STATIUNEA BALNEARA BAILE FELIX

UNIVERSITATEA ROMANA AMERICANA

FACULTATEA ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATIONAL

STATIUNEA BALNEARA BAILE FELIX

CAPITOLUL I

POZITIE GEOGRAFICA, ACCESIBILITATE, INFRASTRUCTURA

1.1 ASEZARE

Statiunea Baile Felix este situata in partea de nord-vest a Romaniei, in judetul Bihor, la o distanta de circa 8 km de Municipiul Oradea, resedinta judetului Bihor, unul dintre cele mai semnificative centre economice, sociale si culturale a zonei si la 22 km de punctul de trecere a frontierei Bors.

Este cea mai mare statiune balneara cu regim permanent din Romānia, situāndu-se pe locul doi, dupa litoralul Marii Negre, īn privinta numarului locurilor de cazare din Romānia.

La dispozitia turistilor intreg anul, statiunea balneoclimaterica Baile Felix ofera conditii de relaxare, vacanta, odihna si recuperare.

SCURT ISTORIC

In 1221, apare cea mai veche marturie a Bailor Felix intr-o Diploma a Vaticanului fiind mentionate apele termale de langa Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Baile Oradiei. Efectul tamaduitor al bailor termale isi pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536.
Mai tarziu, intre 1700 - 1721, Felix Heldres descopera si utilizeaza izvorul Felix, a carui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toata statiunea. In 1731 se face prima analiza a apelor termale si ale proprietatii lor curative, unice, asa cum le cunoastem pana astazi.
Prima atestare despre statiune dateaza din anul 1763 si contine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. Īn 1771, bazinul de lemn a fost transformat īn bazin de piatra atasandu-se si cabine de bai. Intre 1711-1721 apar primele asezaminte organizate pentru tratament sub numele de "baia lui Felix", iar īn 1885 se capteaza un 21321y249v nou izvor, cu o temperatura de 49°C. Prima cladire a fost construita īntre 1766-1772. Statiunea incepe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal in 1885.
La expozitia mondiala din 1896, apelor din aceasta statiune li s-a acordat medalia de Aur si Diploma de onoare.

1.2 ACCESIBILITATE

Turistii dornici sa ajunga in statiune pot alege din mai multe modalitati de acces, rutier, feroviar si aerian.

Rutier: Baile Felix se afla langa drumul European E66 Oradea-Deva, la 8 km. de Oradea si 20 km de cea mai apropiata trecere de frontiera cu Ungaria Bors/Artand.

Feroviar:
Pentru a ajunge in Baile Felix pe cale feroviara, trebuie sa ajungeti pana in Oradea cu trenul. Din Oradea in Baile Felix se ajunge cu mijloace de transport in comun. Statia de Maxi Taxi si autobuse care circula spre Baile Felix se afla in Oradea, cartierul Nufarul, la capatul de linie al tramvaielor, la iesirea din oras spre Baile Felix. Mijloacele de transport in comun circula pe ruta Oradea - Sanmartin - Baile Felix si retur intr-un interval de 15 minute.
Pentru mai multe informatii contactati: Agentia CFR Oradea, str. Republicii nr. 2, tel. 416.565, Statia CFR Oradea, str. Republicii nr. 114, tel. centrala: 414.970, Informatii CFR: 952 sau 414.970 (www.infofer.ro)

Aerian:

Aeroportul Oradea ofera atat curse interne cat si externe (via Timisoara). Cursele interne sunt Bucuresti-Oradea si retur, iar ca destinatii externe amintim curse din Oradea spre: Ancona, Florenta, Milano, Roma, Torino, Verona, Dusseldorf, Munchen, Stuttgart, Paris, Atena. Īn apropiere sunt situate aeroporturile internationale Timisoara (180Km) si Budapesta (250 Km).
Aeroportul Oradea,  Calea Aradului, Km. 6, Tel.: 0259-416.082, Email: [email protected].

INFRASTRUCTURA

Statiunea Baile Felix dispune de o bogata baza de tratament ce cuprinde: instalatii pentru bai la cada, instalatii pentru aplicatii calde cu namol si parafina, bazine cu apa termala, instalatii pentru elongatii sub apa, instalatii pentru electro si hidro terapie, fizioterapie, inhalatii si aerosoli, sauna, piscine acoperite si in aer liber, sali de gimnastica medicala. 

