STUDIU DE FUNDAMENTARE PENTRU REATESTAREA ORASULUI VATRA DORNEI CA STATIUNE TURISTICA DE INTERES NATIONAL

Turism

  Rezervatia 'Pietrele Doamnei' Pietrele Doamnei sunt situate in Masivul Rarau, la 1.647 m altitudine, adevarate dantelarii de calcar, ce domina intreg peisajul montan al zonei (568 ha);

Rezervatia floristica Todirescu situata la o altitudine cuprinsa intre 1.200 - 1.500 m, cuprinde numeroase specii de plante rare; a fost declarata rezervatie naturala in anul 1933 (44 ha);

à Resurse antropice

      Important centru etnografic arta populara, arhitectura populara; costume populare, arhitectura in lemn, oua incondeiate;

      Muzeul Etnografic si de Arta a Lemnului - muzeu judetean cu profil etnografic, amenajat in cladirea fostei prefecturi, construita in anul 1900;

      Stalpul lui Voda - coloana de piatra ridicata din porunca voievodului Mihai Racovita, in urma campaniei sale victorioase in Transilvania (1.717);

      Pastravaria Valea Putnei - un obiectiv turistic inedit, de unde se poate cumpara peste proaspat;

      Colectia etnografica a profesorului Ion Tugui - cuprinde una dintre cele mai bogate colectii din tara si strainatate de linguri de lemn, de diverse forme, marimi, motive ornamentale; cladirea mai adaposteste si valoroase colectii de stergare, monede, ceramica, cusaturi etc.

CAPITOLUL III

STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE

3.1. Forme de turism practicabile

Dezvoltarea municipiului Vatra Dornei se datoreaza in mare parte si fenomenului turistic. Resursele diverse cu proprietati terapeutice si factorii naturali de cura au condus la dezvoltarea turismului balnear, iar conditiile naturale, resursele cultural-istorice, pitorescul zonei, fondul cinegetic sau varietatea elementelor de arhitectura si folclor au oferit multiple posibilitati de diversificare a turismului in zona. La acestea se mai adauga turismul de aventura care si-a gasit, in ultimii ani, un loc important in Vatra Dornei. Prin urmare, diversitatea, volumul si valoarea resurselor turistice din statiune au favorizat practicarea unor variate forme de turism, ceea ce conduce la ideea de statiune complexa, care poate raspunde nevoilor si cerintelor unor segmente largi de turisti.

a)      Turism balnear

Statiunea Vatra Dornei se numara printre cele mai importante statiuni balneare din Romania, fiind destinata in principal tratarii afectiunilor cardiovasculare.

Factori naturali

apele minerale carbogazoase, hipotone, atermale, bicarbonatate sodice, calcice si magneziene, feruginoase;

mofete naturale de sonda cu mare puritate si concentratie de CO₂;

namolul de turba adus de la Poiana Stampei, cu continut mare de coloizi organici si acizi humici;

bioclimat tonic, stimulent cu nuante de sedare; concentratie crescuta de ioni negativi.

Indicatii de tratament

profilaxie;

tratament curativ si de recuperare (afectiuni ale aparatului cardiovascular, afectiuni ale aparatului locomotor, boli asociate).

Baze de tratament - in statiune serviciile balneare sunt asigurate prin intermediul a trei baze de tratament si centre spa.

b)      Turism montan

Vatra Dornei, datorita asezarii sale, reprezinta destinatia ideala pentru amatorii de turism montan:

c     schi alpin - Partia Telescaun si Partia Parc;

c     schi fond - partia Runc;

c     drumetie montana - exista 17 trasee turistice montane omologate, care au ca punct de plecare zona Vatra Dornei: 5 trasee in Masivul Giumalau, 2 trasee in Muntii Bistritei, 4 trasee in Muntii Suhard si 6 trasee in Muntii Calimani; detalii despre aceste trasee sunt prezentate in Anexa nr. 2. Traseele montane sunt intretinute de primaria Vatra Dornei prin formatia de Salvamont.

Nota: in perioada 15 mai – 15 septembrie se desfasoara programul: „Turism montan in statiunea Vatra Dornei” initiat de Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont.

c     trasee montane parcurse cu snowmobile – in Tara Dornelor se pot organiza excursii pe diverse trasee in masivele Suhard si Giumalau sau pe drumuri forestiere;

c)      Turism activ

Bucovina reprezinta locul ideal pentru practicarea turismului activ, de aventura, datorita factorilor naturali si a pozitiei geografice. Turismul extrem se poate desfasura intr-un cadru geografic specific, iar Muntii Bucovinei ofera conditii excelente pentru practicarea unor activitati recreative ce apartin acestei forme de turism: snowboarding, rafting, zbor cu parapanta, mountain-biking, alpinism, off–road, etc.

Zborul cu parapanta se poate practica la Vatra Dornei datorita conditiilor deosebite oferite de Muntii Suhardului; zona Varful Ousorul este considerat a fi una dintre cele mai prielnice zone pentru practicarea sporturilor aeronautice, in special a zborului cu parapanta si cu deltaplanul.

Alpinismul este practicat mai ales in Calimani, Rarau – Giumalau, Suhard, atat vara, cat si iarna. Turnul ascutit al Pietrelor Doamnei reprezinta unul din bastioanele necucerite inca de alpinismul romanesc. Chiar daca peretele nu este la fel de mare ca in alte zone de catarat din tara, este de departe unul dintre cele mai spectaculoase.

In afara de alpinism se mai pot practica: rapel (coborare autocontrolata pe stanca sau structura artificiala), tiroliana (coborare pe o coarda intinsa intre doi copaci sau doua stanci) sau via ferrata (traversarea raului Dorna pe doua cabluri paralele in plan vertical). „Atelierele” de via ferrata si tiroliana sunt montate chiar in centrul statiunii.

Iarna se poate face catarare pe gheata pe Cascada Moara Dracului din Cheile Zugreni.

Rafting-ul se practica pe Valea Bistritei. Raul Bistrita este considerat unul dintre cele mai bune rauri repezi de munte pentru practicarea acestui sport, intrucat are grade de dificultate diferite, atat pentru agrement turistic, pentru incepatori, cat si pentru profesionisti. Cele mai dificile locuri sunt in Cheile Zugreni, la 20 de km in aval de Vatra Dornei si la Toance - 35 de km  in aval de Vatra Dornei.

Multe dintre masivele montane din Carpati se preteaza la practicarea mountain-biking-ului, la toate nivelele de dificultate, de la trasee usoare pe drumuri auto forestiere pana la lungi ture de creasta, pe poteci mai accidentate. Exista numeroase trasee, de la cele mai usoare, la adevarate ture de forta. O plimbare cat se poate de lejera si de frumoasa, de 2-3 ore, este pe Drumul Tatarilor, de langa Vatra Dornei. O tura mult mai lunga si epuizanta, impune urcarea in masivul Suhard, traversarea culmii si coborarea pe la turbaria de la Poiana Stampei. Pentru amatorii de down-hill, partia Dealul Negru reprezinta o varianta interesanta.

d)      Turism rural

Turismul rural detine o pondere considerabila in Bucovina, fiind concentrat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si, in general, in localitatile invecinate manastirilor, unde exista numeroase sate pitoresti, pastratoare de traditii. Aceasta forma de turism este favorizata si de calitatea deosebita a peisajului natural, a aerului curat, a vestitelor izvoare de apa minerala din Bazinul Dornelor si, nu in ultimul rand, de existenta numeroaselor obiective turistice de factura religioasa. Un element cheie pentru turismul rural este ospitalitatea oamenilor, o trasatura definitorie pentru tinuturile bucovinene.

e)      Alte forme de turism

a       turism de odihna si recreere (forma de turism favorizata de microclimatul localitatii);

a       turism de tranzit si de sfarsit de saptamana (deriva din amplasarea statiunii si din apropierea de obiective turistice de interes istoric, cultural, etnografic etc.)

a       turism stiintific (facilitat de existenta ariilor protejate);

a       turism ecvestru - la initiativa Parcului National Calimani a fost amenajat un Centru de echitatie in Vatra Dornei.

