STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL DUNARII

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL DUNARII
Prezentul  studiu face obiectul contractului nr. 20 / 8.11.2001, incheiat cu Ministerul Turismului. Lucrarea a fost conceputa in doua faze.
- Faza I, cea de fata, cuprinde aspecte legate de cadrul geografic si geopolitic al Dunarii in contextul european, evaluarea potentialului turistic al sectorului romanesc al fluviului si formele de turism generate de existenta resurselor naturale si antropice. Au fost evidentiate de asemenea calitatea apelor fluviului si factorii de poluare care o influenteaza.
- in faza a II-a vor fi selectate zonele si sectoarele prioritare pentru dezvoltarea turismului cu descrieri si amenajari punctuale, mentionandu-se in fiecare caz oportunitatile investitionale. Pentru noile produse turistice se vor concepe programe de promovare pe piata interna si externa, care vor avea rolul de a integra Romania, prin acest sector dunarean, in turismul regional si european.
Vreme de cinci secole, Dunarea a reprezentat, printre alte functii ale sale, o frontiera politica, o linie de demarcatie intre diferite state, dar in prezent ea tinde sa devina o axa a integrarii si cooperarii europene, in care rolul granitelor se doreste a fi doar unul administrativ, depasindu-se astfel conceptiile rigide ale suveranitatii nationale.
Valorificarea potentialului turistic de exceptie si a pozitiei geopolitice pe care o are sectorului romanesc al Dunarii in contextul european, armonizata cu un cadru juridic si institutional adecvat, va atrage dupa sine o diminuare a rolului de granita politica al Dunarii si o integrare mai rapida a Romaniei in structurile regionale si europene. intre formele de cooperare interstatala, turismul se detaseaza ca o forma prioritara si de avangarda.
Problemele legate de amenajarea teritoriului (structuri turistice, infrastructura) in vederea imbunatatirii si diversificarii ofertei turistice pe
sectorul romanesc al Dunarii, se inscriu intr-o sfera mai larga a conceptului de dezvoltare durabila. in acest context, protectia si utilizarea durabila a apelor fluviului Dunarea este esentiala, fiind oficializata prin acorduri si conventii semnate de tarile riverane si implicit Romania.
CAPITOLUL I
CADRUL NATURAL sI GEOPOLITIC AL DUNaRII
1.1. Cadrul natural al cursului Dunarii
Dunarea, al doilea fluviu ca marime din Europa, isi aduna izvoarele de sub varful Kandel (1241 m), din Muntii Padurea Neagra, inmanunchindu-se intr-un loc pitoresc din parcul castelului Fürstenberg. Aici, in localitatea Donaueschingen, cele doua paraiase, Brieg si Brigach, isi amesteca apele, pornind spre est, spre Marea Neagra, intr-o lunga si aventuroasa calatorie, de 2857 km. Locul, considerat conventional ca punct de izvor al fluviului, este marcat printr-un complex statuar, daltuit in marmura de Carrara, reprezentat de doua femei, mama, cu mana intinsa, care simbolizeaza Europa, aratandu-i fiicei sale, Dunarea, drumul pe care trebuie sa-l urmeze. in lungul sau traseu, traverseaza si in acelasi timp uneste, 4 capitale - Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad si 10 state europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.
De la izvoarele sale, din Muntii Padurea Neagra si pana la varsare, strabate variate forme de relief care imprima cursului Dunarii cand un aspect de fluviu navalnic de munte, cand un aspect de fluviu de ses, cu ape linistite. De-a lungul a mai bine de doua milioane de ani isi implineste cursul, infruntand mai multe culmi muntoase ale sistemului alpino - carpatic, daltuind peisaje de o rara frumusete, impodobite de om cu numeroase castele medievale sau cu asezari pierdute in vegetatie.
Astfel, au fost desferecate sase porti inguste prin Muntii Jura Suaba -poarta Tuttlingen - Sigmaringen, Muntii Boemiei - Portile Passau (Linz - Grein - Krems), intre Carpatii Mici si Muntii Leitha - Poarta Bratislavei sau Devin, intre Muntii Pilis si Borzsony - Poarta Visegrad, prin Muntii Carpati - Portile de Fier si
cea din urma poarta, prin nordul Muntilor Macin (Peceneaga). Dupa fiecare obstacol montan apele ei se linistesc, strabatand in total cinci zone depresionare: bazinele Bavariei, al Vienei, al Croatiei, Campia Panonica si Campia Romana. La varsare fluviul formeaza o delta de forma clasica, triunghiulara, de o bogatie biologica deosebita, declarata pentru importanta ei, rezervatie a biosferei.
De-a lungul Dunarii se individualizeaza albia majora a fluviului sau lunca naturala a Dunarii, ce cuprinde si partea inundabila. Aceasta are un rol important atat in conservarea ecosistemelor, cat si in activitatea umana.
Bazinul hidrografic al Dunarii se extinde pe o suprafata de 817.000 kmp, acoperind suprafete variabile din 18 tari europene, Romaniei, Ungariei si Iugoslaviei revenindu-le cele mai mari. Primeste numerosi afluenti (120) care ii aduc ape de pe culmile Alpilor, Alpilor Dinarici, Carpatilor si Balcanilor, din care 35 sunt mai importanti (20 afluenti de dreapta si 15 afluenti de stanga).
Pe baza reliefului de ansamblu si al aportului de apa, bazinul Dunarii este impartit in trei sectoare: Depresiunea Dunarii de Sus sau bazinul superior al Dunarii, Depresiunea Dunarii de Mijloc sau bazinul mijlociu al Dunarii si Depresiunea Dunarii de Jos sau bazinul inferior al Dunarii.
Extinderea in longitudine, pe un meridian si jumatate, apropierea de Marea Mediterana si marea varietate a reliefului confera zonei traversata de fluviu un climat complex si variat, de la cel atlantic, predominant in bazinul superior, spre un climat continental accentuat, in bazinul inferior.
Regimul hidrologic este influentat de nivelul precipitatiilor si de afluentii pe care ii primeste. Acumulari apreciabile de debit se inregistreaza dupa confluenta cu apele Innului- 1500 mc/sec, la iesirea din Ungaria - 2480 mc, in sectorul sarbesc - 5500 mc si cel romanesc - 6500 mc. Debite maxime, peste cotele de inundatie, au fost inregistrate in 1954 si 1970, in urma topirii zapezilor si precipitatiilor abundente din perioada de primavara.
Regimul hidrologic alimentat de ploi si zapezi a facut posibila navigatia pe Dunare in tot timpul anului, iar conditiile de mediu si resursele de hrana oferite au facilitat dezvoltarea asezarilor umane. Au luat astfel nastere numeroase porturi fluviale, adevarate porti spre lumea europeana, prin care circula un numar mare
de calatori, turisti si cantitati importante de marfuri. Renumite sunt Kelheim, Regensburg, Straubing - in Germania, Linz, Viena - in Austria, Bratislsva - in Slovacia, Budapesta, Mohacs - in Ungaria, Novi Sad, Belgrad - in Iugoslavia si Orsova, Turnu Severin, Giurgiu, Turnu Magurele, Oltenita - in Romania. Porturile Braila, Galati, Tulcea si Sulina sunt incadrate in categoria porturilor fluvial-maritime. Pe canalele navigabile Dunare - Marea Neagra si Poarta - Alba - Midia - Navodari mai sunt amenajate patru porturi fluviale.
1.2. Probleme de mediu
Activitatea omului si-a pus amprenta asupra calitatii mediului din zona adiacenta Dunarii, mai ales in ultimii 150 ani. Calitatea apelor sale, fie ca sunt potabile, pentru irigatii sau pentru utilizari industriale, dar si mediu de viata pentru organisme biologice, a fost deseori afectata.
Mineralizarea totala oscileaza intre 200-350 mg/l, fiind influentata de substratul geologic, zona climatica, anotimp, variatiile de debit sau de activitatea umana. Anual, Dunarea varsa in mare circa 80 milioane tone de substante dizolvate, in care predomina ionii de bicarbonat, urmati de ionii de calciu, sulfurici, de sodiu, potasiu, clor, magneziu, la care se adauga circa 9,5 milioane tone de substanta organica. Aceste valori sunt din ce in ce mai mari, din cauza deversarilor direct in Dunare sau prin afluentii ei. a apelor uzate. Procentele pentru Romania nu difera cu mult de cele pentru restul Europei. Dar dupa cum este de asteptat, valorile cresc prin cumulare, din amonte inspre aval. in sectorul romanesc exista cateva salturi datorita afluentilor Jiu, Olt, Arges si Ialomita, dar in ansamblu, se incadreaza in categoria a doua de calitate. Nu se inregistreaza decat depasiri punctuale in ceea ce priveste gradul de poluare, mai ales in jurul marilor aglomerari urbane si nu exista zone azoice sau periculoase. Din punct de vedere saprobiologic, valorile gradului de curatenie inregistrate in anul 2000 au incadrat apele fluviului Dunarea, pe teritoriul romanesc, in categoria beta-saproba, adica de impurificare moderata.
Lucrarile hidrotehnice executate (diguri, baraje) au consecinte de ordin morfologic, hidrologic si biologic. Sunt necesare studii si proiecte care sa corecteze perturbarile create in biotopurile naturale initiale.
Traversand, in drumul sau, zone de relief variate, cu structura geologica complexa si o vegetatie specifica, se individualizeaza arii naturale interesante si valoroase din punct de vedere stiintific sau turistic, care pentru a fi protejate, au fost incluse in Parcuri Nationale, Parcuri Naturale, Rezervatii naturale, Rezervatii ale Biosferei sau declarate Monumente ale naturii de diferite tipuri. Astfel, se pot aminti: Defileul Friedigen - Beuron, Parcul Natural Valea Altmuhl sau Padurea Bavareza din Germania, Defileu Dunarii Pescari-Drencova, Parcul National Portile de Fier, Rezervatia ornitologica de la Ciuperceni, Rezervatia Insula Mica a Brailei, sau Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, din Romania.
in cadrul Programului de dezvoltare regionala, sustinut de Consiliul Europei, in scopul aplicarii Strategiei paneuropene de conservare a diversitatii biologice si peisagere, Romania, Republica Moldova si Ucraina au semnat in anul 2000 Acordul privind realizarea rezervatiei transfrontiera 'Delta Dunarii si zona inferioara a raului Prut '. Tot in anul 2000 Romania a initiat impreuna cu Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina crearea 'Coridorului verde al Dunarii', care reprezinta o retea ecologica la nivel regional in Lunca Dunarii. in acest sens s-au derulat programe prin care s-au stabilit zonele din sectorul romanesc care sa faca parte din acest coridor ecologic. Suprafata totala a acestora insumeaza 870 00 ha, din care
- 713 385 ha reprezinta ariile naturale protejate (Parcul National Portile de Fier - 115 656 ha, Rezervatia Ciuperceni-Desa - 200 ha, Balta Mica a Brailei - 17 529 ha si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii - 580 000 ha);
- 20 446 ha sunt zone umede ce nu au statut de arie protejata;
- 161 883 ha sunt propuse pentru reconstructie ecologica.
Prin programul LIFE s-au initiat actiuni sustinute financiar de Uniunea Europeana pentru infiintarea si realizarea de administratii si planuri de management proprii pentru unele zone protejate adiacente Dunarii (de exemplu
in judetul Dolj, instituirea Parcului Natural Zaval in zona Gighera - Zaval - Bechet - fluviul Dunarea).
Aceste acorduri si conventii incheiate cu tarile vecine sau vest-europene, riverane Dunarii, au ca scop promovarea conceptului de Dezvoltare Durabila in bazinul hidrografic al Dunarii.

