STRATEGIA sI POLITICILE DEZVOLTĂRII TUTISMULUI ROMÂNESC

Conform dictionarului explicativ al limbii române strategia reprezinta stiinta care se ocupa cu planificarea, organizarea si conducerea operatiilor militare într-un razboi[1]. Din alt punct de vedere strategia reprezinta ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung, principalele modalitati de realizare împreuna cu resursele alocate, în vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizatiei[2]

Oricare ar fi definitia, si oricare originile, strategia si planificarea strategica a devenit o realitate a zilelor noastre. Popularitatea de care se bucura planificarea strategica în prezent, atât în tarile dezvoltate cât si în tarile aflate în tranzitie spre sistemul global al economiilor de piata, este evidenta. Planificarea strategica, reprezentând o activitate de tip bugetar în deceniul sase al secolului 20, s-a raspândit rapid, devenind o metoda de management solid ancorata în realitatile unui numar mare de firme, spre mijlocul anilor '70. În prezent planificarea strategica a devenit una din uneltele de lucru a oricarui manager, indiferent de domeniul în care ativeaza.

Sarcinile planificarii strategice sunt acelea ale pregatirii actiunilor vitale ale firmei/organizatiei, adica cele care vizeaza viitorul pe o perioada îndelungata de timp, anticipând consecintele durabile pe care acesta le poate avea. Planificarea strategica face dovada unei remarcabile capacitati de adaptare si de rezistenta, în conditiile unui mediu schimbator si partial necunoscut.

Potrivit lui H. Mintzberg, planificarea strategica este necesara din urmatoarele considerente[3]

1. Organizatiile trebuie sa planifice pentru a-si coordona activitatile, întrucât planurile si planificarea pot servi ca mecanisme importante pentru a reuni activitatile disparate.

Organizatiile sunt "aranjamente rationale", de persoane si de propuneri de activitate reunite în planuri. Coordonarea acestora se poate face prin controlul direct exercitat de un lider.

2. Organizatiile trebuie sa planifice pentru a se asigura ca viitorul este corect înteles si luat în considerare. Exista trei moduri în care firma poate tine cont de viitor: pregatindu-se pentru evenimente inevitabile care se pot produce, sesizând elementele nedorite, care se pot produce sau controlând ceea ce poate fi controlat. Rezulta de aici ca planificarea strategica poate deveni un mijloc pentru a previziona elementele înca neprogramate.

3. Organizatiile trebuie sa planifice pentru a fi rationale, adica adaptate cerintelor pietei si conjuncturii economice. Planificarea strategica este importanta nu prin ceea ce este, ci prin ceea ce simbolizeaza. Eforturile managerilor sunt presupuse a fi mai eficiente decât cele ale altor persoane din firma, iar virtutile planificarii rezulta si din faptul ca foloseste norme universale pentru alegeri specifice organizatiei implicate. Va rezulta de aici ca strategia obtinuta în urma acestui proces complex reprezinta: un plan (sau ceva echivalent), o forma de exprimare a scopurilor, o pozitie (prin determinarea produselor si a pietelor specifice), o perspectiva, reflectând modul în care organizatia îsi percepe propria activitate. Ca perspectiva, strategia priveste în viitor, spre locul în care produsele îsi întâlnesc consumatorii, în timp ce ca pozitie, strategia priveste spre interiorul firmei, spre strategi, spre cei care stabilesc viziunea de ansamblu a organizatiei.

Sarcinile planificarii strategice sunt acelea ale pregatirii actiunilor vitale ale firmei, adica cele care vizeaza viitorul pe o perioada îndelungata de timp, anticipând consecintele durabile pe care acesta le poate avea. Planificarea strategica face dovada unei remarcabile capacitati de adaptare si de rezistenta, în conditiile unui mediu schimbator si partial necunoscut.[4]

Orice forma de organizare strategica s-ar alege, ea va include automat si o analiza a mediului extern, intern cât si analiza activitatilor anterioare ale organizatiei.

2.1 Turismul international al României - dezechilibre si contradictii

Una dintre cauzele principale care a determinat declinul activitatii de cazare o constituie inflatia generalizata, care, în corelatie cu declinul activitatii investitionale inclusive în dotarile factoriale din turism (partea de capital), au provocat un raport pret-calitate necorespunzator pentru activitatea produsului turistic pe piata interna si externa.

Pe lânga factorii defavorizanti economici, consider ca o importanta cauza a declinului permanent al sosirilor din turismul international spre România (mai exact o scadere cu 5,03% fata de 1990, desi în ultimii 4 ani s-a înregistrat o crestere medie de 12%) a constituit-o imaginea defavorabila de ansamblu - creata într-o importanta masura în mod artificial - a României în general si a ofertei turistice românesti în particular pe pietele occidentale emitatoare de turisti. Impactul a fost cu atât mai defavorizant cu cât este cunoscut ca perceptia ofertei turistice în bazinele cererii internationale este prioritar, una a imaginii produsului turistic oferit. Totodata, deficitul artificial de imagine, înregistrat în aceasta perioada nu a fost compensat de o strategie promotionala fundamentata stiintific si totodata concretizata practic în mod ofensiv, care sa ofere imaginea reala a ofertei turismului românesc pe pietele externe, oferta care dispune de atuuri semnificative prioritar în privinta componentelor ambiental - ecologice si de ospitalitate apreciate de cererea externa. Ca urmare, a aparut si s-a manifestat o alta contradictie, cea între continutul si calitatea reale ale turismului românesc si continutul si nivelul perceptiv-defavorizante ale acestuia pe unele piete turistice internationale, inclusiv potential exportatoare de capital investitional din tari europene. La aceasta se adauga fondul aperceptiv, al necunoasterii ofertei turistice românesti de catre noile generatii de turisti occidentali reali si potentiali.