Unul dintre traseele ecvestre urmareste catena vestica a calderei vulcanice din Masivul Calimani, cea mai mare caldera vulcanica din Europa (diametru de 10 km) si se desfasoara prin rezervatia '12 Apostoli' trecand prin varful Lucaciu (1.760 m).

a       turism de afaceri (congrese si reuniuni) – exista structuri turistice de cazare care ofera posibilitatea organizarii de intalniri de afaceri, fiind dotate cu sali de conferinte;

a       turism de evenimente – in Vatra Dornei se organizeaza anual o serie de evenimente la care se strang numerosi amatori de astfel de manifestari.

Festivalurile Bucovinene au crescut in notorietate in ultimii ani aducand din ce in ce mai multi turisti. Sunt organizate evenimente cu traditie, festivaluri ce se petrec din creasta Muntilor Calimani pana jos in albia Bistritei Aurii sau evenimente care aduna tineri pentru a imbratisa natura si toate cele ce vin cu ea, cu festivaluri de muzica si film sau concursuri si tabere de sporturi extreme - Serbarile Zapezii, Festivalul Folcloric International – Intalniri Bucovinene, Festivalul National al Teatrelor Municipale ”Ion Luca“, Festivalul International de Datini si Obiceiuri de Iarna - Porniti plugul Feti-Frumosi!

a       turism de vanatoare si pescuit sportiv – se pot organiza partide de vanatoare prin organizatiile de profil.

3.2. Structuri turistice

Desfasurarea activitatii turistice presupune existenta, alaturi de elementele de atractie, a unor mijloace (resurse) materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turistilor pe durata si cu ocazia realizarii voiajului.

Aceste mijloace, cunoscute sub denumirea generica de structuri de primire turistica (unitati de cazare si alimentatie, agrement, instalatii de tratament balnear etc.) sunt adaptate specificului nevoilor turistilor, functiilor economice si sociale ale turismului.

Hotel Gabriela

3.2.1. Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare

Intr-o statiune, turismul se poate dezvolta numai in ipoteza existentei posibilitatilor de cazare si odihna a turistilor. Tocmai de aceea, dintre elementele bazei turistice, capacitatile de cazare conditioneaza in cea mai mare masura volumul activitatii turistice (eficienta activitatii turistice fiind sustinuta de un numar sporit de turisti si mai putin de numarul de vizitatori, adica cei care se cazeaza in alte localitati).

3.2.1.1. Evolutia structurilor turistice de cazare din Vatra Dornei

Pentru a putea realiza analiza evolutiei structurilor de cazare din statiune au fost utilizate date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Suceava.

Tabel nr. 3.1.

Evolutia structurilor de cazare

Sursa: DJS Suceava

Conform datelor statistice prezentate mai sus, structurile de cazare din statiunea Vatra Dornei au urmat o tendinta crescatoare, tendinta sustinuta de cresterea numarului de pensiuni turistice. Numarul unitatilor de tip hotel si hotel pentru tineret a ramas constant pe toata perioada analizata.

Pentru aceeasi perioada, 2003 - 2006, situatia locurilor de cazare se prezinta astfel:

Tabel nr. 3.2.

Evolutia locurilor de cazare

Sursa: DJS Suceava

Se constata o crestere de la an la an a numarului de locuri de cazare, concomitent cu cresterea numarului de structuri turistice. Modificari importante ale numarului de locuri de cazare inregistreaza vilele turistice si pensiunile.

3.2.1.2. Situatia actuala a structurilor de cazare in statiunea Vatra Dornei

Conform Autoritatii Nationale pentru Turism, la 22 iulie 2006 in Vatra Dornei existau 46 de unitati de cazare clasificate, cu 1.779 de locuri.

Raportat la informatiile referitoare la structurile de cazare din judetul Suceava, Vatra Dornei inregistreaza 17,55 % din totalul celor aferente judetului, iar ca numar de locuri de cazare, un procent mai semnificativ, de aproape 31%. Prin urmare, mai mult de un sfert din locurile de cazare din judet se regasesc in statiunea Vatra Dornei.

Tabel nr. 3.3.

Structura capacitatii de cazare pe tipuri de unitati clasificate, 2006

Sursa: Autoritatea Nationala pentru Turism

Din punct de vedere al categoriei de confort, cele mai multe structuri de cazare din Vatra Dornei sunt de 2 stele (respectiv flori pentru pensiunile turistice), mai exact, 72%. La o distanta destul de mare se plaseaza unitatile de 3 stele, cu 21%, in timp ce structurile de 1 stea si de 4 stele inregistreaza procente sub 5%. Nu exista unitati clasificate la categoria 5 stele.

Grafic nr.3.1.

Referitor la structurarea pe tipuri de unitati, predomina pensiunile turistice – 63 % din totalul structurilor, in timp ce hotelurile inregistreaza doar 14 %. Mai relevanta este insa situatia locurilor de cazare, stiut fiind faptul ca pensiunile turistice sunt structuri turistice de primire de dimensiuni mai mici.

Grafic nr.3.2.

Analiza locurilor de cazare pe categorii de confort releva o pondere ridicata a celor de 2 stele si de 3 stele, in timp ce locurile de cazare din unitatile de 1 stea si 4 stele detin mult mai mici.

Grafic nr.3.3.

Desi la capitolul unitati de cazare domina pensiunile, in ceea ce priveste locurile de cazare ponderea cea mai importanta, de aproape 60 %, o detin hotelurile. Pensiunile, vilele si campingurile cumuleaza fiecare 13 – 14 %, in timp ce hotelul pentru tineret detine doar 1 % din totalul locurilor de cazare din Vatra Dornei.

Analiza de mai sus a avut la baza doar datele furnizate de Autoritatea Nationala pentru Turism, pentru a putea diminua posibilele erori ce apar din suprapunerea mai multor surse de date.

Pentru a completa aceasta analiza trebuie avute in vedere si unitatile de cazare care urmeaza sa isi reinnoiasca licenta de functionare sau care fac demersurile pentru a primi autorizatia de functionare de la Autoritatea Nationala pentru Turism. Aceste date au fost puse la dispozitie de primaria Municipiului Vatra Dornei.

In urma analizarii datelor privind structurile de cazare primite de la cele doua surse (ANT si primaria Municipiului Vatra Dornei) rezulta urmatoarele concluzii:

total unitati de cazare: 60, din care o unitate este in renovare;

total locuri de cazare: 2.472 locuri;

structura unitatilor de cazare: 22 % hoteluri; 65% pensiuni turistice; 10 % vile, 1,5% campinguri si 1,5 % cabane;

structura locurilor de cazare: 61,5% in hoteluri; 25,7% in pensiuni turistice; 12,8% in vile, camping si in cabana.

Prezentarea cumulata a informatiilor privind structurile de cazare este realizata in Anexa „Structuri turistice de cazare”.

3.2.1.3. Prezentarea unor structuri turistice de cazare reprezentative

Hotel Bradul 3* si hotel Calimani 3* formeaza impreuna un complex hotelier, apartinand S.C. Dorna Turism S. A. Cele doua hoteluri au acces la o baza de tratament si agrement comuna.

Hotel Bradul 3* este situat langa parcul statiunii si foarte aproape de partia de schi.

Capacitatea de cazare este de 305 locuri repartizate in apartamente (dormitor si living); camere cu pat matrimonial si camere duble. Toate camerele sunt renovate, au mobilier nou, televizor, telefon, cablu, baie proprie.

Facilitati: restaurant, seif la receptie, sala de conferinte, piscina si sauna.

Sala de conferinte are o capacitate de 120 de locuri si este dotata cu flipchart, video-proiector, ecran de proiectie. Hotelul Bradul este o locatie ideala pentru organizarea unor intalniri de afaceri, conferinte, simpozioane, mese festive.