1.3. Dunarea in geografia Europei
Desi ocupa locul II ca lungime si debit, dupa Volga, prin pozitia geografica si resursele economice de care dispune, Dunarea este cel mai important fluviu al Europei, si are 'sansa', prin competitie cu primul, de a avea o 'origine' occidentala'. Numeroase legende i-au zamislit istoria, artistii i-au imortalizat frumusetea, poetii i-au inchinat ode, iar 'apele ei albastre' i-au inspirat pe muzicieni.
Recunoscuta ca artera fluviala inca din antichitate, utilizata pentru prima oara, cu circa 1000 ani i.e.n. de catre fenicieni, apoi de romani, bizantini, greci si turci, capata cu timpul si un rol strategic.
Rolul strategic si militar al Dunarii a fost evidentiat inca de pe vremea imperiului macedonean si accentuat ulterior de imperiul roman, care a incercat pentru prima data sa faca din acest fluviu o axa de integrare a spatiilor rasaritene si centrale ale Europei.
in Evul Mediu, evenimentele istorice complexe au diminuat rolul strategic si economic al Dunarii, iar 'Marea schisma' va diviza statele dunarene si va impiedica folosirea acesteia ca pivot al unificarii europene. Dom 454h78e inat de intoleranta si fanatism religios, de interese economice zonale, Evul Mediu nu va gasi parghiile necesare realizarii, prin intermediul fluviilor Dunare si Rhin, a unei unitati a lumii medievale, cautandu-se solutii in sfera militara. Un aspect pozitiv insa pentru prima parte a acestei perioade este acela ca prin extinderea civilizatiei crestine spre nordul Europei, Dunarea inceteaza sa mai fie o zona frontaliera a civilizatiei, cum era in antichitate.
La inceputul secolului al XIX-lea interesele puterilor europene fata de Dunare vor creste, cele economice si comerciale avand o pondere tot mai mare,
iar fluviul va cunoaste un proces de integrare in circuitul international. in urma Razboiului Crimeii si a Congresului de la Paris (1856) navigatia pe Dunare devine libera, iar pentru supravegherea acesteia se infiinteaza o Comisie Europeana cu sediul la Galati, alcatuita din reprezentantii marilor puteri. Prin acest tratat i se confera Dunarii o dimensiune europeana, devenind un factor major de cooperare intre Europa de Est si cea de Vest. Urmeaza apoi un secol cu multe schimbari in sfera de influenta si de control asupra Dunarii, dar care nu aduc modificari sau legiferari de durata.
Realizarea unei legaturi intre Rhin si Dunare este un proiect vechi de 1500 ani. Desi o lucrare tehnica foarte complexa, a preocupat spirite indraznete inca de pe vremea lui Carol cel Mare, materializandu-se de-a lungul timpului sub diverse forme, de la dispute aprinse la proiecte stiintifice publicate.
Primele lucrari au inceput in 792, pe vremea lui Carol cel Mare, dar au fost curand abandonate din cauza dificultatilor tehnice aparute. El a ramas in legenda sub numele de 'fossa Carolina' sau 'Groapa lui Carol'.
Urmatorul capitol al acestei idei a fost scris de regele Ludwig I al Bavariei. Dupa ce proiectul a fost publicat si supus dezbaterii publice, lucrarile efective au inceput in 1836 si s-au incheiat in 1846. Desi s-a inaugurat cu mult fast, 'Canalul Ludovic', nume cu care a intrat si a ramas in istorie, s-a dovedit a fi un esec comercial, rentabilitatea lui scazand vertiginos din cauza dezvoltarii transportului feroviar si a depasirii rapide a posibilitatilor lui tehnice, prin realizarea unor vase de capacitate din ce in ce mai mare. Dar inainte de a deveni istorie, acest canal de 173 km lungime, cu 100 de ecluze si 120 de poduri, a capatat o vocatie turistica datorita potentialului deosebit al zonei de cumpana dintre cele doua fluvii, fiind mentinut in functiune pana in 1945, cand a fost complet inchis. Un nou canal, cu 117 km lungime, proiectat in 1923, finalizat si inaugurat in 1992, a fost conceput pentru functii complexe, predominant economice (transport, energetica, alimentarea cu apa a bazinului Main), in care turismul se detaseaza ca o forma prioritara de cooperare si integrare europeana. Canalul corespunde necesitatilor navigatiei moderne, avand o capacitate de 15 milioane tone pe an si se
integreaza retelei europene a cailor de navigatie interioara, incadrat in clasa a IV - a a clasificarii internationale.
Ideea realizarii unui canal care sa scurteze drumul intre Dunare si Marea Neagra este de asemenea foarte veche, dar primele studii si proiecte ingineresti se intocmesc in prima jumatate a sec. al XIX - lea. Problema este reluata cu mai multe ocazii, dar din lipsa mijloacelor tehnice si financiare a fost amanata. Realizarea efectiva are loc in perioada 1976-1982.
Situatia economica si geopolitica de dupa al doilea razboi mondial, dar mai ales dupa destramarea blocului socialist, a repus in drepturi componenta economica si strategica a Dunarii in noua arhitectura europeana. Finalizarea legaturii navigabile intre Rotterdam si Constanta, prin Magistrala Transeuropeana de Navigatie Rhin-Dunare, conecteaza la reteaua navigabila 13 tari europene. Dezvoltand ideile lui Grigore Antipa se poate spune ca Dunarea reprezinta astazi un element esential in strategiile economice care vizeaza ideea de integrare europeana, dar si aceea de conexare la Europa a unor importante regiuni din Asia si Orientul Apropiat.
in acest context, al integrarii europene, rezolvarea multiplelor probleme legate de Artera navigabila a Dunarii se regaseste in instituirea unui ansamblu organizat, interdependent, de cooperare economica regionala europeana, al carui impact depaseste limitele tarilor riverane, inscriindu-se ca un factor de strategie la nivel european si chiar mondial.
in acelasi context, sectorul romanesc al batranului fluviu, binecuvantat cu un potential turistic de exceptie, favorizat de pozitia sa la Marea Neagra si de un cadru legislativ armonizat la cel european, trebuie sa sustina integrarea mai rapida a Romaniei in structurile europene, in conditiile unei dezvoltari durabile.
Noile reglementari privind circulatia pe Dunare, cuprinse in conventii, conferinte, accorduri, semnate la nivel regional sau european, vor contribui la cooperare transfrontaliera, protectie si utilizare durabila a bazinului Dunarii, urmate de elaborarea unor programe, investitii si strategii comune, pe termen mediu si lung.