De aici rezulta ca o componenta de maxima importanta în cadrul strategiilor de reorientare si restructurare a turismului international receptor al României o constituie si componenta promotionala destinata pietelor emitatoare externe, componenta care, în derulare, are efecte pe termen mediu si lung. În anul 2003, România a încasat din turismul international 612 milioane de dolari, ceea ce reprezinta o crestere cu 21,5% fata de anul precedent. Din aceasta suma, 347 milioane de dolari provin din turismul contractual, iar 265 milioane de dolari din turismul individual.

Cifrele au fost furnizate de Institutul National de Dezvoltare si Cercetare în Turism, care a efectuat un sondaj pe un esantion de 314.000 turisti straini, adica 32% din numarul total de turisti straini pe 2002. La baza studiului au stat datele colectate de la tour-operatorii nationali si din industria hoteliera, însa lipsesc sumele cheltuite prin cardurile de credit, precum si informatiile de la casele de schimb valutar.

Unitatile de cazare din România au înregistrat, în anul 2003, 917108 turisti proveniti din statele Uniunii Europene, cifra mai mare cu 6,6% decât anul precedent. Cea mai importanta crestere a fluxului de vizitatori a fost de 19%, din Spania, urmata de Irlanda, cu 18%, Portugalia - 16,5% si Suedia - 11,7%.

Legat de calitatea obiectivelor turistice, exista în România multe situri potential valoroase care necesita investitii în infrastructura de acces si lucrari de restaurare. Pentru realizarea acestor obiective, trebuie întreprinse o serie de actiuni si masuri în domeniul infrastructurii private si publice, precum si în ceea ce priveste serviciile de sprijin aditionale. Turismul are nevoie de cercetari de piata adecvate si de programe coerente si integrate de dezvoltare, înainte de a se face investitii semnificative în infrastructura fizica privata.

Prin urmare, turismul necesita investitii substantiale, nu doar în infrastructura hard, dar si în componenta soft ( training, marketing etc.) a industriei turismului, pentru a atinge acel nivel calitativ care sa îl faca competitiv pe pietele internationale.

Restructurarea industriei traditionale a turismului necesita o privatizare exhaustiva si masive investitii private. Viabilitatea economica a acestor investitii depinde de o cerere interna crescînda - problema care depaseste cadrul acestui plan.

Strategia nationala de dezvoltare regionala propune în domeniul turismului o strategie de dezvoltare a turismului alternativ, bazata în cea mai mare parte pe forme de turism novatoare si nise cum sunt: turismul rural, turismul cultural si alte "piete nise" ale turismului cum ar fi turismul pentru vînat si pescuit, precum si circuitele turistice pentru "vin si mîncaruri traditionale".

O mentiune speciala trebuie facuta în legatura cu turismul rural. Intinse zone rurale din cadrul regiunilor au multiple potentiale care pot fi exploatate prin activitati turistice: frumusetea peisajului natural, pastrarea structurilor satesti traditionale si a folclorului rural, etc. In mod deosebit va fi sprijinita dezvoltarea potentialul turistic rural al zonelor ramase în urma, care nu au alte resurse, al zonelor agricole cu productivitati scazute la produsele agricole, etc. Dezvoltarea turismului rural poate consolida veniturile obtinute de populatie din alte surse dar poate constitui chiar si o sursa alternativa de cîstiguri pentru populatia acestor zone. Turismul rural creeaza noi locuri de munca, îndeosebi pentru femei, contribuind la rezolvarea gravelor probleme de ocupare a fortei de munca din mediul rural. Vor fi sprijinite acele proiecte de dezvoltare a turismului rural care prezinta oferte viabile.

Se va pune accent pe dezvoltarea unor pachete de servicii pentru turism care vizeaza grupuri tinta (persoane în vîrsta, tineri, etc.), care pot deveni componente ale unor aranjamente turistice majore si pe masuri de marketing dezvoltate în consens cu alti furnizori de bunuri si servicii. O atentie speciala va fi acordata dezvoltarii infrastructurii turistice rurale si dezvoltarii sau, dupa caz, îmbunatatirii calitatii capacitatilor si facilitatilor existente

2.2. Cadrul legislativ si programe de dezvoltare turistica

Perfectionarea cadrului legislativ astfel încât sa se asigure un mediu financiar-fiscal si de afaceri stimulativ, a avut în vedere în principal:

- Revizuirea si completarea legislatiei specifice pentru realizarea de materiale de promovare, de participare la evenimente si expozitii internationale sau de a raspunde cât mai bine nivelului cerintelor turistilor straini sub aspectul standardelor serviciilor si a protectiei turistilor. În anul 2002 s-a continuat perfectionarea cadrului legislativ tinându-se seama de regulile impuse de normele în vigoare. Au fost elaborate si aprobate 6 legi din care 5 pentru aprobari de ordonante sau ordonante de urgenta, 1 ordonanta, 4 ordonante de urgenta, 22 hotarâri ale Guvernului, 16 ordine ale ministrului turismului. Aceste acte normative reglementeaza o serie de aspecte din sfera de activitati a turismului în România cum ar fi privatizarea societatilor comerciale de turism, clasificarea structurilor de primire turistice, licentierea agentiilor de turism, brevetarea managerilor din turism, atestarea si utilizarea ghizilor, alte masuri de organizare a activitatilor de turism si protectie a turistilor.