Hotel Calimani 3* intregeste ansamblul hotelier, avand culoar de legatura cu hotelul Bradul si cu baza de tratament si agrement.

Capacitatea de cazare este de 284 locuri, dispuse in apartamente (living si dormitor), camere cu pat matrimonial si camere duble. Camerele sunt renovate, dotate cu mobilier nou, telefon, televizor, cablu, baie proprie.

Facilitati: seif la receptie, restaurant, sala de conferinte, bar de zi, terasa, acces direct spre baza de tratament si agrement (piscina, sauna, sala de fitness, solar, masaj).

Sala de conferinte are o capacitate de 100 de locuri si prezinta dotarile necesare desfasurarii seminarilor, intalnirilor etc.

Hotelul Carol 3* este situat la aproximativ 100 m de baza de tratament a complexului Calimani - Bradul, la circa 250 de m de partia de schi si la 25 de m de parcul orasului.

Dispune de o capacitate de cazare de 32 de locuri, distribuite in camere duble sau single, garsoniere si apartamente cu unul sau doua dormitoare. De asemenea, hotelul pune la dispozitia clientilor o sala de conferinte, cu o capacitate de 16 locuri. In incinta hotelului, la demisol, se afla restaurantul cu o capacitate de 100 de locuri si cafι-barul Time-Out, cu o capacitate de 35 locuri, iar in fata hotelului este amenajata o eleganta terasa.

Hotel Intus 2* pune la dispozitia turistilor 295 de locuri de cazare.
Dispune de cabinete de consultatii pe diferite specialitati.

Baza de tratament este dotata cu instalatii moderne pentru:

bai la cada cu apa minerala incalzita;

electroterapie;

hidroterapie (afuziuni, bai de plante);

masaj;

sala de gimnastica medicala si gimnastica aerobica;

impachetari cu parafina, mofete artificiale.

Profil si indicatii de tratament afectiuni ale aparatului cardio-vascular; afectiuni ale aparatului locomotor; afectiuni neurologice; boli asociate (respiratorii, endocrine, digestive, metabolice, de nutritie).

Pensiunea Dornelor ofera turistilor posibilitatea de a se caza fie in cadrul pensiunii de 4 stele, cu 36 de locuri, fie in campingul de 3 stele, cu 16 locuri.

Servicii si facilitati

separeu cu semineu

restaurant

sauna

sala de fitness

terasa si foisor (suspendat deasupra iazului cu pastravi)

parcare

se pot organiza partide de pescuit la pastrav, carp si caras

drumetii, calarie, plimbari cu sania.

Prezentarea structurilor turistice a urmarit evidentierea catorva dintre serviciile turistice oferite in cadrul acestora, servicii ce depasesc sfera cazarii, acordandu-se o importanta deosebita si serviciilor de agrement si tratament.

3.2.2. Structuri de alimentatie pentru turism

O componenta importanta a bazei turistice o reprezinta structurile de alimentatie, care in majoritatea lor, se adreseaza atat turistilor, cat si rezidentilor. Acestea sunt grupate in mai multe categorii, in functie de apartenenta lor la o unitate de cazare, in functie de specific sau de serviciile oferite.

Alaturi de baza de cazare, structurile de alimentatie contribuie la conturarea profilului statiunii si la cresterea puterii de atractie a acesteia.

Conform Autoritatii Nationale pentru Turism, in luna februarie 2006 functionau in statiunea Vatra Dornei 21 de structuri de alimentatie, de tip restaurant clasic, bar de zi sau bufet-bar. Daca se adauga si informatiile oferite de primaria Vatra Dornei, numarul acestor unitati va creste la 32 de structuri.

Tabelul nr.3.4.

Structuri turistice de alimentatie, Vatra Dornei

Sursa: Autoritatea Nationala pentru Turism, Primaria Vatra Dornei

Se observa faptul ca din cele 3.198 locuri de alimentatie publica, 2.675 sunt aferente restaurantelor clasice (circa 84%), restul de 523 de locuri fiind cumulate de baruri si bufete. Din totalul locurilor la mese cele mai multe sunt cele din saloane, doar 10% dintre locuri regasindu-se pe terase.

Raportul dintre numarul locurilor la masa si numarul locurilor de cazare este de 1,3 - daca se iau in considerare atat baza de date a ANT, cat si cea a primariei Vatra Dornei. In acest context, cererea pentru serviciul de alimentatie este relativ satisfacuta, raportul optim fiind de 1,7 locuri la masa pentru un loc de cazare.

Din punct de vedere al categoriei de clasificare predomina unitatile de 2 stele (17 unitati), de 3 stele existand 11 unitati si 4 unitati de 4 stele.

De asemenea campingul Autoturist dispune de o terasa cu 20 de locuri, cu functionare sezoniera.

3.2.3. Structuri turistice de tratament

Desfasurarea activitatilor de tratament balnear si a celor profilactice este legata in mod direct nu doar de existenta factorilor naturali terapeutici, ci si de cea a structurilor specifice tratamentului, care se constituie ca elemente definitorii ale statiunilor balneoturistice. In majoritatea cazurilor, structurile de tratament din localitatile care dispun de factori naturali terapeutici sunt amplasate in cadrul unor unitati de cazare, respectiv hoteluri si vile turistice.

Din datele puse la dispozitie de primaria Vatra Dornei rezulta un numar de 3 baze de tratament existente in statiune si un centru SPA:

Baza de tratament a Complexului Bradul – Calimani

Cea mai mare realizare in plan investitional a S.C. Dorna S.A, proprietarul hotelurilor Bradul si Calimani o reprezinta noua baza de tratament si agrement, pusa in functiune in primavara anului 2006, care este printre cele mai moderne din tara. Investitia a vizat atat extinderea si modernizarea bazei de tratament din complexul hotelier cat si inlocuirea in totalitate a aparaturii medicale si achizitionarea in plus a unor aparate ultraperformante, care confera posibilitatea realizarii de explorari medicale functionale (electrocardiografie, oscilometrie, osteodensitometrie, testare glicemie). Capacitatea – circa 1.500 proceduri/zi.

Oferta de servicii a noii baze de tratament se adreseaza unui segment mai larg de turisti, atat celor veniti la tratament, cat si celor veniti pentru odihna si relaxare, prin prestarea urmatoarelor tipuri de proceduri:

hidrokinetoterapie in piscina incalzita;

dus subacval si dus Jacuzzi;

dus scotian;

masaj general;

solar;

sauna;

sala de fitness.

2. Baza de tratament (Hotel Intus) baza de tratament cu profil cardiovascular; capacitatea - 540 proceduri/zi

3. Baza de tratament Sind Romania (Vila Ozon) baza de tratament pentru vindecarea sau ameliorarea afectiunilor cardiovasculare, reumatismale, post traumatice, neurologice periferice si centrale; capacitatea - 850 proceduri/zi.

4. Centru SPA (Hotel Alpin)

piscina;

jacuzzi;

sala de fitness;

sauna uscata;

sauna pe aburi;

solar;

masaj.

3.2.4. Structuri turistice de agrement

Structurile turistice cu functiuni de agrement reprezinta o componenta importanta si bine definita in cadrul activitatii de turism. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea conditiilor optime pentru distractie si recreere, pentru petrecerea placuta a timpului liber, fiind indispensabile pentru realizarea unui turism de sejur modern si in special pentru atragerea unor segmente tot mai mari de turisti.

Partii de schi

1. Partia de schi alpin Parc

partie omologata;

diferenta de nivel – 150 m;

lungime – 850 m;

instalatii de transport ce deservesc partia: 2 teleschiuri si un baby schi.

2. Partia de schi alpin Telescaun

partie omologata;

diferenta de nivel – 400 m;

lungime – 3000 m;

instalatii de transport ce deservesc partia: un telescaun.