CAPITOLUL II
EVALUAREA CALITATIVa A POTENtIALUL TURISTIC
Dunarea, un nume de rezonanta tracica, a carei semnificatie este 'purtatoare de nori', este unul dintre cele mai pitoresti si interesante trasee turistice fluviale din Europa si implicit din Romania.
Itinerariul Dunarii de la Bazias la Marea Neagra strabate locuri deosebit de variate si inedite, ca forme de relief, vegetatie, imagini sau trecut istoric. Functia ei de granita politico-administrativa se manifesta cu Iugoslavia intre Bazias si Pristol, cu Bulgaria intre Pristol si Calarasi, iar cu Ucraina, de la Galati - confluenta cu raul Prut si pana la varsare.
Pe teritoriul Romaniei, cursul Dunarii masoara 1075 km si face parte din Depresiunea Dunarii de Jos sau Bazinul inferior al Dunarii. Acest sector reprezinta circa 35 % din lungimea totala a cursului sau.
De la Braila, Dunarea intra in sectorul ei maritim, iar in amonte (Patlageanca) si aval de Tulcea se bifurca in bratele Chilia si respectiv Sulina si Sf. Gheorghe.
Delta pe care o face Dunarea la varsare este cuprinsa intre Ceatalul Chiliei si Marea Neagra; are o suprafata de 5050 kmp, din care 4340 kmp sunt pe teritoriul Romaniei.
in functie de particularitatile geomorfologice si turistice, pe teritoriul romanesc se individualizeaza patru sectoare:
- Bazias - Portile de Fier II
- Portile de Fier II - Calarasi
- Calarasi - Tulcea
- Tulcea - Marea Neagra,
din care primele trei fac obiectul acestui studiu.
2.1. Sectorul Bazias- Portile de Fier II
2.1.1. Date geografice
In dreptul confluentei cu Nera, langa localitatea Bazias, Dunarea intra pe teritoriul romanesc si isi incepe cel mai lung (141 km) si spectaculos defileu al sau.
Este cea de-a cincea poarta pe care fluviul o traverseaza, intre Carpatii romanesti si Muntii Balcani.
In aceasta zona, urmele istorice pastrate fac trimitere la timpul getilor, iar scrierile bizantine vin sa intaresca acest lucru. Aici, pe la Drobeta Turnu-Severin, armatele romane ale lui Traian au trecut fluviul cucerind Dacia. Ruinele cetatilor intemeiate de romani sunt martori ai unor evenimente cu incarcatura istorica deosebita.
In functie de duritatea rocilor intalnite albia se ingusteaza foarte mult (150 m in zona Cazanelor) sau se largeste (5 km, in dreptul Depresiunii Moldova Noua). Aceasta portiune, cunoscuta si sub numele de Clisura Dunarii, are caracter de vale transersala, cu versanti calcarosi abrupti si inaltimi ce nu depasesc 800 m. Altitudinile maxime sunt de 768 m - Vf. Veliki Strbac, pe malul iugoslav si de 318 m - Vf. Ciucarul Mare, pe malul romanesc, acestea reprezentand si puncte de belvedere asupra zonei.
Construirea celor doua hidrocentrale Portile de Fier I si II a modificat aspectul peisagistic de pe acest sector. Prin ridicarea nivelului apelor au fost acoperite 13 localitati, insula Ada Kaleh si unele vestigii romane, fiind necesara stramutarea lor pentru a fi conservate. Apele Dunarii au pastruns pe gurile afluentilor sai, formand numeroase golfuri (Bahna, Cerna, Mraconia, Dubova s.a). Afluentii mai importanti de pe malul romanesc, sunt Nera, Radimna, Schievita, Berzesca, Mraconia, Cerna, Bahna, Topolnita.
Influentele submediteraneene prezente in aceasta zona creaza un microclimat specific care a favorizat dezvoltarea si conservarea unor ecosisteme cu valoare de unicat in Romania si Europa.
Prin valoarea deosebita, peisagistica, geologica, botanica si turistica, aceasta zona a fost declarata prin Legea nr.5/2000, zona protejata si inclusa in Parcul National Portile de Fier.
Lungimea intregului sector masoara circa 210 km
2.1.2. Potentialul turistic
Cursul Dunarii reprezinta pe acest sector si limita sudica a judetelor Caras-Severin si Mehedinti. Potentialul turistic al acestora este reprezentativ prin diversitate, valoare si posibilitatea de a fi valorificat.
Judetul CARAs-SEVERIN
Numeroase elemente cu valoare turistica legate de cadrul natural si cu precadere de zona montana, de monumente cultural-istorice si de arta, bogatia fondului etnofolcloric, densitatea si varietatea arterelor de circulatie, se constituie intr-o oferta turistica deosebit de atractiva.
A. Resurse turistice naturale sunt reprezentate prin:
- aspecte peisagistice montane, legate de varietatea formatiunilor geologice (roci sedimentare, eruptive si metamorfice);
- formele de relief carstic din Muntii Aninei, Locvei, de pe valea Cernei sau defileul Dunarii, majoritatea fiind si rezervatii sau monumente ale naturii, mai importante fiind:
- chei: sectoarele de chei de la Bazias si Coronini din defileul Dunarii, Cheile Buhui (afluent al Carasului), Cheile Vaii Mari, Oravita, Berzasca, sirinia, Boistei, susarei, Putnei (in vecinatatea defileului Dunarii), Cheile Corcoaiei (pe Valea Cernei), Cheile Nerei (22 km lungime), Cheile Minisului (14 km lungime), Cheile Carasului (17 km lungime), Cheile Garlistei (afluent al Carasului, 8 km lungime), Cheile Rudariei (afluent al Nerei);
- pesteri: in defileul Dunarii: Veterani, Gura Ponicovei (Pestera Liliecilor), Pestera Gaura cu Musca; in bazinul Berzasca:
Pestera Gura Cornii, Zamonita, Mosnic, Zbegului, Panzei; in bazinul Nerei: Pesterile Dracului (cu lacul omonim), Porcului, Albinei, Rolului, Boilor, Voinii, Pestera lui Vat, pesterile de la Gauri, pesterile de la Farna, Dubova, Gaura Hicleana; in bazinul Carasului: Pestera Comarnic, Racovita, tolosu, Cervenia, Pestera cu Fereastra, Pestera de sub Cetate, Liliecilor, Socolovat, Spanului, Pestera de dupa Carsa, Buhui, Pestera cu Apa; in Valea Cernei: pestera Haiducilor, Grota lui serban, Gura Dracului, Grota cu aburi; in bazinul Minisului: Pestera Plopa, Ponor;
- cascade: Beusnita, susarei;
- izbucuri: Bigar, Carasului, Cernei, Minisului, Toplet, Barsa;
- stanci cu forme curioase: Sfinxul banatean, Babacai, stanca lui Iorgovan;
- lacuri carstice: Lacul Dracului (Cheile Nerei), Ochiul Beu (Muntii Aninei);
- domeniu schiabil in Semenic, Muntele Mic;
- trasee rutiere deosebit de pitoresti: Cozla - Moldova Noua - Oravita - Moravita (DN 57), Culoarul Timis-Cerna (E 70), Caransebes - Anina (DN 58), Bozovici - Anina - Oravita (DN 57 B);
- lacuri glaciare: Iezerul tarcu si Pietrele Albe din Muntii tarcu;
- ape minerale la Baile Herculane;
- namol de turba in Muntii Semenic;
- vegetatia si fauna de tip submediteranean, de mare varietate (circa 4000 de specii), valoare estetica si stiintifica;
- fondul forestier, reprezentat in cea mai mare parte prin paduri de foioase si mai putin prin paduri de conifere;
- fondul cinegetic din zona forestiera: urs, mistret, cerb, caprioara, vulpe, cocosul de munte si fondul pisciol din Dunare - somn, crap, stiuca, salau, cega, din apele de munte - pastrav, lipan sau din apele zonei deluroase - mreana, scobar, clean;
- zone naturale protejate, cu valoare turistica:
- Cheile Nerei - Beusnita - Parc National;
- Domogled - Valea Cernei - Parc National;
- Semenic - Cheile Carasului - Parc National;
- zone naturale cu valoare peisagistica si recreativa:
- Fanetele cu narcise - Valea Sebesului - comuna Turnu Ruieni;
- Padurea Dognecea;
- Padurea Berzovia;
- Punctul fosilifer Soceni.
B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural-istoric este reprezentat de:

a) Vestigii arheologice:
- cetati (ruine) geto-dacice la: Bocsa, Coltan, Ocna de Fier, Oravita, Sasca Montana, Bania, Farliug, Zavoi;
- castre romane (ruine) la Varadia (Arcidava), Mehadia (Ad Mediam), Teregova (Ad Pannonias), Jupa (Tibiscus), Drencova, Moldova Veche;
- cetati medievale: Carasova (sec.XIII - XIV), Mehadia (sec. al XIII-lea), Coronini, Bocsa (sec.al XIV-lea), Drencova (Cetatea Dranko - sec. al XIV-lea), Caransebes (sec. XIII-XIV).

b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa:
- manastiri: Varadia (1930), Calugara (1859) din comuna Ciclova Romana, Vaisova (1850) - orasul Bocsa;
- biserici de zid: Biserica 'Sf, Gheorghe' (sec. al XVIII-lea), Biserica 'Sf. Ioan Botezatorul' (1781), Biserica franciscana (1725) din Caransebes, Biserica 'Adormirea Maicii Domnului' (1781-1784), 'Sf. Ilie' (1755) - din Oravita, Biserica romano-catolica (1828) din Anina, 'Sf. Nicolae' (1795), 'Buna Vestire' (1755), 'Sf. Apostoli Petru si Pavel' (1808), Biserica romano-catolica (sec. al XVIII-lea) din Bocsa; Biserica 'Nasterea Maicii Domnului' (sec. al XV-lea) - com. Mehadia, Biserica 'inaltarea Domnului' (1798) - com. Bozovici; Biserica ortodoxa sarba a
fostei manastiri Bazias (sec. al XIV-lea)- com. Socol, 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil' (1836) - com. Berzasca;
- biserici de lemn: in comuna Dognecea (1780) si Carasova (sec. al XIX-lea).