De asemenea, s-a tinut seama ca reglementarile în turism sa fie în concordanta cu acquis-ul comunitar în domeniu si cu alte prevederi din legislatia tarilor membre din Uniunea Europeana, elaborându-se si introducându-se în circuitul de avizare proiectul Legii pentru aprobarea Programului "Superschi în Carpati".

- Reglementarea accesului, evidentei si protectiei turistilor în structuri de primire turistice (H.G. nr. 237/2001 ), privind atestarea si utilizarea ghizilor de turism (H.G. nr. 305/2001 ), amenajarea, omologarea, întretinerea si exploatarea partilor si traseelor de schi pentru agrement (H.G. nr. 263/2001

- Simplificarea procedurilor de autorizare în turism pe baza H.G. 238/2001 privind licenta si brevetul de turism

- Aprobarea si implementarea Programului special de dezvoltare turistica a zonei Sighisoara (O.G. nr. 3/2001)

- Asigurarea turistilor în cazul insolvabilitatii sau falimentului agentiei de turism (Ordinul ministrului turismului nr. 235/2001

- Instituirea premiilor de excelenta în turism (Ordinul ministrului turismului nr. 320/2001).

În afara actiunilor cuprinse în Planul de guvernare al Ministerului Turismului s-au realizat si o serie de activitati noi dintre care sunt de mentionat:

- Initierea programului "Steagul Albastru" prin care plajele de pe litoralul românesc urmeaza sa se încadreze în normele adoptate în Uniunea Europeana.

- Constituirea unui Comandament cu participarea mai multor ministere si autoritati locale care a intervenit în rezolvarea problemelor privind calitatea serviciilor, siguranta turistilor, etc.

- Extinderea sezonului estival prin initierea unei oferte speciale pentru perioada septembrie-octombrie.

În ceea ce priveste dezvoltarea si modernizarea produselor turistice s-au întreprins o serie de masuri dintre care:

- Modernizarea produsului turistic de litoral a concentrat un efort considerabil din partea Ministerului Turismului în anul 2002, principalele actiuni întreprinse în acest sens vizând:

1) reabilitarea spatiilor verzi, a bazinelor cu apa, ambientarea ecologica, înfrumusetarea promenadei, dezvoltarea agrementului nautic în statiunea Mamaia;

2) realizarea sistemului de indicatoare turistice în municipiul Constanta si în statiunea Mamaia;

3) realizarea sistemului de iluminat public în statiunea Neptun;

4) reabilitarea drumurilor si aleilor în statiunile aferente municipiului Mangalia, în Eforie, Techirghiol, Limanu.

- Dezvoltarea produsului turistic de munte-iarna a cuprins Programul de Dezvoltare a domeniului schiabil Predeal-Azuga, realizat în coparticipare cu autoritatile locale din care se poate enumera:

1) finalizarea lucrarilor de amenajare la pârtia de schi "Creasta Cocosului" si reabilitarea instalatiei de iluminat nocturn pe pârtia Clabucet;

2) achizitionarea instalatiilor de produs zapada artificiala si lucrari de constructii-montaj aferente punerii în functiune a acestora;

3) întocmirea Planului Urbanistic de Detaliu pentru zona de practicare a sporturilor de iarna Clabucet si Orleasa.

- Programul croaziere pe Dunare reluat dupa 10 ani de întrerupere care a asigurat în anul 2002 vizitarea porturilor dunarene românesti de catre 15.000 turisti straini. La sfârsitul lunii septembrie 2002 Ministerul Turismului împreuna cu Asociatia Ţarilor Dunarene a organizat bursa de turism având drept scop promovarea în mai mare masura a potentialului turistic românesc ce poate fi valorificat prin croaziere pe Dunare.

- În cadrul Programului "Dracula Park" s-a lansat oferta publica de vânzare de actiuni în valoare de 155 miliarde lei, din care s-au subscris 105,2 miliarde lei de catre un numar de 15.061 actionari.

- În domeniul investitiilor în turism s-a constatat faptul ca agentii economici din turism au investit în constructii noi si modernizari, în anii 2001-2002 peste 100 milioane de dolari, dând în folosinta 41 de hoteluri noi si modernizând alte 12 hoteluri.

Promovarea agresiva a potentialului turistic românesc s-a desfasurat, în cursul anilor 2001-2002, prin multiple actiuni de informare pe pietele turistice externe, folosind forme, cai si mijloace publicitare variate în special în principalele tari emitente de turisti, inclusiv spre România, din Europa, America de Nord (S.U.A.), Asia (Japonia, Israel). Printre actiunile mai importante întreprinse în acest sens se numara:

- în anii 2001-2002 Ministerul Turismului a participat la 112 târguri si expozitii internationale de turism prestigioase, dintre care în Europa 101, America de Nord 5, Japonia 2, Orientul Mijlociu 4;

- majorarea semnificativa a spatiilor standurilor turistice românesti, unde se impunea, spre a se asigura reprezentativitatea dorita, cel putin la nivelul concurentei;

- participarea pentru prima oara la unele expozitii si burse internationale de turism pe piata germana, franceza si ceha;

- atragerea pe piata a unor noi tour-operatori din Scandinavia cum ar fi concernul Scandinavian Leisure Grup prin tour-operatorii Always si Spies, concernul din Germania - TUI, Thomas Cook si ITS Reisen, Cehia - ATIS;

- concernul turistic TUI, dupa 17 ani de absenta, ca urmare a vizitei întreprinse pe litoralul românesc, a contractat pentru sezonul de vara 2002 un numar de 12.000 locuri;

- tour-operatorul european ITS Reisen (International Travel Service), de asemenea, dupa vizita de documentare în tara noastra în 2001, a decis reluarea programelor spre România si a contractat un numar de circa 16.000 de locuri pe litoral pentru anul 2003;

- campania de promovare a turismului românesc a avut consecinte pozitive asupra cresterii circulatiei turistice cu straini în România. În anul 2001 s-a înregistrat o crestere de 17,7% a turistilor din Uniunea Europeana, iar în anul 2002 cresterea a fost de 5,3%.