3. Partia de schi fon Runc: lungime – 2000-5000m.

Parcul natural - reprezinta o zona cu valoare peisagistica deosebita, fiind principalul loc de punere in valoare a microclimatului statiunii, intruneste calitatile specifice de parc balnear, prin oferirea unor conditii optime de odihna si refacere in aer liber, de divertisment si chiar cura de teren. Parcul este amenajat cu terenuri de sport, teren de joaca pentru copii si vestitul „Foisor” unde, in fiecare vara, rasuna acordurile fanfarei municipale.

Cazinoul, un edificiu de mare valoare arhitecturala al orasului, se afla la marginea parcului, in prezent fiind in stadiu de consolidare si restaurare. Tot in parc, se afla Catedrala „Sfanta Treime” (construita dupa anul 1990).

Alte structuri: patinoar amenajat in parcul statiunii (vara teren de sport), stadionul municipal (2 terenuri de fotbal), terenuri de tenis – 3, sala de sport, facilitatile aferente structurilor de cazare – saune, piscine, sali de fitness, cluburi etc.

3.2.5. Aspecte relevante privind structurile turistice de primire

      in anul 2006, in statiunea Vatra Dornei existau 60 de unitati de cazare deschise circulatiei turistice, cu exceptia Hotelului Veverita si Cembra, inchise pentru lucrari de renovare;

      cele 60 de unitati de cazare totalizau 2.472 de locuri;

      structura unitatilor de cazare se prezenta astfel: 22% hoteluri; 65% pensiuni turistice; 10% vile, 1,5% campinguri si 1,5% cabane. Cele mai multe locuri (peste 60%) sunt cele aferente hotelurilor;

      in 2006 existau 32 de structuri de alimentatie ce inregistrau 3.198 de locuri la mese;

      circa 84% din totalul locurilor la mese se regasesc in cadrul restaurantelor clasice;

      raportul dintre numarul locurilor la masa si numarul locurilor de cazare este de 1,3. Prin urmare, cererea pentru acest tip de serviciu turistic este relativ satisfacuta, raportul optim fiind de 1,7 locuri la masa pentru un loc de cazare;

      din punct de vedere al categoriei de clasificare predomina structurile de alimentatie de 2 stele;

      in statiune exista 3 baze de tratament si un centru SPA care ofera conditiile optime pentru tratarea diferitelor afectiuni sau pentru curele de sanatate;

      posibilitatile de agrement din statiune sunt dintre cele mai diverse: de la partii de schi si terenuri de sport, pana la facilitatile aferente structurilor de cazare (saune, piscine etc.).

3.3. Circulatia turistica

Circulatia turistica trebuie analizata prin prisma a trei indicatori principali: sosirile de turisti, innoptarile in structurile de cazare si durata medie a sejurului. Evolutia fiecaruia dintre acesti indicatori va fi analizata pentru perioada 2003-2006. De asemenea va fi studiata provenienta turistilor, romani sau straini.

In perioada 1990 -1997 turismul dornean a cunoscut o perioada de regres in ceea ce priveste volumul investitiilor, gradul de ocupare a structurilor de cazare si, implicit, cifra de afaceri. Dupa anul 1997 se inregistreaza o dezvoltare ascendenta, sustinuta si de diversificarea componentelor sale: turism balnear, turism montan si turism activ, iar in perioada 2000-2002, s-au inregistrat anual circa 60.000 de turisti.

In intervalul 2003-2006 se constata o evolutie importanta a numarului de turisti inregistrati statistic. De la 34.033 de turisti in 2003, in anul 2006 se ajunge la 50.466 de sosiri, ceea ce inseamna o crestere cu 48,3%. In structura, evolutia turistilor romani a cunoscut ritmuri mai scazute de crestere, comparativ cu sosirile de turisti straini care au crescut de mai mult de 2 ori in 2006 fata de 2003.

Tabel nr.3.5.

Cererea turistica inregistrata in statiunea Vatra Dornei

* date provizorii

Sursa: DJS Suceava

Grafic nr.3.4.

Desi din punct de vedere al evolutiei, in perioada 2003-2006 numarul turistilor straini a crescut semnificativ, in structura continua sa detina o pondere de cel mult 10% din totalul sosirilor. Cea mai mare pondere inregistrata de turistii straini a fost in anul 2004, cu 9,8%.

Grafic nr. 3.5.

Repartitia sosirilor releva o pondere covarsitoare a cazarii turistilor in hoteluri, dar aceasta situatie este posibila si datorita numarului mult mai ridicat al locurilor de cazare in hoteluri comparativ cu cele aferente altor structuri turistice de cazare.

Grafic nr. 3.6.

Vile turistice inregistreaza 21% din totalul sosirilor, in timp ce pensiunile au gazduit 10% din totalul turistilor statiunii. Structurile de tip camping si hoteluri pentru tineret inregistreaza ponderi extrem de reduse, sub 2%. Preferinta pentru hoteluri se constata atat la turistii romani, cat si la cei straini.

Pentru perioada 2003 - 2006 primaria Vatra Dornei a pus la dispozitie informatii statistice referitoare la indicatorul sosiri. Comparativ cu datele oferite de Directia Judeteana de Statistica Suceava, numarul de turisti din evidentele primariei este mult mai mare. Diferentele dintre datele primite de la cele doua surse se pot datora existentei unor structuri de cazare ce primesc turisti, dar care nu sunt clasificate si ca atare nu sunt incluse in baza de date a Directiei Judetene de Statistica sau a inregistrarii de catre primarie inclusiv a vizitatorilor de o zi din statiune, in categoria „turisti”.

Tabel nr. 3.6.

Sosiri de turisti in statiunea Vatra Dornei

Sursa: Primaria Vatra Dornei

In perioada 2003 - 2006, indicatorul sosiri de turisti a cunoscut o tendinta pozitiva, cu cresteri in ritmuri sustinute de la an la an. Raportat la anul de baza 2003, in 2006 numarul de turisti a crescut spectaculos, cu aproape 130%. Aceasta situatie este justificata de cresterea interesului turistilor pentru o statiune complexa ce ofera un pachet turistic bogat: sanatate, munte si o vacanta activa. Diversitatea formelor de turism ce pot fi practicate in Vatra Dornei in conditii foarte bune a atras segmente diverse de turisti, de la adulti si persoane de varsta a treia pentru turism balnear, pana la tineri de toate varstele, impatimiti ai sporturilor montane si ai aventurii.

Grafic nr. 3.7.

Indicatorul innoptari nu cunoaste aceeasi evolutie ca cel al sosirilor, cresterea 2006/2003 fiind de doar +6,24%. Aceasta crestere destul de scazuta comparativ cu cea a sosirilor se explica printr-o crestere importanta a innoptarilor turistilor straini (+76,7%) dar o crestere nesemnificativa a innoptarilor romanilor (+4,23%).

In anul 2006, din punct de vedere al structurii, ponderea innoptarilor strainilor este de circa 4,6%, in timp ce innoptarile turistilor romani reprezinta circa 95,4% din total.

Tabel nr. 3.7.

Evolutia duratei sejurului

date provizorii

Sursa: DJS Suceava

Durata sejurului cunoaste o scadere pe total circulatie turistica, dar si in structura, atat pentru turistii romani, cat si pentru cei straini. Un sejur de circa 4,5 zile sugereaza o imbinare a formelor de turism practicate in statiune, turismul balnear fiind sustinut si de alte forme de turism precum turism montan, turismul activ sau cel de week-end care presupun sederi mai scurte.

Analiza circulatiei turistice poate fi completata de studierea provenientei turistilor straini, dupa tara de origine.

Cei mai multi turisti straini provin din Republica Moldova, 40% din totalul sosirilor. Cu ponderi mai mici, sub 10%, se situeaza Germania, Franta, Italia, Israel, Austria si Ucraina. In categoria alte tari, cu un procent de 21%, intra Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Danemarca, Grecia, Spania, Belgia, Elvetia, Turcia, Polonia, Republica Ceha, Ungaria, Bulgaria, Federatia Rusa, SUA etc., din fiecare tara mentionata sosind sub 100 de turisti.