c) Monumente istorice si de arta, ansambluri arhitecturale civile:
- Cladirea Primariei (1903) cu elemente baroce, fosta cazarma a granicerilor (1799), azi muzeu - din Caransebes; cladirile Primariei (1880), Teatrului (sec. al XIX-lea), cladirea Tribunalului (1818), Casa Konkz (1840) din Oravita; Gara feroviara in stil baroc (1886), Cladirea Cazinoului (1862), ruinele bailor termale romane (apeducte, bai, votive, tabule) de la Baile Herculane; cladirea Primariei (sec. al XIX-lea) din comuna Bocsa, gara feroviara (1846), Cazinoul (sec. al XX - lea) - in orasul Anina.

d) Monumente de arta plastica comemorative:
- statui: la Caransebes: statuia lui Ion Dragalina (sculptor Spiridon Georgescu, 1918); la Baile Herculane: statuia lui Hercules; in comuna Pojejena: statuile lui Hercules si Dionysos; Statuia Minerului de la Anina;
- busturi: la Bozovici, bustul pasoptistului Eftimie Murgu (sculptor Oscar Han);
- monumente: Monumentul turistului din Muntii Poiana Rusca (unicat mondial), Monumentul Eroilor de la Gradinari;

e) Muzee si case memoriale:
- muzee: in Caransebes: Muzeul judetean de etnografie si al Regimentului de granita - cu sectii de arheologie, istorie, etnografie, arta populara; Ocna de Fier - Muzeul de mineralogie; Varadia - Muzeu Arheologic; Liubcova - Muzeu satesc de arheologie, etnografie; Oravita - Muzeul de istorie a teatrului si orasului si Muzeul Farmaciei; in orasul Anina - Muzeul 'Farmacia Steierdorf' si Muzeul de istorie; in orasul
Moldova Noua - Muzeul cu sectii de istorie, arheologie, etnografie si stiintele naturii;
- case memoriale: in orasul Caransebes - Casa generalului Dragalina.

f) Etnografie si folclor
- arhitectura populara (case taranesti traditionale, porti, stalpi): Marga, Eftimie Murgu, Glimboca, Bucova, Poiana Marului, Rusca Montana;
- tehnica populara, instalatii (mori, pive): Cornereva, Bautar, Globurau, Sichevita, Borbova (com. Turnu Ruieni);
- tesaturi, cusaturi, costume populare: Bautari, Borbova (com. Turnu Ruieni), Carbunari, Glimboca, Obreja, Marga, Garnic;
- ceramica populara: Binis (comuna Dochin), Sasca Romana;
- muzee etnografice: Caransebes, Liubovca, Moldova Noua
- manifestari populare traditionale:
- Festivalul 'Luta Ionita' de muzica populara, la Caransebes;
- Festivalul 'Hercules' la Baile Herculane;
- - Sarbatoarea liliacului - in comunele Carasova si Eftimie Murgu;
Sarbatoarea 'Alaiul primaverii' in aprilie si 'Cantecul Barzavei' in august, la Resita;
- 'Sarbatoarea cornilor' la Lapusnicul Mare.

II. Potentialul tehnico-economic:
- lacuri antropice: Valiug, Breazova si Secu ( pe raul Barzava ), Trei Ape (pe Timis), Buhui si Marghitas (pe paraul Buhui, afluent al Carasului), lacuri de dimensiuni mai mici pe paraiele Dognecea si Oravita, zona de amonte a lacului Portile de Fier I, Poneasca (afluent al Minisului);
- plantatii intinse de pomi fructiferi pe Dealul Sacosului si Oravitei din depresiunea Caras - Ezeris si pe culmile joase ale Muntilor Dognecea;
- podgorii renumite pe dealul Tirolului.

Judetul MEHEDINtI
Valoroase elemente de potential turistic determinate de un cadru natural variat, asociate cu elemente create de om in timpul existentei sale milenare pe aceste meleaguri, reprezinta un potential turistic de exceptie, care defineste una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei - Zona Portile de Fier.
A. Resurse turistice naturale
Atractiile turistice naturale sunt legate de cursul Dunarii, zona montana si de podis, iar valoarea lor este in principal estetica, recreativa, terapeutica sau educativa:
- Cazanele Mici, taiate intre calcarele Ciucarului Mic (310 m) si ale Masivului Mali Strbak (626 m) de pe malul iugoslav, late de circa 150 m, strajuite de versanti abrupti, in cea mai mare parte impaduriti;
- Cazanele Mari, circa 170 m latime, modelate in masivele calcaroase Ciucaru Mare (315 m) si Velik Strbak (768 m), sectorul cel mai impunator si interesant al defileului;
- relieful carstic dezvoltat pe platourile si versantii masivelor Ciucaru Mic si Ciucarul Mare;
- peisajele pitoresti dintre Svinita si Greben, date de abrupturile calcaroase viu colorate;
- pestera Veterani, inundata de apele lacului Portile de Fier, aflata la intrarea in Cazanele Mari;
- Complexul carstic Ponoarele, rezervatie naturala care reuneste spectaculoase forme de relief carstic, unele unicate pe plan mondial, intre care se disting: Pestera Ponoarele, lacurile carstice Zatonul Mare si Zatonul Mic, Podul Natural, Pestera Bulba, Pestera Podului;
- formatiunile carstice din imprejurimile comunei Balta (polii, sorburi carstice permanente - Lacul Balta, Cornetul Mare al Baltii, grote - Pestera Balta), monumente ale naturii;
- Polia Nadanova, cea mai mare din Podisul Mehedinti;
- Cornetele calcaroase de la Obarsia Closani, monument al naturii;
- relieful carstic de pe Valea Motrisorului;
- Pestera Topolnita, a doua ca marime din tara, monument al naturii;
- Pestera Epuran, monument al naturii;
- izvoarele si Cheile Cosustei, zona protejata;
- Cheile Topolnitei (langa Schitul Topolnita, 500 m lungime), zona protejata;
- Cheile Costestilor, afluent al Topolnitei;
- cursul mijlociu al Vaii Cerna, aferent judetului , intre Vaile Craiova si tasna, si cel inferior, 5 km, pe E 70, in amonte de confluenta cu Dunarea;
- aspectele peisagistice ale traseului rutier DN 67 D (Baia de Arama - Valea Cernei);
- aspectele peisagistice create de Dunare pe tot traseul sau (DN 57);
- golfurile lacului Portile de Fier I: Gura Vaii, Bahna, Cerna, Mraconia, Dubova;
- apele minerale de la Schela Cladovei (sulfuroase, bromurate, iodurate, clorurate, sodice);
- insula simian, pe care sunt stramutate ruinele cetatii Ada Kaleh;
- fondul piscicol al lacului Portile de Fier I, al Dunarii si al raurilor din zona montana si de podis;
- alte rezervatii naturale care pot fi incluse in circuitele turistice:
- - Locul fosilifer de la Svinita;
- - Locul fosilifer de la Bahna;
- - Cornetul Babelor si Cerboanei (comuna Balta);
- - Cornetul Piatra incalcata (Izverna);
- - Tufarisurile mediteraneene de la Izverna si din Defileul Dunarii cu valoare stiintifica si peisagistica;
- - Varful lui Stan (Izverna).

B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural-istoric

a) Vestigii arheologice:
- vestigii geto-dacice: in municipiul Drobeta - Turnu Severin - ruinele unor asezari din epoca paleolitica, neolitica si a bronzului (culturile Cris, Garba Mare); in comuna simian (pe ostrovul simian) - vestigiile unei asezari din epoca neolitica si de bronz - cultura Cotofeni; in comuna Malovat (sat Bobaita) - cetate dacica de pamant (sec. II i.Hr.);
- vestigii romane: municipiul Drobeta - Turnu Severin - ruinele castrului roman, termelor romane (sec. II - V), ruinele podului Traian (sec. al II-lea); in satul Gura Vaii - fortificatiile romane 'Insula Banului' (sec. al IV-lea) peste care s-au suprapus alte fortificatii romano-bizantine (sec. IV-VI) si medievale (sec.XIV-XV); in orasul Orsova: Cetatea Dierna, intemeiata de Traian; in comuna Svinita - ruinele unui turn roman (sec. al II-lea);
- vestigii medievale: municipiul Drobeta - Turnu Severin - ruinele Cetatii Severin (sec. al XIII-lea); in comuna svinita, ruinele fortificatiei Tri Kule (1429); pe Ostrovul simian - complexul arhitectonic Ada Kaleh (sec. al XV-lea).

