sare de Bazna, sali de gimnastica medicala recuperatorie, sauna, masaj, mofete naturale, dotari pentru impachetari cu parafina, laser-terapie.

Alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase se gasesc si in localitatile: Rodna, Romuli, Parva, Maieru, Sant.

3.3. Circulatia turistica

Datorita ponderii destul de semnificative a turismului neorganizat, desfasurat atat in cele doua statiuni (Borsa si mai putin Sangeorz Bai) si in celelalte localitati de la poalele masivului, cat mai ales in zona alpina, nu exista o centralizare a circulatiei turistice din Muntii Rodnei. Din aceasta cauza analiza activitatii de turism s-a realizat la nivelul judetelor Maramures si Bistrita Nasaud si nu reflecta fidel circulatia turistica din masiv. Astfel, s-a realizat o analiza a activitatii de turism pe cele doua judete si comparativ circulatia turistica din zona montana din Romania.

Tabelul nr. 3.6.

Sosiri in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

in perioada 2001- 2004

- mii -

Sursa: INSSE, Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, 2001 - 2004

Pentru judetul Bistrita Nasaud se poate observa o crestere a numarului de turisti intre anii 2001 si 2003, de la 61 mii la 71 mii si o reducere in ultimul an de analiza (2004), cand numarul de turisti a scazut la 65 mii. In judetul  Maramures se inregistreaza o tendinta descrescatoare, de la 94 mii turisti cazati s-a ajuns in ultimul an la 79 mii, cu un ritm mediu anual de - 5,6%.

Tabelul nr. 3.7

Innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni

de cazare turistica in perioada

mii -

Sursa: INSSE, Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, 2001 - 2004

In ceea ce priveste innoptarile se constata un numar mai mare al acestora la nivelul judetului Bistrita Nasaud, cu toate ca numarul turistilor a fost mai mare in judetul Maramures. Aceasta situatie a fost determinata de sejururile mai lungi realizate in statiunea balneara Sangeorz Bai, dar si de ponderea mare a turismului itinerant existent in judetul Maramures. Tendinta generala pentru innoptarile realizate in cele doua judete este descrescatoare, avand un ritm mediu de - 3,4% pentru judetul Bistrita Nasaud si de - 4,8% pentru Maramures.

In ciuda acestui lucru, turismul in zona montana, si in special in zonele in care exista arii protejate, a cunoscut o usoara crestere atat din punct de vedere al numarului de turisti (+3,7% anual), cat si din punct de vedere al numarului de innoptari (+0,8%).

Tabelul nr. 3.8.

Sejurul mediu in statiunile din zona montana

Sursa: INSSE, Sosiri si innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, 2001 - 2004

Sejurul mediu realizat in judetul Bistrita Nasaud (3,62 - 4,27) este mai mare decat sejurul mediu realizat in judetul Maramures (2,17 - 2,35 zile) si decat cel existent in zona montana a Romaniei (2,46 - 2,69), iar acest lucru este datorat in mare parte ponderiipe care statiunea Sangeorz Bai o are in turismul din judet (Tabelul nr. 3.8.).

3.4. Aspecte legate de informarea si protectia turistilor

Vizitatorii beneficiaza de un minim de informatii la intrarea pe teritoriul Parcului - prin numeroase panouri si indicatoare turistice, sau chiar inainte de sosire, prin pagina de internet a Parcului. Cu toate acestea nu exista nici un centru de informare turistica in punctele de intrare in Parc.

In intreg masivul montan exista o retea de trasee turistice relativ bine intretinute si marcate - 17 trasee de diferite grade de dificultate (Lista traseelor este prezentata in Anexa 1), cu o lungime totala a acestora de aproximativ 400 km. Centrele Salvamont ce activeaza in prezent sunt insuficiente comparativ cu suprafata masivului si dificultatea traseelor acestuia.

Astfel, in prezent exista centre Salvamont care functioneaza langa primariile din localitatile Borsa, Rodna si Nasaud, cu puncte de permanenta la Stiol, Cabana Iezer, Curatel, Valea Blaznei, Valea Secii, Lala Mica, Zavoaiele Borcutului si Parva.

Din pacate marea majoritate a celor ce alcatuiesc formatiunile Salvamont activeaza pe baza de voluntariat, remuneratiile sunt mici, iar baza materiala este insuficienta.

3.5. Disfunctionalitati

In ciuda potentialului turistic de exceptie de care beneficiaza aceasta zona, au fost identificate si cateva disfunctionalitati (puncte slabe) ce franeaza dezvoltarea durabila a turismului. Printre acestea cele mai importante sunt:

insuficienta dezvoltare a structurilor de agrement;

starea precara a drumurilor nationale ce inconjoara masivul montan (in special DN 17 D intre Pasul Rotunda si Valea Mare - comuna Sant) si a strazilor din localitati;

taierile masive de arbori si depozitarea necorespunzatoare a rumegusului pe marginea paraielor - ce duc la degradarea mediului;

amplasarea haotica a constructiilor in unele zone (spre exemplu in complexul turistic Borsa) sau foarte aproape de carosabilul drumurilor nationale;

lipsa unei monitorizari riguroase a activitatii turistice in Saua Stiol, zona puternic afectata de amenajarile realizate de autoritatile locale, ce vin in contradictie cu obiectivele pentru care zona a fost pusa sub protectie;

lipsa gazului metan in zona, situatie ce duce la taieri necontrolate de arbori;

lipsa retelelor de canalizare, cu statii de epurare pentru apele menajere uzate - duce la poluarea paraielor.