Recâstigarea pietelor externe est-europene importante în anul 2002 s-a realizat prin deschiderile oficiale ale birourilor de turism din Varsovia, Polonia si din Budapesta, Ungaria; s-a asigurat cresterea nivelului calitativ al produselor turistice si protectia turistilor împotriva practicilor ilicite.

În domeniul dezvoltarii învatamântului în turism au fost organizate cursuri de calificare profesionala în meseriile de baza, cursuri de perfectionare pentru promovarea în functie, cursuri de perfectionare pentru obtinerea brevetului de turism prin centrul National de Învatamânt Turistic. Au fost, de asemenea organizate, la cerere, cursuri de perfectionare, testarea profesionala a unor salariati din societatile comerciale, testarea cunostintelor de limbi straine.

În anul 2001 au absolvit 638 persoane, iar în anul 2002 un numar de 663 persoane. Sunt în derulare programe de formare si perfectionare profesionala pentru 1.338 persoane. Pregatirea profesionala în turism se racordeaza tot mai mult la sistemele practicate în tarile din Uniunea Europeana. În acest sens au fost stabilite relatii de colaborare cu institutii similare de profil din Regatul Unit, Elvetia, Finlanda, Cipru, Austria, Italia, Germania si cu Asociatia Europeana a scolilor de Turism si Hotelarie.

În cadrul colaborarii cu autoritatile de turism din Italia au fost alocati 600.000 de Euro pentru pregatirea a 1.000 de lucratori în meseriile de baza din turism, iar prin colaborare cu Institutul de Înalte Studii de Turism din Glion - Elvetia se vor organiza la Bucuresti primele cursuri de pregatire pentru personalul din Europa Centrala si de Est, cu durata de 1 an, pe module de management, dar si în meseriile de baza deficitare.

Cercetarea în turism a urmarit fundamentarea riguroasa a programelor de dezvoltare a turismului în concordanta cu practicile actuale pe plan mondial. În ceea ce priveste cercetarea în turism sunt de mentionat urmatoarele:

- Realizarea sistemului de urmarire a încasarilor si platilor aferente turismului international al României. Sistemul proiectat în concordanta cu metodologia Organizatiei Mondiale a Turismului, precum si a Oficiului de Statistica al Uniunii Europene EUROSTAT reprezinta prima faza din procesul de adaptare a sistemului informational statistic din turism la standardele Uniunii Europene. Implementarea proiectului a dat posibilitatea evidentierii pe baze reale a încasarilor obtinute de România din turismul international, precum si cheltuielile efectuate în strainatate de turistii români;

- Identificarea de noi zone cu potential turistic si cu cerere turistica, cum ar fi: zona din sudul judetului Dolj, respectiv Bechet-Ostroveni-Zaval-Giugiu pentru care au fost efectuate studiile si proiectele necesare pe baza carora au demarat actiunile de amenajare efectiva a zonei; cursul românesc al Dunarii; zona litorala a Marii Negre;

- Studii de oportunitate privind: implementarea Programului special de dezvoltare turistica a zonei Sighisoara (Consiliul Local Sighisoara); realizarea statiunii turistice de litoral Europa - etapa I si etapa II; implementarea proiectului pilot "Blue Flag" pentru trei plaje din statiunile turistice de litoral Mamaia si Neptun; studiu privind perfectionarea metodologiei de cuantificare a încasarilor si platilor din turismul international al României; strategia de informatizare a turismului românesc.

Cresterea rolului social al turismului s-a manifestat prin lansarea, în colaborare cu agentii economici din turism, a unor programe turistice care se adreseaza persoanelor cu venituri mici - pensionari, elevi, studenti.

Au fost derulate programele: "Litoralul pentru toti", doua editii - "1 Mai la mare", "Sanatate pentru toti" si programul "O saptamâna de refacere" în statiunile balneare, la care au participat circa 70.000 de persoane care au platit pentru 6 nopti preturi reduse de 399.000 lei si 499.000 lei, cu mult sub preturile ofertelor normale.

Prin programele de dezvoltare a turismului se asigura, pe de o parte, conditii de utilizare eficienta a resurselor de munca din zonele implicate, iar pe de alta parte se creeaza conditii pentru refacerea capacitatii de munca prin odihna, recreare si cura balneara.

Nu trebuie neglijat si rolul turismului ca factor de cultura si educatie cu adresabilitate tuturor categoriilor de populatie inclusiv celor defavorizate.

Ministerul Turismului întretine si dezvolta relatii cu organisme si institutii internationale de profil, iar criteriile integrarii europene a României au impus sistematizarea unui cadru de lucru adecvat si eficient pentru abordarea si rezolvarea temelor care se refera la domeniul sau de activitate.

Chiar daca nu are repartizate în mod direct rezolvarea unor capitole dintre cele solicitate în procedurile de aderare, Ministerul Turismului este interesat sa colaboreze si în domenii care sunt tratate de alte institutii guvernamentale, dar au efecte importante în activitatea turistica cum ar fi: statistica si informatizarea, protectia consumatorilor, dezvoltarea regionala, reglementarile fiscale generale, libera circulatie a capitalului, sprijinirea si dezvoltarea I.M.M.-urilor.