b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa:
- manastiri: 'Sf. Ana' (1924) din orasul Orsova; Baia de Arama (1699-1705), Strehaia (1645), Cerneti (1663), Burnaz (1345), Schitul Topolnita (1646), ruinele manastirii Vodita (1370), Gura Motrului (1512 - 1521) din comuna Butoiesti;
- biserici de zid: 'Adormirea Maicii Domnului' (1856), 'Sf. Ioan Botezatorul' (1873) cu picturi de Gh. Tatarescu, biserica romano-catolica (1855-1875) din Drobeta Turnu Severin; 'Sf. Nicolae' (1746) si Biserica Domneasca cu hramul 'Sf. Treime' (1659-1660) - din satul Cerneti, comuna simian; bisericile din comunele sisesti (sat Ciovarnasani (1837) si Gorgova (1755) s.a.;
- biserici de lemn: 'Adormirea Maicii Domnului' (1819), 'Sf. Apostoli Petru si Pavel' (1757) si 'Sf. Dumitru' (sec. al XVIII-lea) din imprejurimile orasului Baia de Arama; 'Sf. Voievozi' (sec. al XVIII-lea), 'Sf. stefan' (1796-1799), 'Adormirea Maicii Domnului' (1808), 'Sf. Arhangheli Mihail si Gavril' (1853 - 1854) din satele Balta, Costesti, Gormonita, Prejna si Sfodea care apartin comunei Balta; 'Sf. Dumitru' (1835) din comuna Godeanu; 'Sf. Voievozi' (1783-1786) din comuna Obarsia Closani; 'Sf. Gheorghe' (1876) din comuna Ilovat; 'Sf. Voievozi' (1783-1823) si 'Sf. Gheorghe' (1829) din comuna Izverna; 'Sf. Nicolae' (1766) din comuna Ponoarele'; 'Intrarea in biserica a Maicii Domnului' (1831) din comuna Sovarna;

c) Monumente istorice si de arta, ansambluri arhitecturale civile:
- cule: cula fortificata (1800) de Tudor Vladimidrescu in 1821 si cula 'Nistor' (1812) din satul Cerneti, cula 'Cutui' (1815) din comuna Brosteni, cula din comuna Jirov (1833);
- case vechi: Municipiul Drobeta - Turnu Severin are in partea istorica circa 100 de case vechi, ridicate in sec. XIX-XX, din care se remarca Casa Averescu (sec. al XX-lea), Casa cu Atlanti (sec. al XX-lea), trei case din anii 1878, 1879 si 1895, cladirea liceului Traian (1891), azi Muzeul Portile de Fier, santierul Naval si Cladirea Administratiei Portuare (sec. al XIX-lea), Palatul Culturii, Teatrul orasenesc (1913), Tribunalul (sec. al XX-lea); in Orsova - beciurile Palatului Domnesc (sec. al XVI-lea); Turnu Clopotnitei (1645) din Strehaia; Casa Vasilescu (sec. al XIXlea) din Baia de Arama; casa 'Gh. Popescu' (1832) din comuna Breznita, casa de lemn Paraschiva Petolea (1866), casele Andrei Dumitru (1850), Gh. Epuraru (1870) si Gh. Zamfirescu (1860) din comuna Ciresu; casa de lemn 'Ghita Lungu' (1880) din comuna Ilovita, casele Elisabeta Negoitescu, Grigore Dracea si Vasile Paunescu (sfarsitul sec. al XIX-lea) din comuna Izverna, casa I.V. Lupulescu (1887) din comuna Obarsia Closani;

d) Monumente de arta plastica si comemorative:
- monumente: Monumentul - cripta al eroilor de la 1916-1918, Monumentul poetului Mihai Eminescu - din orasul Drobeta - Turnu Severin, Monumentul comemorativ al Revolutiei de la 1821 din satul Cerneti (comuna simian);
- busturi: in municipiul Drobeta - Turnu Severin - busturile lui Apolodor din Damasc (sculptor I. Murnu), al lui Decebal si Traian (sculptor Defranasovici, 1906), al lui stefan Paulian (1932 - 1946) si al lui Al. Burileanu (1889); bustul lui Tudor Vladimirescu (sculptor C. Balacescu) din orasul Baia de Arama;

e) Muzee, case memoriale:
- 'Portile de Fier' si Muzeul memorial al sculptorului Dimitrie Anghel din Drobeta - Turnu Severin; Complexul muzeal Strehaia, Casa memoriala 'Tudor Vladimirescu' de la Cerneti;

f) Etnografie si folclor:
- monumente de arhitectura si tehnica populara: bisericile de lemn din satele Balta (sec. al XVIII-lea), Brebina (1757), Capatanesti (1700), Cazanesti (1740 si 1800), Comanesti (sec. al XVIII-lea), Costesti (sec. al XVIII-lea), Prejna (1808) s.a.; case de lemn in satele Prejna, Izvoru Frumos, Nadanova, Ciresu, svinita, Eibenthal, Baia Noua; mori de apa: Cernavita, Izvoru Frumos, Ponoarele si pivele de la Obarsia Closani;
- creatie artistica populara: port popular la Balta, Obarsia Closani, Ponoarele, Izverna; ceramica la sisesti; tesaturi la Cazanesti, Prejna, Izverna; obiecte din piele si unelete din fier la Nadanova; crucile din lemn si piatra din comuna Izverna;
- manifestari folclorice traditionale:
- serbari campenesti la Balta;
- Sarbatoarea liliacului din luna mai de la Nadanova si Ponoare.
- serbari specifice etniei sarbe la svinita.

II. Potentialul tehnico-economic
- lacurile de acumulare si hidrocentralele de pe Dunare, de la Portile de Fier I si II
- viaductele peste afluentii Dunarii, peste care trece artera europeana E70: Virului, Alion, Ada-Kaleh s.a.;
- porturile Drobeta -Turnu Severin si Orsova;
- podgoriile de la Corcova, Prunisor, Cazanesti, Stangaceana si culturile de pepeni de la Devesel si Vanjulet, care pot fi valorificate prin turism (cura de struguri sau pepeni).
2.1.3. Formele de turism practicabile
tinand cont de pozitia, diversitatea, volumul si valoarea resurselor turistice ale judetului Mehedinti este posibila practicarea unei palete largi de forme de turism, precum