Pentru timpul liber statiunea dispune de piscine acoperite si descoperite, sali de jocuri mecanice, terenuri de sport, cinematograf,biblioteca, club etc. Formate prin patrunderea apelor de suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul natural in urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834.
Climatul cu ierni blande si veri moderate, favorizeaza existenta unei paduri de foioase intinse, care da statiunii o atmosfera ideala pentru orice anotimp, facand-o propice pentru relaxare si tratament, astfel incat ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica pentru o baie cu apa termala in aer liber.

1.3 CADRUL NATURAL

Relief

Este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic-platoul Padis (care te duce cu gandul la o lume ireala, presarata cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri tacute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaza cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica.

Flora si fauna

Datorita prezentei in judetul Bihor a unei suprafete mari din Parcul Natural al Muntilor Apuseni, a unor zone umede relativ extinse, biodiversitatea este una din atrctiile majore ale mediului natural din Bihor.

Mentionam din cele peste 1000 de specii rare de flora si fauna din judetul Bihor:specii regionale, endemice carpatice si daco-balcanice: Silene dubia, Dianthus spiculifolius, Dentaria glanulosa, Viola declinata, Campanula cladniana, Centaurea spinulosa etc.

Fauna rara este reprezentata de benatode-in Parcul Natural Apuseni au fost descoperite 5 specii noi pentru stiinta si 15 specii noi pentru fauna Romaniei.Pe langa toate acestea, fauna salbatica este bine reprezentata in padurile din zona de deal si munte a judetului: lupi, ursi, cerbi, caprioare etc.

Nymphaea lotus L. var. (nufar termal) reprezinta unicul caz in care o specie de planta tropicala traieste spontan intr-o clima temperata in Rezervatia Naturala Paraul Petea" din statiunea Baile 1 Mai aflat la circa 3 km de Baile Felix. Nufarul alb poate fi vazut in statiunea balneoclimaterica Baile Felix fiind unul din frumusetile zonei.

Pe langa nuferi, care au fost adusi din Baile 1 Mai, in lacurile artificiale termale din Baile felix se gasesc cateva specii de Lotusi. Aceste specii de lotusi au fost aclimatizati, fiind adusi din India si Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia si Africa - Aeibornia crasepis.

In lacurile artificiale din statiune, pe langa plantele prezentate mai sus se gasesc si numeroase specii de pesti avand marimi si culori diferite.

Clima

Statiunea are o clima temperat-continentala, cu influente oceanice provenind din vest, temperatura medie anuala este de 10,6°C (iulie- in jur de 21°C; ianuarie in jur de -2°C).

Temperatura (de la 10,5Ā°C in campii si de 2-4Ā°C pe munti) si precipitatiile (de la 700 mm in campie la 1400 mm pe cele mai inalte culmi), oscileaza in functie de unitatile de relief. Vanturile bat din directia nord-vest, sud-vest si sud.

Bioclimatul este sedativ, cu ierni dulci si veri fara calduri excesive. Vānturi usoare din N si NE, precipitatii relativ reduse (650 mm anual).

1.4.CADRUL SOCIO-ECONOMIC

Judetul Bihor are o suprafata de 7.544 km2 are 624.972 locuitori, ocupa locul 6 īn functie de suprafata si locul 13 dupa numarul locuitorilor, īntre cele 41 judete ale Romāniei. O treime din locuitorii judetului locuiesc īn Municipiul Oradea - Resedinta Bihorului.

Din punct de vedere administrativ, judetul Bihor are o retea densa de asezari, cuprinzand zece orase, din care patru municipii (Oradea fiind resedinta de judet), cu 21 de localitati componente, 90 de comune, din care trei suburbane si 435 de sate. Cel mai important centru economic si social-cultural al judetului si unul dintre marile orase ale tarii este Oradea cu 173.621 de locuitori. Celelalte orase, centre social-culturale (Salonta, Marghita, Beius, Alesd, Stei, Vascau, Nucet) au sub 20.000 de locuitori fiecare.Baile Felix si Baile 1 Mai sunt doua statiuni ce imbina posibilitatile de distractie cu cele de tratament, fiind renumite pentru apele geotermale, ce au efecte benefice in diverse afectiuni.

CAPITOLUL II

ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC

II.1.APELE MINERALE

Statiunea este bogata in izvoare de ape minerale termale (20-48°C), oligotermale, radioactive, continand sulf, calciu, sodiu, descoperite la inceputul mileniului. Zacamintele de turba si mīlul terapeutic ce se gasecs īn lunca rīurilor Peta si Hidisel, fac posibilasi terapia cu namol. In aceste zacaminte , namolul are un grad avansat de humificare si este hidratat la limita.