În perioada analizata au avut loc contacte si actiuni cu Organizatia Mondiala a Turismului, Asociatia pentru promovarea turismului în tarile dunarene "Die Donau", Initiativa Central Europeana (CET), Cooperarea Economica la Marea Neagra (CEMN).

2.3. Obiectivele strategice ale programelor de dezvoltare turistica

Obiectivul strategic al Programului de guvernare în acest domeniu[5] este relansarea rapida si durabila, acordând o atentie speciala locului turismului în cadrul economiei nationale, astfel încât sa devina sector prioritar prin actiunea concentrata a organismelor legislative, guvernamentale si ale administratiei publice locale, prin intermediul urmatoarelor actiuni:

a) Încheierea procesului de privatizare în turism pâna la sfârsitul anului 2003

Aceasta actiune a fost considerata fundamentala pentru cresterea contributiei sectorului turistic la realizarea produsului intern brut si se va înfaptui prin:

- preluarea de catre Ministerul Turismului a deciziei si a efectuarii procesului de privatizare;

- simplificarea procedurilor de privatizare;

- retragerea statului din societatile în care este actionar nesemnificativ;

- finalizarea proceselor de privatizare pentru activele la care procesul de privatizare a fost initiat si recunoscut printr-un management privat;

- utilizarea unui sistem adecvat de facilitati la privatizare.

b) Armonizarea cu legislatia din tarile Uniunii Europene pentru standardele de calitate, standardele pentru constructii, standardele tehnice, indicatorii statistici pentru turism, înregistrarile si analizele statistice comune, standardele de pregatire profesionala, standardele ecologice.

c) Dezvoltarea si modernizarea bazei turistice care se va realiza prin:

- proiecte care pun în valoare turistica elementele patrimoniului national national (situri si monumente istorice, rezervatii naturale, viata comunitatilor traditionale si a comunitatilor de artizani, factori naturali cu potential balneo-climateric);

- proiecte de dezvoltare si modernizare a dotarilor de agrement din statiunile turistice, cu accent deosebit pe statiunile montane;

- crearea de zone turistice "speciale" (litoral, Delta Dunarii, statiuni balneo-climaterice) care vor beneficia de un regim propriu în ceea ce priveste proiectele noi de investitii si facilitatile fiscale acordate agentilor economici din acest domeniu si prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare si promovare în turism;

- initierea si sustinerea proiectelor de dezvoltare de noi statiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna, cu accent deosebit pe sustinerea proiectelor privind transportul pe cablu si pârtii de schi.

- asistenta si consultanta de specialitate.

Promovarea proiectelor si programelor de dezvoltare si modernizare a bazei turistice se va realiza prin alocarea unor resurse financiare din fondul de dezvoltare si promovare în turism, alte fonduri publice de investitii sau fonduri private, din finantîri internationale, asistenta si consultanta de specialitate.

d) Programul EUROPA de reabilitare a litoralului românesc, în concordanta cu cerintele statiunilor turistice moderne, care va cuprinde ca initiative imediate:

- proiectarea si construirea unei noi statiuni pe litoral;

- initierea proiectului " Linie continua litoral" (întreaga coasta a Marii Negre va fi destinata si sistematizata sub forma statiunilor turistice);

- proiectarea si construirea unor zone de agrement nautic pe principiul "Water Land" pe litoral;

- orientarea activitatii de cazinouri pe litoral prin pârghii speciale financiar fiscale, în scopul diversificarii ofertei turistice si cresterea perioadei de functionare a bazei turistice pe litoral;

- promovarea pe principalele piete internationale a proiectelor noi.

Proiectul privind realizarea unei noi statiuni pe litoral este caracterizat prin urmatoarele elemente:

• concesionarea terenului de catre Administratia locala la un pret corespunzator;
• asigurarea de catre Ministerul Turismului a resurselor pentru proiectarea generala a noii statiuni, precum si realizarea unui parteneriat intre: a) stat (pentru cheltuieli de infrastructura generala); b) autoritatile locale (pentru concesionarea terenurilor); si c) sectorul privat (pentru constructia si exploatarea structurilor turistice);
• acordarea de facilitati (scutirea de impozit pe profit pentru o perioada de pana la 10 ani pentru agentii economici care investesc in aceasta statiune, scutirea de TVA si taxe vamale pentru utilaje si echipamente importate pentru aceste proiecte).

e) Asigurarea unui mediu financiar-fiscal stimulativ si stabil se va realiza prin facilitati fiscale ca reinvestirea profitului si stimularea investitiilor noi (cu deosebire în zonele turistice "speciale", în statiunile turistice sezoniere precum si pentru anumite forme de turism si categorii de turisti).

f) Simplificarea cadrului legislativ - în acest sens s-a urmarit:

- promulgarea legii turismului;

- stabilirea procedurii de co-decizie între Ministerul Turismului si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale privind initierea, aprobarea si executarea noilor proiecte de investitii majore în domeniul turismului;

- asumarea de catre Ministerul Turismului a rolului exclusiv de reglementare a metodologiei de atestare a localitatilor turistice, statiunilor turistice si a zonelor cu potential turistic;

- realizarea unei noi reglementari a regimului juridic al plajelor, falezelor si zonelor adiacente, a terenurilor aferente partilor si instalatiilor pentru sporturi de iarna; administrarea lor se va efectua sub autoritatea Ministerului Turismului.