Turismul de circulatie, reprezentat prin:
- turismul de tranzit - forma de turism care are posibilitati mari de dezvoltare datorita pozitiei geografice, fiind in calea fluxurilor turistice din vestul Europei, cailor rutiere ce-l strabat si dispersia atractiilor turistice. Tranzitul turistic se desfasoara prin:
- E 70, artera rutiera europeana, care realizeaza legatura judetului cu capitala tarii, litoralul Marii Negre si Delta Dunarii dar si cu partea de vest a tarii si Europa central-vestica;
- drumuri nationale - DN 56 A, DN 57, DN 57B, DN 58, DN 58 B;
- cursul Dunarii, favorizeaza tranzitul fluxurilor de turistii veniti din Europa central-vestica sau al celor sositi in capitala pe calea aerului (aeroportul international Otopeni) si pornesc spre vest, cu imbarcare in portul Giurgiu;
- turismul itinerant cu valente culturale poate valorifica, prin diverse circuite, monumentele culturale, istorice, arhitecturale, moderne sau medievale, precum si elementele de etnografie si folclor.
- Turismul montan. Aria montana circumscrisa Defileului ofera atractii turistice variate: frumusetea peisajului, numeroase puncte de belvedere, chei, cascade, abrupturi, pesteri.
- drumetia montana are mari posibilitati de dezvoltare datorita peisajelor oferite de muntii Banatului, Mehedinti si a unor trasee turistice marcate, usor accesibile;
- speoturismul, una din formele de turism reprezentative pentru zona sustinut de numeroase pesteri, cu valoare stiintifica sau turistica.
- Turismul de odihna si recreere este legat de existenta unui cadru natural cu valente estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant si posibilitati de practicare a unor activitati recreative, in zonele: Valea Cernei, Topolnitei, golfurile Bahnei, Dubovei si Mraconiei, padurile Starmina, Balota, Argintesti, Strehaia, Fulga, Dudasul Schelei, Dealul Varatic etc.
- Turismul de vanatoare si pescuit sportiv este favorizat de existenta unui bogat fond cinegetic (urs, mistret, vulpe, caprior etc.) si piscicol (pastrav, lipan, scobar, crap, somn etc.), in apele Dunarii si afluentii sai;
- Turismul pentru practicarea sporturilor nautice. Caracteristicile oglinzilor de apa create in lungul Dunarii prin constructiile din sistemele hidroenergetice si de navigatie de la Portile de Fier I si II si conditiile climatice asigura premise favorabile practicarii acestei forme de turism. Se preteaza, de asemenea pentru turismul nautic si golfurile Orsova, Dubova, Mraconia, Bahna.
- Turismul la sfarsit de saptamana se poate practica pe tot cuprinsul zonei, el ingloband mai multe forme de turism: drumetie montana, turism balnear, sporturi de iarna, vanatoare si pescuit sportiv, turism cu valente culturale etc
- Turismul stiintific se adreseaza in principal specialistilor din domeniul disciplinelor lagate de suportul natural si biologic al zonei; are conditii de dezvoltare datorita rezervatiilor naturale existente in judet si a lacurilor de acumulare. Arealele ce pot fi valorificate prin aceasta forma de turism sunt: parcurile nationale 'Portile de Fier', 'Domogled - Valea Cernei' si alte monumente protejate;
- Turismul de congrese, afaceri si reuniuni se practica in resedinta judetului, Drobeta - Turnu Severin, el fiind legat de hotelul "Parc" (3 stele), la Orsova, la Hotelul Dierna, in statiunea Baile Herculane. Poate fi extins prin amenajari corespunzatoare pe probleme legate in special de mediu si de cooperare transfronteliera.
2.1.4. Probleme de mediu
in Raportul de mediu pe anul 2000, comunicat de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, pe pagina de internet, este prezentata starea fluviului Dunarea si a raurilor interioare. Din acesta informare rezulta ca, din punct de vedere al calitatii globale, apa fluviului Dunarea pe acest sector se inscrie in categoriile I - II (conforme conditiilor prevazute in STAS 4706/1988), iar tendintele de evolutie au fost apreciate ca stationare.
Sursele majore de poluare sunt ROMAG Drobeta Turnu - Severin, S.C. Bere Spirt S.A. Drobeta - Turnu Severin si marile porturi Moldova Noua, Orsova si Drobeta Turnu-Severin - in aval de care se inregistreaza cresteri in ce privesc produsele petroliere. in sectorul Bazias, tot conform acestui raport, se inregistreaza cresteri, peste limitele maxime admise ale continutului de zinc, iar la Gruia-Radujevac, cresteri in continuturile maxime admise de zinc si cadmiu.
Dar, in ansamblu, din punct de vedere saprobiologic, valorile gradului de curatenie incadreaza apele fluviului in categoria de 'impurificare moderata'.
Prin construirea celor doua baraje s-a moificat cantitatea de sedimente trasportata de fluviu (cu urmari negative asupra depunerilor de nisip pe plaja marina) si a scazut fondul piscicol. Unele specii de pesti, cum sunt sturionii, nu mai pot ajunge in locurile traditionale pentru depunerea icrelor.
2.2. Sectorul Portile de Fier II - Calarasi
2.2.1. Date geografice
in acest sector, numit si pontic, albia fluviului se largeste treptat, datorita configuratiei reliefului. Lungimea este de circa 490 km, iar latimea, variabila, intre 1-5 km. Spre sud delimiteaza Campia Romana, cu o larga dezvoltare a luncii, de tarmul bulgar, mult mai inalt si mai dur, din punct de vedere litologic. Pe malul romanesc, datorita altitudinilor reduse, existau in trecut numeroase balti, ostroave, legate prin brate secundare de Dunare si situate sub influenta oscilatiilor de nivel ale acesteia. Prin indiguirea fluviului si desecarea baltilor au fost amenajate si date in exploatatie agricola 380.000 ha de teren. Actiunea, initial menita sa sporeasca suprafata arabila si sa reduca pericolul inundatiilor, s-a dovedit a avea un impact negativ asupra biotopului fluviului (prin scaderea drastica a cantitatii de peste sau disparitia unor specii valoroase), a condus la distrugerea unor suprafete intinse de vegetatie specifica, adevarate raiuri bilogice si peisagistice sau la modificarea microclimatului, materializat prin accentuarea fenomenelor de seceta eroziune, desertificare.
Prin programul intitulat 'Dunarea vie', intocmit de Fundatia Nationala pentru Management Ecologic, 1998, de reconstructie a ecosistemelor acvatice traditionale, s-au propus masuri ecologice si cu caracter economic prin care se urmareste reconstituirea biodiversitatii luncii si ameliorarea starii mediului. Dezvoltarea turismului, care sa valorifice potentialul Luncii Dunarii este unul din efectele economice si sociale care decurg din acest proiect.
Afluentii pe care Dunarea ii primeste pe acest sector, de pe teritoriul romanesc, sunt numerosi, reprezentanti fiind Jiul, Oltul, Vedea, Argesul si Mostistea, iar porturile mai insemnate: Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Calarasi. La Calafat si Giurgiu exista puncte de frontiera, rutiere sau feroviare (Giurgiu) cu Bulgaria.
Elementele climatice ale acestui sector dunarean sunt putin diferite de ale regiunilor inconjuratoare, fiind influentate de Dunare si de altitudinea joasa.
Astfel, temperatura medie anuala din lunca Dunarii este cea mai ridicata din tara (peste 11° C), caracterul tropical al zilelor de vara este atenuat de umiditatea mai ridicata a aerului, precipitatiile scad spre est, iar vanturile sunt sensibil diminuate de relieful 'de adapost' al Luncii Dunarii. Rareori Dunarea ingheata de la un mal la altul, anumite probleme ridicand insa sloiurile acumulate in zapoare.
Fondul piscicol si cinegetic din padurile limitrofe se constituie intr-un potential turistic valoros.
Aceste aspecte sunt favorabile practicarii si dezvoltarii variatelor forme de turism.
2.2.2. Potentialul turistic
in acest sector, judetele pe care Dunarea le traverseaza nu exceleaza prin forme de relief deosebit de atractive, dar sunt compensate de valori cultural-istorice si bineinteles, de prezenta fluviului.
Judetul DOLJ
Pozitia in teritoriu, de-a lungul unor importante artere de circulatie care vin dinspre vest si nord-vest (E 70 - Giurgiu - Bucuresti - Alexandria - Craiova - Timisoara - Moravita, E 79 - Bors - Oradea - Deva - Craiova - Calafat si magistrala feroviara Bucuresti - Craiova - Timisoara - Moravita sau Curtici) spre capitala tarii sau litoral si existenta punctului de frontiera Calafat, la granita cu Bulgaria, reprezinta premise favorabile pentru dezvoltarea activitatii de turism.
A. Resurse turistice naturale:
- peisaje de lunca adiacente Dunarii, cu palcuri de padure, dune de nisip, ochiuri de apa care ademenesc pescarii sportivi;
- peisajele specifice din lunca Jiului, mai ales in apropiere de varsarea in Dunare;
- lacurile ramase dupa lucrarile de hidroamelioratie (Bistret, Fantana Banului, Rast, Maglavit, Golenti (Ciuperceni), reprezentand un real potential pentru pescuitul sportiv sau agrement;
- lacurile naturale din lunca Jiului, unele cu amenajari pentru agrement (Lacul Prunet - Bratvoiesti);
- ape minerale de la Gighera (langa Bechet);
- potentialul piscicol din lacuri si apele curgatoare;
- ape minerale: lacul Ghercesti (ape bicarbonatate, sulfatate, sodice), Lacul Ionele (comuna Urzicuta, ape bicarbonatate, slab sulfatate, sodice, hipotone);
- conditiile de clima, care favorizeaza practicarea turismului aproape tot anului (130-137 zile cu cer senin/an);
- valoarea peisagistica si de agrement a padurilor de cer, garnita, gorun, fag, salcam, unele fiind incadrate in rezervatii ( Plenita);
- alte rezervatii stiintifice care pot fi incluse in circuitele turistice (dunele de la Dabuleni, Valea Rea - Radovan, punctele fosilifere Bucovat, Dranic, rezervatia ornitologica Ciuperceni - Desa, pajistea halofila Gighera s.a.);