II.2. INDICATII TERAPEUTICE

Efectele benefice ale apelor termale din statiuea Baile Felix sunt folosite pentru urmatoarele afectiuni:
- Afectiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta)
- Afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza)
- Afectiuni reumatismale abarticulare
- Afectiuni post-traumatice
- Afectiuni neurologice periferice
- Afectiuni neurologice centrale
- Afectiuni ginecologice
- Afectiuni asociate (boli de nutritie si metabolism, boli endocrine).

Tipuri de proceduri:
- Kinetoterapie
- Bai calde cu ape minerale īn cazi si bazine
- Electroterapie
- Hidroterapie
- Aerohelioterapie īn bazine deschise cu apa termala
- Aerosoli
- Gimnastica medicala
- Bai de lumina
- Sauna
- Cosmetica.

Efectele benefice oferite de apele termale pentru anumite afectiuni pot fi daunatoare si contraindicate pentru alte afectiuni. Aceste afectiuni sunt:
- Boli infecto-contagioase
- Boli venerice
- Tumori maligne
- Hemoragii
- Boli psihice

II.3. ALTE RESURSE TURISTICE

Lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, rezervatie naturala care ocroteste 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ' (varietate unica īn Europa, relicva a erei tertiare), pestele "Rosioara lui Racovita" (specie endemica, denumita dupa naturalistul romān Emil Racovita) si melcul Melanopsis Parreyssi (supravietuitor al erei glaciare).

"Capela de la Haieu", o impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV), īn care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (restaurata īn anul 1977);

Cladirea Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc Sf. Vincentiu, frumoasa cladire de arhitectura baroca, construita īn sec. al XVIII-lea.

Obiective turistice

strandul cu valuri din Baile 1 Mai (cel mai vechi din Romānia- aprox. 107 ani).

strandul cu apa termala Apolo (1900).

Lacul cu nuferi din Baile 1 Mai, rezervatie naturala care ocroteste 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis ' (varietate unica īn Europa, relicva a erei tertiare), pestele "Rosioara lui Racovita" (specie endemica, denumita dupa naturalistul romān Emil Racovita) si melcul Melanopsis Parreyssi (supravietuitor al erei glaciare).

Fenomenul carstic de pe Dealul somleului, Avenul de la Betfia sau Avenul "Hudra Bradii" (impropriu numit de localnici "Craterul de la Betfia"). Acesta are o adāncime de 86 de metri, putul sau avānd o cadere aproape verticala de 54 metri).

strandul Venus din Baile 1 Mai.

Rezervatia de nuferi din Baile Felix

Cei interesati de cultura si civilizatia locala pot vizita urmatoarele obiective:

"Capela de la Haieu, o impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV), īn care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (restaurata īn anul 1977);

cladirea Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc Sf. Vincentiu, frumoasa cladire de arhitectura baroca, construita īn sec. al XVIII-lea.

"Biserica ortodoxa din Rontau (sec. XV)

Biserica unita (greco-catolica) din Haieu (1906);

Bisericile din lemn ortodoxa si unita din Baile Felix.

Capitolul III

STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE

Locuri oferite turistilor, pe regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica :

Tabel 1

Sursa: Anuarul turistic al Romaniei

In 2003 numarul total al locurilor de cazare a judetului Bihor era de 7983, iar in anul 2004 se observa o crestere a acestora pana la 8001 datorita cresterii numarului de turisti care vizitau zona.

In ceea ce priveste numarul de locuri de cazare disponibile in hoteluri, in anul 2003 erau 7268 iar in 2004 se observa o crestere de pana la 7478. Tot in acest an apar hostelurile cu 40 de locuri de cazare si se diminueaza locurile in vilele turistice si in pensiunile urbane.

In 2005 totalul locurilor de cazare scade pana la 7200 micsorandu-se locurile de cazare din hoteluri si marindu-se locurile de cazare din pensiunile urbane si cele rurale. Acest fapt s-a datorat reorientarii turistilor inspre linistea oferita de zonele rurale īn detrimentul luxului oferit de hoteluri.

Numar sosiri

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire turistica (mii turisti):

Tabel 2.

Sursa: Anuarul turistic al Romaniei

Analizand tabelul de mai sus se poate observa o scadere continua a numarului total de turisti din 2004 pana in 2006 de la 45283 pana la 38960. In cadrul numarului de turisti straini se observa o crestere a acestora din anul 2004 in anul 2005 cu. 61 turisti, dar se continua cu o scadere a acestora in anul 2006.

Numar innoptari

Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, pe regiuni de dezvoltare, judete si tipuri de structuri de primire turistica (mii turisti):

Tabel 3.