g) Promovarea potentialului turistic national prin:

- recâstigarea pietei turistice interne si a pietelor externe traditionale din Europa, precum si alte piete netraditionale;

- deschiderea a cel putin doua noi birouri de turism (Ungaria si Danemarca)

- declansarea unor actiuni promotionale de amploare prin includerea ofertei turistice românesti în cataloagele marilor firme tour-operatoare;

- diversificarea publicatiilor turistice editate în mai multe limbi de circulatie internationala si distribuirea lor în tara si strainatate.

h) Dezvoltarea turismului rural în pensiuni turistice si agroturistice se va realiza prin reintroducerea sau extinderea urmatoarelor facilitati:

- scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii pensiunii turistice sau agroturistice;

- reducerea cu 50% a tarifelor percepute pentru obtinerea si prelungirea certificatelor de clasificare a pensiunilor turistice si agroturistice;

- punerea la dispozitie de catre autoritatile locale, din terenurile disponibile, în conditiile prevazute de lege, a unor suprafete necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni turistice si agroturistice;

- includerea în programele institutiilor de învatamânt cu profil turistic sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si agroturistice.

i) Dezvoltarea învatamântului si cercetarii pentru turism prin:

- elaborarea de norme metodologice comune ale Ministerului Turismului si ale Ministerului Educatiei si Cercetarii pentru crearea unui Sistem national de învatamânt în turism la toate nivelurile de instruire si armonizarea cu standardele Uniunii Europene;

- stabilirea cooperarii între Ministerul Turismului si IATA pentru înfiintarea unui Sistem de pregatire si de functionare a agentilor economici în domeniul turismului si ticketingului;

- realizarea unor relatii de colaborare eficiente între Ministerul Turismului si principalele societati de turism din România cu organizatii din domeniul pregatirii profesionale în turism si hotelarie ale Uniunii Europene;

- dezvoltarea activitatii Institutului de Cercetare în Turism si transformarea acestuia în principal furnizor de analize, studii, solutii si proiecte necesare deciziei în domeniul politicilor în turism

- elaborarea unei noi metodologii privind organizarea si desfasurarea cursurilor de calificare profesionala in meseriile de baza din activitatile hoteliere si de turism;

- sustinerea scolilor de profil la toate nivelurile;

- realizarea unor relatii de colaborare eficiente între Ministerul Turismului si principalele societati de turism din România cu organizatii din domeniul pregatirii profesionale în turism si hoteliere ale Uniunii Europene.

În anul 2002, Ministerul Turismului a vândut pachetul de actiuni detinut de stat la 41 de societati, doua prin negociere directa si 39 prin licitatie cu strigare.

Strategia Planului National de Dezvoltare s-a axat pe noua prioritati:

1. Dezvoltarea sectorului privat si promovarea investitiilor

2. Sprijinirea dezvoltarii IMM -urilor din sectorul productiv

3. Îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii regionale si locale

4. Dezvoltarea resurselor umane

5. Dezvoltarea turismului

6. Sprijinirea cercetarii, dezvoltarii tehnologice si a inovarii

7. Dezvoltarea agriculturii si spatiului rural

8. Dezvoltarea infrastructurii transporturilor

9. Protejarea si ameliorarea calitatii mediului înconjurator

De asemenea, dezvolatrea turismului românesc a avut în vedere, îndeosebi, anumite prioritati de dezvoltare regionala si sectoriala. Acestea au vizat proiectele finantate de Uniunea Europeana, în cadrul planului national de dezvolater.

Proiectele finantabile au vizat investitii substantiale în dezvoltarea si modernizarea infrastructurii hard, precum si în infrastructura de acces si în componenta soft (training, marketing etc.) a industriei turismului, în vederea atingerii unui înalt nivel calitativ al serviciilor, care sa faca acest domeniu competitiv pe pietele internationale.

Începând cu anul 2002 prin programele sociale speciale lansate administratia nationala începe o perioada de redresare a activitatii turistice. Astfel, în anul 2003 circulatia turistica la nivelul tarii a înregistrat o crestere de 31% la total turisti si 11% la sosiri vizitatori straini, fata de anul 2002.

Prin tarife scazute si programe specifice s-au facut eforturi de eficientizare în acest important sector economic. O mai buna colaborare între ministere, la nivelul coordonarii si conceperii activitatilor balnearo-turistice si de tratament au generat rezultate superioare si o dezvoltare impetuoasa a turismului în România

2.4. Obiectivele strategice ale programelor la nivelul regiunilor de dezvoltare

Strategiile de dezvoltare a turismului românesc la nivelul regiunilor[6] de dezvoltare s-au încadrat în strategia nationala.

Astfel în Regiunea de dezvoltare Nord - Est, varietatea resurselor turistice ale Regiunii au permis specializarea unor zone pe tipuri particulare ale turismului: religios, cultural-istoric, cinegetic, de agrement si cura balneara, sportiv.

În Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia eforturile s-au axat pe doua directii primordiale:

- în privinta dezvoltarii sectorului productiv si a serviciilor conexe s-a urmarit sprijinirea sectorului privat pentru realizarea de investitii în turism si pentru îmbunatatirea ofertei turistice;

- în privinta dezvoltarii zonelor rurale s-a urmarit cu precadere dezvoltarea agro-turismului.

Regiunea de dezvoltare Sud - Vest, unde cadrul natural deosebit din nordul Regiunii (zona montana Parâng, Retezat-Godeanu) si zona subcarpatica, care totalizeaza aproximativ 50% din suprafata Regiunii, au fost considerate ca fiind favorabile practicarii activitatilor agroturistice.