Grafic nr. 3.8.

Ponderea statiunii Vatra Dornei in circulatia turistica a judetului Suceava

Pentru a surprinde importanta statiunii Vatra Dornei pentru activitatea turistica din judetul Suceava este relevanta ponderea detinuta de cererea turistica a statiunii in totalul celei din judet.

Tabel nr. 3.8.

Importanta statiunii Vatra Dornei pentru jud. Suceava, 2005

Sursa: INS, DJS Suceava

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica si de Directia Judeteana de Statistica ponderea statiunii Vatra Dornei in circulatia turistica a judetului Vatra Dornei este de circa 26% pentru sosiri si peste 50% din innoptari. Se constata faptul ca atat sosirile, cat si innoptarile romanilor detin ponderi peste valoarea corespunzatoare totalului. Prin urmare statiunea Vatra Dornei detine un loc important pentru activitatea turistica din judetul Suceava.

Indicele de utilizare in Municipiul Vatra Dornei pe tipuri de structuri de cazare

Indicele de utilizare a capacitatii reflecta gradul in care capacitatea de cazare disponibila este utilizata si se determina prin raportarea innoptarilor la numarul de locuri disponibile in statiune.

Tabel nr.3.9.

Evolutia indicelui de utilizare a capacitatii de cazare

* date provizorii

Sursa:DJS Suceava

Se constata o evolutie oscilanta a gradului de ocupare in Vatra Dornei, dar tendinta generala este descrescatoare. Cel mai ridicat indice este cel aferent anului 2003, cand se inregistreaza un grad de ocupare de 40,1%. In anul 2006 se ajunge la o rata a ocuparii de 35,8%. In structura, hotelurile inregistreaza un grad de ocupare peste medie, campingurile fiind structurile cu indicele cel mai scazut, dar justificat de sezonalitatea activitatii acestor structuri.

In urma analizei referitoare la structurile de primire turistica si la circulatia turistica inregistrata in Vatra Dornei, se observa o tendinta pozitiva a acestei activitati. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o turismul in ultimii ani este pusa pe seama diversificarii formelor de turism care a condus la largirea segmentului caruia i se adreseaza statiunea. Vatra Dornei este promovata de numeroase agentii de turism care includ statiunea fie in pachetele de turism balnear, fie in ofertele lor pentru vacante active sau chiar team –building-uri.

CAPITOLUL IV

PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA SI DEZVOLTAREA TURISMULUI IN STATIUNEA VATRA DORNEI

4.1. Premisele dezvoltarii turismului

Vatra Dornei este situata intr-un tinut cu puternice rezonante etnografice, culturale si istorice, cunoscut sub numele de „Tara Dornelor”. Atractivitate zonei este completata de un cadru natural unic si de resurse hidrominerale a caror valoare terapeutica a fost de mult timp consacrata pe piata nationala si europeana. Mentinerea cererii pentru aceasta destinatie in preferintele turistilor de toate varstele si categoriile dovedeste ca Vatra Dornei este un „brand” care nu mai are nevoie de foarte multa reclama.

Zona in ansamblu poarta semnul distinctiv al civilizatiei, materializata prin cladiri impunatoare declarate monumente de arhitectura, prin lacase de cult ale caror turle se inalta maiestoase spre albastrul cerului, prin arhitectura populara a caselor si a celorlalte constructii ce configureaza universul traditional local.

Bogatia de resurse naturale si antropice conduce spre ideea ca aici turismul poate imbraca numeroase functii: odihna si recreere, tratament balnear, agrement, drumetie montana, sporturi extreme, vanatoare si pescuit sportiv, etc, fiind sustinut de urmatoarele oportunitati sau premise de dezvoltare turistica:

æ      existenta unui cadru natural deosebit de atractiv, nepoluat, creat de formele de relief montane, reteaua hidrografica cu peisaje incantatoare, intinse paduri seculare si elemente climatice favorabile practicarii unor variate forme de turism;

æ      prezenta unor resurse minerale cu valoare terapeutica, cunoscute si valorificate de secole, al caror renume a depasit granitele tarii;

æ      existenta unui valoros si extins domeniu schiabil, doar partial valorificat, cu posibilitatea dezvoltarii si diversificarii prin amenajari specifice, care contrabalanseaza profilul balnear al localitatii catre o statiune bivalenta, incluzand si practicarea sporturilor de iarna;

æ      unicitatea si valoarea unor elemente sau fenomene naturale cu valoare stiintifica deosebita a determinat includerea acestora in categoria ariilor protejate prin HG nr. 5/ 2000;

æ      prezenta a numeroase obiective culturale cu valoare exceptionala, incluse pe Lista Monumentelor Istorice – Ordinul nr. 2314 / 2004 (Anexa nr. 1);

æ      incadrarea localitatii intr-o arie etnoculturala consacrata, cunoscuta sub numele de „Tara Dornelor”, care se individualizeaza prin arhitectura traditionala, costum popular, ocupatii traditionale milenare (prelucrarea lemnului, artizanat, cresterea animalelor, oua incondeiate s.a.), grai popular. Toate aceste bogatii formeaza o mostenire cu caracter de unicat care poate atrage tot mai multi turisti romani sau straini. 

4.2. Strategia de dezvoltare a turismului

Resursele naturale deosebite, monumentele de arhitectura valoroase, traditii ancestrale pastrate de generatii, fac din Vatra Dornei o destinatie de mare interes pentru turism. De aceea, autoritatile locale sunt permanent preocupate de viitorul orasului lor, de mentinerea acestuia in randul celor mai atractive statiuni nationale si in competitie permanenta pentru aducerea acesteia la standardele turismului european.

Planul local de dezvoltare durabila al municipiului este intr-o continua adaptare la noi cerinte. Prin Programul PHARE 2004 – 2006 CES, a fost realizat un proiect, aflat pe lista de finantare, pentru reabilitarea infrastructurii turistice din statiune, care cuprinde urmatoarele activitati:

Reabilitarea zonei centrale a statiunii

c           reabilitari si modernizari de strazi (Republicii-partial, Unirii - Parcului, Pacii, G. Cosubuc, Tudor Vladimirescu)

c           modernizari parcari (Bradu – Calimani)

c           construire si amenajare parcari (la baza partiei Parc si la baza partiei Veverita)

c           amenajare alee pietonala str. Republicii (intre str. Unirii si parcarea Bradu – Calimani) cu alveole de odihna pe malul raului Dorna.

2. Ecologizarea si ambientarea parcului central balnear

c           refacere alei de promenada

c           regularizare curs „paraie” si construirea de facilitati pentru agrement (ochiuri de apa si podete)

c           amenajare peisagistica (refacere coroane si plantare arbori ornamentali, cu valoare peisagistica deosebita

c           construire grup sanitar public

c           reamenajare teren de sport/patinaj + achizitionare instalatie de gheata patinoar + construire garderoba

c           imprejmuire parc (reparatii si imprejmuire noua asemenea celei existente)

c           reabilitare captari de izvoare cu apa minerala (Sentinela si Ferdinand) si reabilitari ansambluri arhitectonice.

3. Reabilitarea si ecologizarea zonei Negresti

c     modernizare strada Negresti

c     regularizare parau Negresti

c     refacere captare izvor Bizom, reamenajare constructie adapost izvor si amenajare loc pentru odihna cu parcare auto.

4. Reabilitarea zonei de agrement Lunca Dornelor

c     reamenajare lac de agrement

c     reabilitare drum acces si amenajare parcare

c     construire teren de sport cu imprejmuire

c     construire grup sanitar + vestiare

c     construire alei pavate si podet

c     refacere imprejmuire zona de agrement.

5. Amenajarea si dotarea domeniului schiabil – amenajarea unei noi partii de schi (Veverita) si dotarea acesteia cu instalatie de transport pe cablu (teleschi) si instalatie de produs zapada artificiala, inclusiv alimentare cu apa (+statie pompare) si rezervor de apa + achizitionare masina de batut zapada (ratrack).