- fondul cinegetic valoros, important pentru organizarea unor partide de vanatoare.
B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural-istoric
a) Asezari vechi:
- asezarile geto-dacice de la Bistret (9-6 i.Hr.);
- castrele romane de la Bistret (sec. 2-3 d. Hr.), Desa (sec. 2 i.Hr. - 4 d-Hr.), Racari, Bradesti;
b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- manastiri: Cosuna - Bucovat (1572), Jitianu - comuna Podari (1658), Obedeanu (1747), Sadova (1663), Segarcea (sec. XV-XIX), Alba (sec. al XVIII-lea), fostul schit Zdraia - Roaba (sec. al XV-lea), fostul schit Tarnavita (1672);
- bisericile din Bailesti (1839 si 1845), Almaj (1787), Adancata (1806), Amarastii de Sus (1843), Argetoaia (1813), Balota de Sus (1858), Bechet (1808), bisericile din Craiova: "Madona Dudu" (1758), "Sf. Mina" (1731), 'Sf. Nicolae - Belivaca" (1786), Hagi Enusi "Totii Sfintii" (1792), "Sf. Treime" (1890);
- Catedrala Mitropolitana (1690) si Palatul Mitropoliei din Craiova.
c) Monumente istoricesi de arta, monumente de arhitectura civila
- case fortificate de timpul culelor: Poenaru (1746) din Almaj, Izvoranu - Geblescu (sec. XVIII) din Brabova, Cernatestilor (sec. al XVIII-lea) din Cernatesti;
- Casele Baniei (1699), Casa Glogoveanu (1802), Casa Cernatescu - Carlogeanu (1776), Casa Bengescu (sec. al XVIII-lea), Palatul Administrativ (1812), Fabrica Hoffenschranz (1877), Hanul Putureanu (1885), Ruinele Hanului Hurez (1706), Fantana Purcariu (1816), Fantana Rosie (1850), Fantana Popova (sec. al XVII-lea), Pacul Poporului (1897) - in Craiova; Curtea si conacul lui Cornea Brailoiu (1695) din satul Negoiesti, Curtea lui Stan Jianu (sec. al XVII-lea) din satul Preajba, Casa - conac a pictorului Henri Catargi (sec. al XIX-lea) din comuna Scaesti, Conacul Cotofenilor (1653) din satul Cotofeni.
d) Monumente de arta plastica comemorative
- monumentele: Tudor Vladimirescu, Fratii Buzesti, Al.I. Cuza - din Craiova; bustul lui Th. Aman din Craiova, Obeliscul lui Cobuz (1916-1918), Obeliscul bateriei "Mircea" din Calafat, Obeliscul "1877' din Bailesti.
e) Muzee, case memoriale: in Craiova: Muzeul Olteniei, Muzeul de arta, Muzeul memorial Traian Demetrescu, Muzeul memorial Elena Farago; Muzeul orasenesc din Calafat; Muzeul istoric din comuna Poiana Mare; casa poetului Al. Macedonski din satul Popeasa.
f) Etnografie si folcor
- monumente de arhitectura populara: bisericile din lemn din Balota de Jos (1709), Gubancea (sec. al XIX-lea), Sadova (sec. al XV-lea), Secu (sec. al XVIII-lea si reconstruita in 1831), Valea lui Patru (1815), Fantanele (1700);
- creatie artistica populara: crucile de lemn pictate din satele Tuglui (sec. al XIX - lea), Salcia, Nisipuri (sec. al XIX-lea), crucile de piatra din satele Matatei (1770), Ostroveni (1862, adusa din Bulgaria); costume populare traditionale la Dabuleni, olarit la Valea Stanciului, tesaturi la Barca, instalatii tehnice populare la Velesti, Rupturile;
- manifestari folclorice traditionale: "Sarbatoarea teiului" (in jurul datei de 15 iunie, la Cleanov, 52 km de Craiova), 'Sarbatoarea bujorului" (ultima decada a lunii mai in padurea Plenita, la 50 km de Craiova), Festivalul cantecului popular "Maria Tanase", anual, la Craiova.
II. Potentialul tehnico-economic este reprezentat prin:
- podgoriile si cramele de la: Segarcea (1906), Dabuleni, Bechet, Sadova, Ostroveni, Poiana Mare s.a.
- lacurile antropice de pe Jiu si alte vai secundare, cu functii piscicole, de agrement sau industriale.
Judetul OLT
A. Resurse turistice naturale
Pe fondul unui peisaj geografic, cu un interes turistic relativ scazut, se disting cateva obiective de interes aparte (peisagistic, floristic, faunistic) care se inscriu ca atractii naturale ale judetului, si anume:
- Valea Dunarii, cu ostroavele si plajele sale, care ofera valoroase imagini estetice, cu functii recreative;
- Valea Oltului, apare ca o salba de lacuri ca urmare a amenajarilor hidroenergetice in exploatare, atractive prin frumusetea imaginilor
create de intinsele oglinzi de apa, marginite pe alocuri de o vegetatie de lunca sau de paduri de foioase;
- Magura Gradistei - promontoriu aflat in vestul municipiului Slatina;
- padurile, caracterizate de diversitatea esentelor, fapt ce contribuie la realizarea unor imagini estetice deosebite in toata perioada lor de vegetatie: Streharet (in apropiere de Slatina), Sar (langa orasul Bals), Optasi (padure de stejar, din apropierea municipiului Slatina), Resca si Calugareasca, de langa orasele Draganesti - Olt si Caracal;
- fondul cinegetic (mistreti, capriori, iepuri, fazani, potarnichi);
- fondul piscicol ofera largi posibilitati de practicare a pescuitului sportiv: pe Dunare (unde predomina crapul, platica, stiuca, nisetrul, morunul, scrumbia de Dunare), pe lacurile din vestul Oltului sau pe iazurile naturale (crapul, somnul, platica, stiuca, caracuda, rosioara, bibanul), destul de numeroase in judet: Giucov, Saiu, Potolu, Clocociov, Piscani si Rusciov;
- ape termominerale de tip clorosodic, foarte concentrate, cu temperaturi de circa 55° C, puse in evidenta prin foraje, in comunele Potcoava, Oporelu si Scornicesti.
B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural-istoric
a) Situri arheologice:
- urme ale culturii paleolitice Prund - Dirjov de la Farcasele, Slatioara si Bugiulesti;
- urme ale culturii neolitice Vadastra, la Vadastra si Salcuta;
- vestigiile geto-dacice de la Sucidava (satul Celei) si Acidava;
- vestigiile romane de la Sucidava si Romula (actualul sat Resca).
b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- Schitul Streharet (1671) - municipiul Slatina;
- manastiri: Clocociov (1645) - municipiul Slatina, Caluiu (1521) - comuna Oboga, Brancoveni (1640) - comuna Brancoveni;
- biserici: 'Sf. Gheorghe' (1877), 'Sf. Arhangheli' (1512) - municipiul Slatina, si 'Sf. Treime', Biserica domneasca (1598) - din Caracal, 'Adormirea Maicii Domnului' (1839), si biserica de lemn de la Leleasca, 'Cuvioasa Paraschiva' (sec. al XVI-lea), comuna Iancu Jianu.
c) Muzee si case memoriale
- muzeul judetean din Slatina, muzeul de istorie din orasul Caracal (sec. al XIX-lea), muzeele satesti de la Orlea, Vadastra si Stoicanesti
- casa memoriala Iancu Jianu (sec. al XVIII-lea).
d) Etnografie si folcor
- costume populare: portul popular femeiesc din Romanati;
- centre de ceramica: Oboga;
- centre de sculptura: Corbu si Fagetelu;
- tesaturi: Osica, Oltenesti, Potcoava;
- biserica de lemn la Ecleasca;
- sarbatori traditionale locale: Sarbatoarea iilor de la Cezieni, Targul fetelor de la Cotenita, Targul olarilor din Oltenia (Bals);
- manifestari culturale: concursul de doine si balade 'De la Draganesti la Vale'; festivalul de comedie al teatrelor de amatori (Caracal), concursul de muzica usoara 'Radu serban' (Caracal).
II. Potentialul tehnico-economic
- zona viticola: Dragasani - Samburesti
- plantatiile de meri, pruni, peri, gutui si ciresi de la Fagetelu, Vitomiresti, Leleasca, Verguleasa, Carlogani, Plesoiu, Oboga, Barasti, Dobroteasa.
Judetul TELEORMAN
Monotonia reliefului si a vegetatiei nu confera judetului o valoare turistica deosebita. Dar, prin pozitia lui si interventia omului, a intrat in circuitul turistic cu turismul de tranzit - pe uscat si pe apa, si cu obiective cultural-istorice si folclorice. Este traversat de magistrala rutiera europeana E70 (Bucuresti - Alexandria - Craiova - Timisoara - Moravita) si feroviara (Bucuresti - Craiova - Timisoara - Moravita sau Curtici), care leaga sud-estul Europei de Occident.
A. Resurse turistice naturale
Sunt slab reprezentate, dar oferta turistica ar putea fi diversificata prin valorificarea Dunarii cu luncile si padurile sale. Principalele elemente naturale cu valoare turistica de agrement de pe teritoriul judetului sunt :
- paduri cu compozitie variata si cu pozitie favorabila fata de principalele localitati ale judetului: Bratasanu, Branceni, Pauleasca, Pietrosani s.a.
- cursul Dunarii (90 km de lungime), cu lunca si ostroavele ei (Calnovat, Iazul Mare, Iazul Mic, Prundu);
- lacurile naturale care pot fi amenajate pentru agrement (plaja, sport nautic, inot), cum ar fi Suhaia, Silistea, Civaca, Fotana, Pasarea, Purani, Grosu-Razmiresti, Beiu, Craca, Primaverii, s.a.;
- luncile Oltului, Vedei, Calmatuiului cu peisaje atractive;
- zona de confluenta a Oltului cu Dunarea.
B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural - istoric
Pe teritoriul judetului exista locuri si monumente care pot fi introduse in circuitul turistic:
a) Asezarile vechi, situri arheologice:
- ruinele unor asezari geto-dacice: "Cetatea de la Zimnicea' (sec. al V -lea i.e.n.) si cele de la Albesti, Orbeasca de Sus, Trivale, Mosteni, Pleasov;
- ruinele cetatii romane 'Turris" - langa orasul Turnu Magurele, ruinele de la Islaz, Flamanda, Gresia - Stejaru, Troianu, Putineiu;
- vestigii arheologice: rezervatia paleolitica Ciuperceni, rezervatia arheologica Valea - Marzavesti, Gorganul de la tiganesti, Gorganul de la Alexandria, Rezervatia arheologica "La Rape" de la Poroschia, rezervatiile arheologice "Vedea" si "Racovita", de langa localitatea Islaz;
- cetati feudale: cetatea feudala "La ziduri" de la Tatarastii de Sus.
b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- manastiri: Manastirea Draganesti (1674) de langa Rosiorii de Vede; ruinele Manastirii Ciolanesti, Manastirea Plaviceni - Alunis (1837) din satul Dudu, comuna Plopii - Slavitesti, Manastirea tigania din satul Cosoteni;