Prezenta fluviului Dunarea în sudul Regiunii, precum si multitudinea monumentelor culturale, istorice, arhitecturale, a elementelor de etnografie si folclor au favorizat dezvoltarea turismului itinerant cu valente culturale si a turismului de vânatoare si pescuit .

În Regiunea de dezvoltare Nord - Vest, la realizarea strategiilor de turism s-au avut în vedere faptul ca potentialul turistic al Regiunii nu este suficient exploatat, si ca, pe fondul general al declinului economic al Regiunii, s-a produs o degradare a bazei materiale turistice, generata de diminuarea cererii si de diminuarea fondurilor de investitii pentru întretinere, modernizari si noi dotari, pâna la disparitie.

Absenta publicitatii, a retelelor de raspândire a informatiilor turistice, numarul redus al turistilor interni si externi, a dus la un indice de utilizare a bazei turistice de numai 29%. Desi exista retele de agroturism în judetele Maramures, Cluj si Bihor, ele nu au fostt suficient exploatate, datorita lipsei utilitatilor si accesului dificil.

S-a urmarit o mai buna promovare a zonei, în paralel cu atragerea de investitii pentru modernizarea si crearea unei mai bune baze materiale turistice.

În Regiunea de dezvoltare Centru, spre deosebire, de alte regiuni, activitatile economice si posibilitatile de dezvoltare ale multor localitati, în special cele din zona montana, cu potential turistic ridicat, sunt afectate de infrastructura învechita din telecomunicatii.

Relieful este variat, predominant muntos, oferind un ridicat potential turistic si de dezvoltare a zootehniei. Suprafetele întinse de platou si lunca, propice culturilor agricole, sunt si ele prezente. Relieful montan accidentat a determinat aparitia unui numar foarte mare de sate care, în mare parte datorita izolarii, au probleme deosebite legate de infrastructura de transport si dotarea edilitara.

Ca urmare a acestor date strategia de dezvoltare a regiunii s-au axat mai mult pe dezvoltarea infrastructurii rutiere si de telecomunicatii. S-a urmarit, de asemenea, dezvoltarea agro-turismului.

Pentru anul 2003, programele de dezvoltare turistica, desfasurate la nivelul regiunilor au fost create în functie de necesitatile fiecarei regiuni în parte, având ca punct de plecare strategia de dezvoltare la nivel national[7].

Astfel:

Regiunea de dezvoltare Nord - Est, pe lânga dezvoltarea si promovarea turismului si dezvoltarea agro-turismului, printre strategiile de dezvoltare urmarite, s-au numarat si reabilitarea/modernizarea drumurilor de acces spre zone industriale, turistice si de munte si calificarea persoanelor ocupate în activitati turistice, obiective ce participa pasiv la dezvoltarea turismului în zona.

Regiunea de dezvoltare Sud - Est a urmarit dezvoltarea infrastructurii de acces catre zonele turistice

Regiunea de dezvoltare Sud - Muntenia. Aici s-a avut în vedere urmatoarele:

Sprijinirea sectorului privat pentru realizarea de investitii în turism si pentru îmbunatatirea ofertei turistice

Dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice

Îmbunatatirea infrastructurii de transport si a altor tipuri de infrastructura, în cadrul cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria

Dezvoltarea agro-turismului

Regiunea de dezvoltare Sud - Vest. S-au urmarit:

Dezvoltarea infrastructurii în domeniul activitatilor turistice

Promovarea potentialului turistic regional

Sprijinirea utilizarii resurselor locale în sistem de parteneriat pentru realizarea diferitelor tipuri de infrastructuri

Instruirea întreprinzatorilor din domeniul agro-turismului si a fermierilor

Regiunea de dezvoltare Vest, pe lânga dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice, s-a încercat si extinderea retelelor de canalizare, alimentare cu apa potabila, energie termica.

Regiunea de dezvoltare Nord - Vest. S-au urmarit:

Dezvoltarea si promovarea ofertei turistice

Dezvoltarea infrastructurii pentru activitati turistice

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport

Conservarea si dezvoltarea potentialului ecologic si socio-economic al padurilor

Regiunea de dezvoltare Centru s-a axat pe

Dezvoltarea si promovarea ofertei turistice

Dezvoltarea activitatilor conexe turismului (salvamont, trasee turistice etc.)

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport si comunicatii

Îmbunatatirea retelelor de alimentare cu apa potabila, gaze naturale, canalizare, retele electrice, epurarea apei

Refacerea si modernizarea retelelor stradale, conservarea cladirilor declarate monumente si a utilitatilor pentru recreere

Programe de dezvoltare turistica la nivelul anului 2003

Aceste programe si-au propus realizarea diversificarii ofertei, cresterea calitatii serviciilor în turismul românesc si atragerea unui numar sporit de turisti straini si români.

Un program, prin care s-a urmarit sa se îmbunatateasca infrastructura si amenajarile urbanistice în porturile dunarene în care au acostat vase cu turisti straini în 2002, a fost "Croaziere pe Dunare"; totodata avându-se în vedere introducerea în circuit a noi porturi (Bechet si Cetate).

Înca sunt necesare lucrari de modernizare a danelor, îndepartarea din porturi a obiectelor care produc poluare vizuala (nave abandonate, macarale dezafectate, etc.), reabilitarea punctelor de atractie turistica din localitatile portuare si din vecinatatea acestora (muzee, biserici, manastiri, parcuri si rezervatii naturale si amenajarea de spatii comerciale atractive pentru vânzarea de produse de artizanat, alte bunuri cu specific local sau national) si amenajarea de zone de agrement pe malul Dunarii (în special în aria localitatilor Oltenita si Giurgiu) pentru atragerea de turisti din capitala.