6. Reabilitarea si ecologizarea zonei de agrement Runc

c     modernizare strada Runc (inclusiv prelungire pana la pista de schi fond)

c     modernizare pista de role / schi fond

c     construire retea canalizare apa menajera

c     reabilitare terenuri de tenis

c     construire grup sanitar + garderoba.

Pe langa aceste activitati investitionale, eligibile prin programul PHARE CES, Infrastructura turistica, pentru modernizarea statiunii la standarde europene, mai sunt necesare si alte lucrari de amenajare, reabilitare sau diversificare a infrastructurii, utilitatilor si structurilor turistice, prezentate pe scurt in continuare.

4.2.1. In domeniul infrastructurii generale

c     imbunatatirea permanenta a starii tehnice a infrastructurii locale si a calitatii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare (prin Programul SAMTID, s-a realizat un proiect, aflat in derulare, doar pentru zona centrala a statiunii);

c     realizarea unei rute ocolitoare a arterei rutiere europene E 58/ E 576 care, in prezent, traverseaza statiunea prin zona centrala si produce importante neajunsuri activitatii turistice;

c     reabilitarea unor cladiri monument, pentru imbunatatirea calitatii patrimoniului cultural al statiunii;

c     reabilitarea Cazinoului, obiectiv emblematic al statiunii si redarea lui in circuitul turistic, cu destinatia initiala, de agrement;

c     infiintarea unor centre mestesugaresti pentru producerea de obiecte traditionale (oua incondeiate, artizanat, costume populare traditionale s.a.) si magazinele aferente, pentru vanzarea lor catre turisti.

4.2.2. In domeniul infrastructurii si a structurilor turistice

Ø      reabilitarea instalatiilor de alimentare cu apa minerala de la surse, la bazele de tratament ale hotelurilor;

Ø      modernizarea bazelor de tratament la unele structuri turistice (Sind Rom, Intus s.a.) la cerintele turismului european;

Ø      reabilitarea structurilor de primire turistica pentru imbunatatirea conditiilor de cazare si de servire a mesei;

Ø      refacerea studiilor hidro-balneologice a surselor pentru extinderea posibilitatilor de valorificare terapeutica a acestora

Ø      extinderea amenajarilor pentru domeniul schiabil;

Ø      dezvoltarea si diversificarea structurilor de agrement si sportive in statiune, adaptata la nivelul structurilor de cazare;

Ø      organizarea de manifestari etnoculturale si evenimente periodice (lunare) care sa atraga permanent un numar tot mai mare de turisti.

FISA STATIUNII TURISTICE VATRA DORNEI

Prezentarea criteriilor de atestare in conformitate cu HG nr. 867 / 2006

I. CADRUL NATURAL, FACTORII NATURALI DE CURA SI CALITATEA MEDIULUI

Amplasarea intr-un cadru natural placut, fara factori poluanti

Statiunea este amplasata intr-un areal depresionar intramontan deosebit de pitoresc, fara de surse de poluare. Teritoriul administrativ al orasului este acoperit in proportie de 43,7% (6.217 ha) de vegetatie forestiera, fapt care contribuie la mentinerea aerului curat si ozonat, dar si la aspecte peisagistice atractive. Raportarile anuale ale APM Suceava nu indica, pentru zona statiunii, valori crescute ale concentratiilor maxime admise pentru poluantii monitorizati, in apa, aer, sol, vegetatie.

2. Existenta studiilor si documentelor care atesta prezenta si valoarea factorilor naturali de cura (ape minerale, namol, gaze terapeutice, bioclimat, lacuri terapeutice saline) din punct de vedere calitativ si cantitativ

Factorii naturali de cura sunt bioclimatul tonic - stimulent, cu nuante de sedare, apele minerale, mofeta, namolul de turba. Valoarea indicelui de stres bioclimatic total, mediu anual, conform literaturii de specialitate, are valoarea 43. Acest indicator de referinta, care prezinta solicitarea globala a climatului asupra organismului, arata ca zona este, sub aspect bioclimatic, favorabila odihnei si recrearii.

Prezenta apelor minerale si a celorlalte resurse terapeutice cunoscute de peste un secol si valorificate in scop terapeutic pentru calitatile curative dovedite, au stat la baza dezvoltarii activitatii turistice si balneare in statiunea Vatra Dornei. Lucrarile hidrogeologice realizate de societati de profil hidrogeologic si analizele balneologice (chimice, microbiologice si farmacodinamice) efectuate de Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneologie, cat si cele ale medicilor balneologi din statiune, in decursul anilor, au reconfirmat calitatile terapeutice ale acestor surse hidrominerale.

Constituirea de perimetre de protectie ecologica, hidrogeologica si sanitara a factorilor naturali de cura, in conformitate cu legislatia in vigoare

Sunt delimitate pe teren si pe harti / planuri topografice limita perimetrului de protectie hidrogeologica si limita perimetrului de protectie sanitara a surselor.

II. ACCESUL SI DRUMURILE SPRE / IN STATIUNE

4. Drum rutier modernizat

Orasul Vatra Dornei se afla situat pe drumul european E 58/E 576, importanta cale de acces pentru fluxurile de turisti, inspre statiune. Aceste artere europene fac legatura intre doua provincii istorice ale Romaniei (Moldova si Transilvania), dar si intre puncte de frontiera reprezentative (Halmeu – RO/UK, Sculeni – RO/MDL), posibile porti de intrare/iesire ale turistilor.

5. Transport in comun intre statiunea turistica si gara care o deserveste

Statiunea are acces direct la calea ferata, fiind deservita de statia CFR Vatra Dornei, situata pe linia secundara Suceava - Vama – Vatra Dornei – Ilva Mica, ramificatie a magistralei feroviare Bucuresti – Bacau – Suceava – Siret/punct de frontiera.

6. Trenurile cu regim de rezervare a locurilor, inclusiv vagoane de dormit, trebuie sa opreasca in gara care deserveste statiunea turistica

Trenurile accelerate sau rapide care circula pe linia Suceava - Vama – Vatra Dornei – Ilva Mica, cu legatura directa dinspre Bucuresti, Iasi, Cluj, Oradea sau Timisoara, au in componenta vagoane de dormit si beneficiaza de regim de rezervare a locurilor.

III. UTILITATI URBAN – EDILITARE

7. Spatii comerciale si pentru activitati de prestari de servicii: banca, schimb valutar, agentie de turism.

Orasul Vatra Dornei dispune de numeroase spatii comerciale pentru produse alimentare si nealimentare, filiale BCR, BRD, TRANSILVANIA, RAIFFEISEN, care ofera servicii bancare, de schimb valutar si bancomat.

Agentiile de turism din statiune sunt:

      Agentia Tara Dornelor – Str. 22 Decembrie nr. 1, tel. 0230 / 373.477, fax: 0230 / 375065

      Agentia SILVADRIA - Str. M. Eminescu, nr. 8, tel: 0230 / 375264

      Agentia Dorna Balneotur - Str. Republicii, nr. 5A

      Bucovina Vacance Tour - Str. Luceafarul nr. 5, tel: 0230 / 373709,  fax: 0230 / 373 709.