Sursa: Anuarul turistic al Romaniei

Se observa o scadere a numarului total de turisti din 2004 pana in 2006 cu 50059 turisti. De altfel exista o discrepanta intre numarul de innoptari a turistilor romani si cei straini. Din 2004 in 2005 numarul turistilor straini creste dar din 2005 in 2006 respectiv 2007 observam o scadere brusca.

Prin reteaua de hoteluri, Baile Felix ofera 7000 de locuri de cazare, precum si bazine de inot, stranduri in aer liber sau acoperite si aer curat.

CAPPITOLUL IV

PREMISE PRIVIND DEZVOLTAREATURISMULUI, STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Turismul curativ este legat in principal de turismul termal si zonele inalte cu ionizare si ape minerale. Locurile cele mai atractive sunt acelea care, pe langa serviciul de baza, sunt completate cu servicii conexe cum ar fi: tratament, sauna, strand, terenuri de sport, fitness, wellness; formand in esenta un complex care sa satisfaca nevoile intregii familii, de la vindecare, preventie pana la distractie.

In acest domeniu, judetul Bihor este puternic concurat de Polonia, Ungaria si Slovacia.

Grupul tinta

1.Valoarea terapeutica si specificitatea curei face ca principalul grup-tinta al turismului curativ din Bihor sa fie Europenii Occidentali, de peste 50 de ani din Germania, Israel, Ungaria, Italia, Austria, SUA, Franta si tarile scandinave, Cehia, Ucraina si foste tari iugoslave.

Pentru imbunatatirea succesului legat de acest grup tinta trebuie alocate resurse pentru alcatuirea de programe complementare, o crestere a nivelului de cunoastere a limbilor straine(germana, engleza) de catre personalul specializat.

2. Un alt grup tinta este vacela al turistilor din fostele tari socialiste. Numarul acestora a scazut dupa 1990, datorita problemelor economice. Se impune un marketing mai eficient, sustinut cu materiale de promovare de calitate, redactate in limbile nationale, pentru a creste interesul acestei categorii, in special pentru capacitatile din marile hoteluri.

3. Turistii din tara reprezinta cei mai importanti clienti in acest moment. Multi din acestia vin prin sistemul biletelor de odihna. In categoria acestora se gasesc si pensionarii, acestia nefiind turisti care sa aduca venituri, ei cheltuind putin.

4. Grupul tinta al turistilor locali este de luat in seama chiar daca acestia apeleaza mai rar la cazare. S-a costatat o scadere a numarului localnicilor care vin la tratament, acest lucru datorandu-se si slabei preocupari pentru atragerea lor. Politica de dezvoltare locala trebuie sa aiba in vedere ca o scadere a turismului local, cu accent pe cel social si de tineret, are consecinte nefavorabile importante.

O analiza a ofertei judetului Bihor ne arata ca acesta dispune de o mare diversitate de atractii dar ca numai o mica parte este pregatita pentru dezvoltarea turistica.O mare parte din aceste atractii sunt de interes local si regional, iar cele care sunt de interes international sunt insuficient promovate sau nu sunt suficient de dezvoltate.

Ca o abordare se poate constata ca dezvoltarea turistica pe termen scurt a judetului ar trebui sa se bazeze in mare pe turismul intern cu accent pe crearea de puncte de atractie noi pe langa cele existente.

Un element important il reprezinta completarea programului turistilor atrasi de Baile Felix cu vizite la alte obiective din judet.Acest lucru poate fi posibil, prin realizarea unor colaborari, a unor produse comune care sa cuprinda mai multe puncte de atractie si care sa creasca interesul pentru a veni in zona si totodata sa atenueze oarecum disconfortul unei singure atractii.

Avand in vedere concurenta de pe piata mondiala este oportuna orientarea dezvoltarii turistice pe puncte de atractie complexe, de importanta internationala, deoarece cererea interna va fi inca limitata datorita nivelului social.

O problema importanta o reprezinta gradul de accesibilitate a numeroase obiective turistice.Imbunatatirea conditiilor de transport si accesibilitate pot determina dezvoltarea unor produse turistice care sa genereze o crestere importanta a cererii pentru turismul intern.

Cresterea aportului turismului in dezvoltarea judetului impune o dezvoltare corelata si echilibrata a conditiilor generale cu serviciile ce alcatuiesc produsul turistic( cazare, restaurante, divertisment, alimentatie publica, informatii turistice, promovarea atractiilor), a nivelului acestor servicii si a altor elemente ce alcatuiesc produsul turistic.