Prin Programul "România - Tara Vinurilor"[8] s-a urmarit valorificarea potentialului important vini-viticol recunoscut al României prin organizarea de vizite pentru turisti, în special straini, la podgoriile care îndeplinesc conditiile necesare.

Împreuna cu asociatiile profesionale s-a organizat informarea agentiilor de turism în vederea întocmirii ofertei pentru partenerii straini. În cadrul unei întâlniri la Primul Ministru cu factorii implicati (producatori si exportatori de vinuri, reprezentanti ai zonelor turistice) s-a încercat definitivarea strategiei de implementare a programului. De asemenea, în statiunile de pe litoral s-au dorit organizarea de tururi de prezentare a vinurilor si cu recomandarea celor mai populare marci. Ministerul Turismului a realizat actiuni speciale de promovare a programului cu prilejul participarii la târguri si expozitii internationale si ptin editarea de tiparituri si alte materiale de informare. Lansarea a avut loc la Târgul International de Turism de la Berlin, cea mai importanta manifestare expozitionala internationala. Cu sprijinul centrelor vini-viticole s-au organizat actiuni de prezentare în exterior a vinurilor românesti.

Introducerea în circuitul turistic a noi zone si trasee si mai buna cunoastere a vinurilor românesti în strainatate au fost principalele deziderate ale programului.

Un alt program al Ministerului Turismului a fost "Vacanta la Ţara" care a avut (si are) ca scop orientarea fluxurilor turistice catre zonele rurale cu traditii si cu infrastructura turistica adecvata prin dezvoltarea turismului rural. În acest scop, în colaborare cu asociatiile profesionale, sunt promovate programe diversificate care includ servicii în zonele rurale. O atentie speciala se acorda atragerii tineretului prin programe educative.

Astfel, creste gradul de utilizare a pensiunilor rurale care au o dinamica accentuata si se diversifica oferta turistica cu preturi accesibile persoanelor cu venituri mai mici. În acelasi timp, se ofera posibilitatea cunoasterii de catre turistii straini si români a traditiilor autentice ale satului românesc.

Programul "Infoturism"[9] a presupus si presupune organizarea de centre de informare turistica, capabile sa prezinte oferta nationala si locala în fiecare municipiu resedinta de judet, în localitatile si statiunile turistice importante, precum si în punctele principale de frontiera. De asemenea, în luna ianuarie a anului 2003 au fost instalate, în Bucuresti, 10 panouri de informare turistica tip "city-light" cu prezentarea principalelor obiective turistice. Scopul urmarit prin acest program este o mai buna informare a turistilor români si straini.

Obiectivul ridicarii pregatirii profesionale a personalului din turism la nivelul exigentelor actuale pe plan european cu eforturi proprii si cu asistenta externa se regaseste în Programul de reorganizare a învatamântului turistic în concordanta cu criteriile si cerintele Uniunii Europene. În cadrul colaborarii cu autoritatile de turism din Italia au fost pregatiti peste 1.000 de lucratori în meseriile de baza din turism.

Prin colaborarea cu Institutul de Înalte Studii de Turism din Glion (Elvetia) s-au organizat la Bucuresti primele cursuri de pregatire pentru personalul din Europa Centrala si de Est, cu durata de 1 an, pe module de management, precum si în meseriile de baza deficitare.

Introducerea în România a simbolului Steagul Albastru (Blue Flag)[10], un alt program important al Ministerului Turismului, constituie recunoasterea internationala a calitatii plajelor litoralului românesc al Marii Negre.

În anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 5-6 plaje din statiunile Mamaia si Neptun-Olimp. Atribuirea simbolului se face în functie de îndeplinirea a 27 de criterii referitoare la calitatea apei, echiparea si curatenia plajei, informarea publicului, etc. Simbolul este atribuit de o organizatie non-guvernamentala internationala, Fundatia de Educatie pentru Mediu.

Prin acest program se vizeaza alinierea turismului de litoral din România la practicile europene în domeniu având o mare influenta asupra atractivitatii ofertei turistice de litoral.

Programul "Marca Q" (de crestere a calitatii serviciilor turistice)[11] este un program similar derulat si în Spania, Franta, Elvetia care a introdus un sistem eficace de atragere a sectorului privat pentru atingerea unui standard de calitate (prin lansarea marcii de calitate - Q), care sa corespunda exigentelor actuale ale turistilor.

Au fost elaborate norme nationale de certificare a calitatii serviciilor hoteliere si a acordarii marcii "Q", aprobate printr-o hotarâre a Guvernului, dupa care s-a desfasurat o campanie de sensibilizare a agentilor economici cu privire la implicatiile pozitive ale marcii "Q".

Programul "Marca Q" urmareste ca efect îmbunatatirea sensibila a calitatii serviciilor turistice si implicit cresterea competitivitatii ofertei românesti în strainatate. De asemenea, se urmareste creerea unei culturi a calitatii în turism care, pe termen lung, sa aiba consecinte favorabile asupra acestui domeniu de activitate.

Programele turistice cu caracter social au continua programele sociale lansate pâna în prezent: "Litoralul pentru toti", "1 Mai la mare", "Refacere în statiuni balneare", iar efectul acestora s-a dorit a fi crearea unui sistem de turism social si îmbunatatirea utilizarii structurilor turistice în tot timpul anului.