8. Sali de spectacole si de conferinte

Salile de conferinte se afla in incinta unor structuri de primire turistica si anume:

c     Hotel Bradu – telefon: 0230.375 314, numar locuri: 50, aparatura Audio/Video

c     Hotel Silva - telefon: 0230.371 033, numar locuri: 18, fara aparatura Audio/Video

c     Pensiunea Vanatorul (situata pe Dealul Runc) - telefon: 0744.633 438, numar locuri: 42, aparatura Audio / Video: fara proiector;

c    

Hotel Bradu

Pensiunea Poiana Izvoarele (situata la 5 minute cu transport auto de oras) - telefon: 0788.827.019, 0744.319.246, numar locuri: aparatura Audio / Video

Pensiunea Vanatorul Pensiunea Poiana Izvoarelor Hotelul Silva

Casa Municipala de Cultura „Platon Pardau” – are o sala multifunctionala „Salonul Alb” in care au loc simpozioane, expozitii, dezbateri

9. Asistenta medicala permanenta si mijloc de transport pentru urgente medicale

In orasul Vatra Dornei exista un spital municipal, construit in anul 1902 (plus laborator de analize care acopera toata gama de servicii medicale), cu 44 medici. La sfarsitul anului 2006, Ministerul Finantelor a alocat suma de 500.000 lei pentru construirea unui spital nou in Vatra Dornei. In oras mai functioneaza cabinete stomatologice, cabinete medicale particulare si  serviciul de urgenta, deservit de Statia de Salvare locala.

10. Asistenta medicala balneara, dupa caz, acreditata conform normelor legale in vigoare

In cadrul complexului hotelier Bradu – Calimani, a hotelului Intus si la SC Sind Romania, exista trei baze de tratament, cu medici specialisti balneologi. In medie, pe zi, in aceste trei baze de tratament, se efectueaza peste 2.900 proceduri, dintre care, cele mai multe sunt proceduri in care se utilizeaza sursele hidrominerale si CO₂ mofetic.

Pentru functionarea exista acreditari de la Ministerul Sanatatii si Familiei, conform Legii nr. 343 / mai, 2002 si a HG 1154 / iulie, 2004.

11. Punct de prim ajutor

Primul ajutor este acordat in cadrul Spitalului Municipal, la cabinetele medicale de specialitate; cazurile care depasesc competentele locale sunt trimise cu salvarea la spitalele din municipiul Suceava.

12. Punct farmaceutic

In orasul Vatra Dornei functioneaza 7 farmacii.

13. Amenajarea si iluminarea locurilor de promenada

Reteaua stradala a orasului, inclusiv locurile de promenada din parcul statiunii sunt racordate la sistemul public de alimentare cu energie electrica, fiind iluminate corespunzator pe timpul noptii.

14. Apa curenta

Orasul beneficiaza de alimentare cu apa in sistem centralizat, avand ca surse: captarea de suprafata „Rosu” cu un debit de 140l/sec si captarea de puturi subterane Moara Dracului – cu un debit de 7l/sec. si care nu necesita tratare chimica. Reteaua distributie a apei are 38 km lungime, conductele fiind din fonta, otel si in mica masura din azbociment.

Pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apa s-a accesat programul de finantare nerambursabila SAMTID, prin care sunt inlocuite conductele pe o lungime de 36 km, va fi reabilitata statia de tratare a apei si se va realiza contorizarea intregului sistem – proiectul este in derulare.

15. Canalizare centralizata

Sistemul centralizat de canalizare al orasului cuprinde retelele de canalizare pentru ape menajere si ape pluviale.

Epurarea apelor uzate este asigurata de statia de epurare mecano-biologica cu o capacitate de 80 l/sec. Lungimea retelei de canalizare este de 28 km.

Numarul de utilizatori actuali:

persoane fizice: 11.520

persoane juridice: 362.

16. Energie electrica

Alimentarea cu energie electrica a orasului este de tip retea, racordata la Sistemul Energetic National prin Statia de transformare de 110 / 220 KV, prin intermediul liniilor electrice

aeriene de 20 KV – LEA – 20 KV

subterane de 20 KV – LES – 20 KV,

de inalta, medie si joasa tensiune care alimenteaza posturile de transformare 20 / 0,4 KV ale orasului. Reteaua electrica de distributie se suprapune peste reteaua stradala din oras, neexistand zone neelectrificate.

17. Dotari tehnice pentru exploatarea, protectia si utilizarea resurselor minerale terapeutice

Statiunea dispune de 17 surse de apa minerala si gaz mofetic, din care 11 surse provin din foraje si 6 surse din izvoare naturale terapeutice. Aceste surse alimenteaza Baza de tratament de la Hotelul Calimani (SC Dorna Turism SRL), care are in concesiune intreg zacamantul hidromineral; de la aceasta, prin instalatii specifice, sunt alimentate celelalte doua baze de tratament ale statiunii si anume: Baza de tratament Intus (SC Intus SRL) si Baza de tratament Ozon (SC Sind Rom SRL). La ultima inchidere de rezerve, din anul 2000, rezerva de apa minerala omologata era de 657 m³/zi.

Pentru anul 2006, situatia surselor minerale utilizate este urmatoarea:

c     la apa minerala:

cantitatea de apa minerala pompata – 56.000 m³

cantitatea de apa minerala utilizata – 22.239 m³ (diferenta de cantitate reprezinta pierderi pe instalatii).

c     la CO₂ mofetic:

cantitatea pompata – 6.465 m³

cantitatea utilizata – 4.665 m³.

Capacitatea bazelor de tratament din statiune a permis, in anul 2006, efectuarea a peste 2900 de proceduri pe zi, din care mai mult de jumatate sunt proceduri majore constand in bai cu apa carbogazoasa. Consumul mediu de apa minerala utilizat in bazele de tratament (total 22.239 m³, din care baza Intus - 3.284 m³, baza Sind Rom – 9090 m³) inseamna mai putin de jumatate din cantitatea de apa minerala carbogazoasa pompata, respectiv 39,7%, diferenta reprezentand pierderi pe instalatii.

Pentru delimitarea perimetrului de protectie hidrogeologica si a perimetrului de protectie sanitara a surselor sunt montate panouri indicatoare si garduri de protectie.

IV. STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA

18. Numarul minim de locuri in structuri de primire turistice clasificate, cu exceptia campingurilor

In orasul Vatra Dornei structurile de primire turistica cu functiuni de cazare totalizeaza 1.779 locuri, in 43 de structuri turistice, conform tabelului de mai jos.

Situatia structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare, pe tipuri de unitati,

la nivelul anului 2006

Sursa: Autoritatea Nationala pentru Turism

locurile de cazare din camping nu sunt luate in considerare in indeplinirea criteriilor minime

19. Amenajari si dotari pentru servicii de revigorare in spatii construite, sali pentru intretinere (fitness)

In oras functioneaza, in cadrul structurilor de cazare, mai multe sali de fitness, spa si de revigorare a organismului, astfel:

c     la complexul Bradu – Calimani, str. Republicii, nr. 5A - o piscina si sauna

c     la Hotel Intus, str. Republicii nr. 5B – sala de fitness

c     la Hotel Maestro - o sala de forta, vibromasaj si sauna

c     la Hotel Silva - sauna si o sala de fitness

c     la Hotel Alpin, str. T Vladimirescu nr. 5 - piscina, jacuzzi, sauna, sala de fitness, solar

c     la Pensiunea Dornelor - sauna si o sala de fitness

c     la Pensiunea Poiana Izvoarelor, str. Popeni, nr. 80 – piscina, sauna, sala de fitness

c     la SC Sind Romania, str. Parcului - sala de fitness.

20. Amenajari si dotari pentru relaxare in aer liber, inclusiv terenuri sportive.

In statiune exista amenajari pentru relaxare in aer liber si terenuri de sport, dintre care amintim:

Ø      Parcul balnear, dotat cu alei, banci pentru odihna si spatii verzi, terenuri de sport (tenis, handbal, minifotbal; iarna, terenul de tenis functioneaza ca patinoar)

Ø      Stadionul municipal cu doua terenuri de fotbal

Ø      teren sport Runc (2 terenuri tenis)
Ø      pista de fond, alergare (5 km lungime, Dl. Runc)
Ø      Partia Parc (3 instalatii de transport pe cablu, de 1300 m lungime, 190 m diferenta de nivel)
Ø     

Teren de tenis – iarna patinoar

Partia Telescaun ( 3000 m lungime, 450 m diferenta de nivel)
Ø      Teren Paint ball - str. Negresti

21. Terenuri de joaca pentru copii

Pentru copiii veniti in localitate cu bunicii sau cu parintii, exista amenajate mai multe spatii de joaca in Parcul balnear (dotat cu mobilier specific – leagane, tobogan), dar si in zona centrala a orasului.

Adresa locurilor de joaca este:
      str. Malinilor
      Aleea Dornelor
      str. Barnarel
      Calea Transilvaniei
      str. Podu Verde.

22. Parc amenajat

Orasul beneficiaza de un parc balnear amenajat cu alei, banci pentru odihna si spatii verzi. Parcul este asezat intr-un cadru natural atractiv, linistit si abunda de vegetatie, asigurandu-se astfel conditii pentru relaxare si recreere in aer liber.

23. Numar minim de trasee turistice montane omologate, marcate si afisate, daca este cazul

Din orasul Vatra Dornei pornesc spre masivele montane inconjuratoare numeroase trasee turistice marcate si omologate (vezi Anexa nr. 2).

In Centrul de informare al statiunii, situat langa Primarie, functioneaza si serviciul SALVAMONT, care a realizat numeroase materiale de informare si promovare turistica, intre care si harti montane ale masivelor adiacente, cu traseele marcate si alte informatii utile legate de acestea.

24. Baza pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, daca este cazul

Apele minerale din statiunea Vatra Dornei sunt utilizate fie in cura interna, prin buvetele amenajate in Parcul balnear, fie in cura externa, in cele trei baze de tratament, care au amenajate sectii de bai carbogazoase si de hidroterapie.

Principalele proceduri aplicate in bazele de tratament ale statiunii sunt:

g)      Tratamente cu factori naturali

c     bai carbogazoase cu apa minerala

c     inhalatii cu ape sulfuroase

c     mofete cu gaz CO₂ natural

c     tratamente ginecologice cu namol

c     impachetari si cataplasme cu namol de turba

h)      Hidroterapie

bai de plante medicinale

bai partiale, afuziuni alternante

dus subacval

i)        Electroterapie

       curenti diadinamici

       ionogalvanizari

       curenti interferentiali, exponentiali

       ultrasunete

       laser terapeutic

       solux simplu sau cu filtru

       ultraviolete generale si in doze eritem

       bai galvanice si faradice

       magnetodiaflux

j)        Kinetoterapie si recuperare

        masaj uscat, reflexogen si presopunctura

        cultura fizica medicala la sala, elongatii vertebrale, bicicleta ergometrica

        bazin kinetoterapie

        cura de teren

k)      Pneumoterapie

Þ aerosoli si inhalatii cu ape minerale si substante medicamentoase

g) Mofeta artificiala.

Functia de baza a statiunii turistice este in prezent cea balneara. Bioclimatul tonic – stimulent cu nuante de sedare, la care se adauga aerul puternic ozonat, creat de padurile de conifere si aeroionizat usor negativ si un mediu curat, neafectat de noxe, reprezinta factori naturali de cura favorabili activitatii turistice. Valoarea indicelui de stres bioclimatic total, mediu anual (43), recomanda zona pentru odihna si recreere.

25. Amenajari si dotari pentru plimbari sau pentru practicarea sporturilor nautice, daca este cazul

Nu este cazul.

26. Localitatile sau partile de localitati care dispun de conditii pentru practicarea schiului trebuie sa aiba amenajata cel putin o partie de schi omologata si mijloacele de transport pe cablu corespunzatoare

Orasul Vatra Dornei beneficiaza si de amenajari specifice practicarii sporturilor de iarna:

      partia Parc - 3 instalatii de transport pe cablu, de 1300 m lungime, 190 m diferenta de nivel

      Partia Telescaun (3.000 m lungime, 450 m diferenta de nivel), cu transport pe cablu aferent

      Partia de schi fond alergare, 5 km lungime, Dl. Runc (pista betonata in forma de cifra „8”)

      Partie de sanius, adiacenta Partiei Parc.

Datorita existentei unui domeniu schiabil important, desi prea putin valorificat, orasul a dezvoltat si o a doua functie turistica, devenind astfel o statiune bivalenta, o destinatie deja consacrata pentru sporturile de iarna.

Pentru diversificarea ofertei de agrement si implicit pentru cresterea atractivitatii zonei, autoritatile locale au in vedere posibilitatea amenajarii unor noi partii de schi si a transportului pe cablu aferent.

27. Localitatile sau partile de localitati de pe litoral trebuie sa dispuna de plaja amenajata, posturi de salvare acvatica - salvamar si posturi de prim ajutor

Nu este cazul.

28. Localitatile montane trebuie sa dispuna de servicii de salvare montana - salvamont

In cadrul primariei orasului Vatra Dornei functioneaza serviciu de salvare montana – SALVAMONT, impreuna cu Centrul de informare turistica.

In perioada de iarna, acest serviciu functioneaza si la baza partiei Runc, pentru acordarea de prim ajutor in cazuri de accidente.

29. Organizarea de evenimente turistice, culturale, sportive

Festivaluri permanente:

februarie: Serbarile zapezii

iunie: Muzritm - festival de muzica usoara pentru copii si adolescenti

iulie:  Zilele municipiului Vatra Dornei

august: Festivalul de teatru 'ZILELE TEATRALE DE VARA', editia a VI-a

septembrie: Festivalul national al teatrelor de papusi - 'CASUTA DIN POVESTI'

octombrie: Festivalul national al teatrelor populare 'Ion Luca'

27-28 decembrie: Festivalul de datini si obiceiuri de iarna - 'PORNITI PLUGUL, FETI FRUMOSI '

V. INFORMARE SI PROMOVARE TURISTICA

30. Centre de informare si promovare turistica, cu personal permanent care sa deserveasca exclusiv centrul

Intr-o cladire adiacenta Primariei Vatra Dornei functioneaza Centrul de informare turistica, impreuna cu serviciul SALVAMONT. Personalul este angajat permanent si se afla in structura Primariei.

31. Asigurarea legaturii permanente on-line intre structurile de primire turistica cu functiuni de cazare si centrul de informare si promovare turistica

Intre Centrul de informare turistica, al carui sediu este situat in zona centrala a orasului, adiacent E 58/E576, si structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, exista o legatura permanenta, asigurata prin serviciul INTERNET.

Pentru turistii care sosesc in statiune, fie cu mijloace auto, fie cu trenul - prin statia CFR Vatra Dornei, angajatii Centrului de informare le stau la dispozitie cu date privind posibilitatile de cazare si masa, materiale grafice (harti, pliante), modalitati de recreere si divertisment, legaturi de transport auto si CFR, alte informatii legate de arealul turistic Vatra Dornei, ghizi montani.

32. Realizarea de materiale de promovare a statiunii turistice si a zonei

La Centrul de informare turistica s-au realizat numeroase materiale de informare si promovare turistica, harti turistice montane cu traseele aferente (vezi Anexa nr. 2).

In anul 2006 echipa SALVAMONT a refacut marcajele tuturor traseelor turistice din masivele Calimani, Rarau – Giumalau, Bistritei si Suhard si a realizat documentatia necesara omologarii acestora.

33. Semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare si informare

Pe teritoriul orasului exista placute indicatoare de orientare pentru traseele si obiectivele turistice si panouri informative pentru structurile de primire turistica.

Anexa nr. 1 / HG 1122 / 2002

CRITERII MINIME PENTRU ATESTAREA STATIUNILOR TURISTICE

BIBLIOGRAFIE

A N E X E

Lista monumentelor istorice, actualizata / Ordinul nr. 2314 / 2004 al Ministrului Culturii si Cultelor

Trasee turistice montane omologate

(Muntii RARAU - GIUMALAU, Muntii CALIMANI, Muntii SUHARD, Muntii BISTRITEI)

Structuri turistice cu functiuni de cazare – Tabel centralizator

HARTI, PLANSE DESENATE

Harti, Pliante de promovare turistica

Planul Urbanistic General. Harta de incadrare in teritoriu

---