- biserici de zid: Catedrala "Sf. Alexandru" din Alexandria (1897) pictata de stefan Luchian, biserica din Branceni pictata de Gh. Tattarascu, biserica din comuna Balaci, construita de Constantin Balaceanu in 1684, biserica din comuna Dobrotesti (1753), biserica din satul Butculesti (comuna Saceni), biserica din comuna Smardioasa (1824), schitul din comuna Didesti (sec. al XVIII-lea);
- biserici de lemn, in localitatile: Bujoreni, Sarbenii de Jos, Butesti, Puranii de Sus, Dracesti, Scurtu Mare s.a.
c) c) Monumente istorice si de arta, ansambluri arhitecturale civile:
- "Cula lui Costea" (1718) de la Frasinet, conacul de la Vitanesti, conacul Iliescu de la Izvoarele, conacul Beiu Storobaneasa, conacul din padurea Lunca.
d) Monumente de arta plastica comemorative
- in Alexandria: monumentul rascoalei din 1907 (1972, sculptor Naum Corcescu), Monumentul eroilor din 1877 (sculptor Spiridon Georgescu), bustul generalului Proporgescu; in Turnu Magurele: Monumentul eroilor
din 1877 (sculptor G. Boboc) intitulat 'Dorobantu' dezvelit in 1907, statuia domnitorului Mircea cel Batran (1970 - sculptor: Oscar Han), Grupul statuar "Anotimpurile" (sculptor T. Ionescu); in Zimnicea: Monumentul eroilor pentru independenta - 1877; in Rosiori de Vede: Monumentul eroilor din primul razboi mondial (scuptor Dimitrie Matauanu), Monumentul Nicolae Balcescu; la Islaz: Monumentul Proclamatiei de la Islaz; la Prunaru: Monumentul eroilor regimentului de rosiori din primul razboi mondial; Obeliscul neatarnarii de la Pietrosani, placile comemorative de la Balaci, Cernetul, Draganesti - Vlasca, Furculesti, Nanov, Peretu, Slobozia-Mandra, soimu s.a, care amintesc de rascoala din 1907; locuri si case ce amintesc de Revolutia de la 1821 de la Calmatui, Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Zimnicea s.a.
e) Muzee si case memoriale
- in Alexandria, Muzeul judetean de Istorie si Arheologie, casa memoriala a generalului Praporgescu; in Rosiori de Vede: Muzeul "Rascoala taranilor din 1907"; punctul muzeal din scoala generala a comunei Prunaru; Expozitia memoriala "Gala Galaction" din comuna Didesti; Expozitia memoriala "Marin Preda" din comuna Silistea Noua; "Casa memoriala Zaharia Stancu" din comuna Salcia; Sectia muzeala de arta plastica si Casa memoriala Haricleea Darclée, din Turnu Magurele.
d) d) Etnografie si folclor
Zona Teleorman este bine individualizata si conservata din punct de vedere etnografic, prin:
- arhitectura si tehnica populara: satul Plosca
- prelucrarea artistica a lemnului - instrumente muzicale, comuna Merisani;
- creatie artistica populara (tesaturi, cusaturi, costum popular): Traian, Bujoru, Slobozia - Mandra, Dobrotesti, Merisani, zonele Alexandria si
Zimnicea, Draganesti - Vlasca, Magura, Olteni, Seaca, Contesti, Didesti, Silistea, Piatra, Tatarasti s.a.;
- muzee, colectii muzeale etnografice: sectia de etnografie de la Muzeul judetean din Alexandria;
- manifestari populare traditionale:
- Targul anual al creatorilor de marame "Marama romaneasca" prima saptamana din septembrie, la Rosiori de Vede si Alexandria;
- "Festivalul cantecului si jocului popular teleormanean" - anual, la Alexandria la 14 septembrie;
- Festivalul "Cel mai bun rapsod", festival - concurs, anual, toamna,la Rosiori de Vede;
- Festivalul "Pe deal pe la Teleormanel", anual, toamna, la Alexandria;
- Sarbatoarea teiului, anuala, in luna mai, la Draganesti - Vlasca.
II. Potentialul tehnico-economic
- lacurile antropice din bazinele Vedei, Teleormanului, Calmatuiului, Glavaciocului s.a., cu functii piscicole si posibilitati pentru agrement;
- porturile Turnu Magurele si Zimnicea;
- podgoriile de la Bragadiru (de Zimnicea), Nenciulesti si Turnu Magurele;
- pepenariile de la Ghimpeteni (langa Draganesti - Vlasca) si Piatra (langa Zimnicea).
Judetul GIURGIU
A. Resurse turistice naturale
Zestrea naturala a judetului nu este foarte bogata, dar detine cateva valori originale, care s-au impus prin valenetele lor estetice, recreative si educative.
- sub aspect peisagistic, teritoriul judetului cuprinde un relief de campie, joasa, parte integranta a Campiei Romane, de interes limitat,
dar linia de contact denivelata, dintre Campiile Burnazului - Neajlovului si sectoarele de lunca ale raurilor, cu panta usoara sau mici denivelari, rup monotonia peisajului (localitatile Daia, Baneasa, Greaca);
- lunca joasa si larga a fluviului Dunarea cu mici golfulete, sectoare de mal acoperite cu nisip fin, ostroave cu o bogata vegetatie azonala, de importanta estetica si recreativa;
- conditiile climatice favorabile pentru turism, mai ales in lunile mai-iunie si noiembrie-decembrie;
- valea raului Arges, o atractie turistica prin varietatea peisajelor, lacul de acumulare Mihailesti (1000 ha), barajul deversor Mihailesti - Cornetu, cu reale premise pentru agrement nautic, pescuit sportiv;
- vaile raurilor afluente Neajlov, Sabar sau Ilfovat, cu peisaje de valoare estetica ridicata, amenajarile pentru pescuit sportiv, odihna si recreere;
- lacurile si iazurile naturale: lacul Comana (1000 ha), populat cu peste, in apropierea confluentei Neajlovului cu Argesul, cu imprejurimi deosebit de pitoresti; iazurile Greaca, Vladul, Schitu, care ofera conditii pentru activitati recreative pe apa si uscat;
- paduri de foioase (4100 ha sau 11% din suprafata judetului), pe interfluviul Arges - Neajlov, in partea de NV a judetului, alcatuite din specii de stejar si plopi in amestec cu salcam, in spatiul luncilor Arges si Dunare; locuri destinate odihnei si recreerii (padurea Funarii - malul Dunarii, padurile Ostrovul Dinului, Ostrovul Mocanu, Turbatu-Balanoaia, Malul Spart, Buturugeni, Cascioarele, Bulbucata din apropierea resedintei de judet; padurile Oloaga - Gradinari, Padina - Tatarului din zona Comana, Manafu - Ghimpati si Tesila - comuna Schitu, care sunt si rezervatii naturale;
- fauna judetului din spatiile forestiere: cerb lopatar, mistret, iepure, caprior, fazan (padurile Ghimpati, Manafu, Padina - Tatarului s.a.); rate salbatice (in apropierea iazurilor, pe Dunare);
- fondul piscicol (clean, biban, crap, mreana s.a.) in fluviul Dunarea, raurile Arges, Neajlov, lacul Comana si iazuri.
B. Resurse turistice antropice
in judetul Giurgiu acestea au un continut istoric, cultural-artistic sau stiintific, unele fiind considerate unicate pe plan national.
I. Potentialul cultural - istoric
a) Vestigii arheologice
- comuna Mihailesti: ruinele asezarii fortificate geto-dacice Argidava, unde se presupune ca a avut regele Burebista una din resedinte;
- ruinele cetatii Giurgiu, ridicata de genovezi in sec. al XIV-lea si zidul Tabiei, de aparare al orasului din sec. al XIV-lea;
b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- municipiul Giurgiu: Catedrala ortodoxa (sec. al XIX-lea), Biserica "Sf. Nicolae" (sec. al XIX-lea) si cu valoare arhitecturala;
- manastirea Comana (1589) cu biserica 'Sf. Nicolae' ctitorita de familia Cantacuzino, necropola domneasca;
- biserici de zid: Strambu (1521) si Cascioarele (sec- al XV-lea), comuna Gaiseni; 'Sf. Voievozi' (1644), ridicata de doamna Elina, sotia lui Matei Basarab - comuan Hotarele; 'Sf. Treime' (1689) - comuna Mihaiesti.
c) Monumente de arta plastica cu valoare arhitecturala:
- Cladirea fostei prefecturi de Vlasia (sec. al XX-lea), azi muzeu, Cladirea portului (1840), gara CFR, Consiliul judetean (1930) si municipal (1920) - in municipiul Giurgiu;
- Cladirea scolii generale (1827) - comuna Daia;
- Casa de piatra Udriste Nasturel - comuna Hotarele;
- Palatul Druganescu - comuna Stoenesti - Floresti;
- Conacele: Mavrache (1850) - comuna Singureni; Nicu Cantacuzino (1850) si Pasai (sec. al XIX-lea) - comuna Vedea; Ion Barbu Arion (1921) - comuna Rasuceni.
d) Monumente de arta plastica comemorative:
- Mausoleul eroilor (1834) - municipiul Giurgiu;
- Obeliscul lui Mihai Viteazul (1901) si monumentul ridicat in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial, sculptor O. Spacthe - comuna Calugareni;
- ansamblul monumental dedicat eroilor cazuti in razboiul de independenta (1877-1878) alcatuit din 23 busturi - municipiul Giurgiu.
e) Muzee si case memoriale
- municipiul Giurgiu: Muzeul judetean (1950) axat pe descoperiri arheologice, acte, documente, marturii din secolele XVIII-XIX;
- comuna Floresti - Stoenesti: Muzeul etnografic al Campiei Dunarii (1970);
- comuna Heresti: Muzeul de feronerie - adaposteste obiecte de feronerie din secolele XVI-XIX;
- casa scriitorului Tudor Vianu - comuna Floresti;
- casa Mariei Tanase (1927) - comuna Bucsani.
f) Etnografie si folclor
Judetul Giurgiu face parte din zona etnografica Vlasia, reprezentata de:
- arhitectura populara in satele: Stoenesti, Gradinari, Colibasi, Greaca, Vedea, Topanu, Clejani;
- arta prelucrarii lemnului: satele Fratesti, Gostinari, Putineiu si Greaca;
- costume populare, broderii, cusaturi: satele Ghimpati, Putineiu, Gradistea, Neajlov, Baneasa;
- arta impletiturilor (nuiele, cosuri, rachita s.a): satele Vedea, Gostinu, Frasinu, Prundu, Puieni, Greaca;
- ansambluri folclorice renumite (taraf, de dans, grupuri vocale): satele Ghimpati, Letca, Clejani, Bulbucate, Vedea, Rasuceni;
- manifestari folclorice si culturale:
- 'Coruri Vlascene' in luna august, gazduit de teatrul 'Ion Vasilescu' - municipiul Giurgiu;
- festivalul concurs de muzica populara 'Pe marginea Dunarii' in luna septembrie, la teatrul 'Ion Vasilescu' din municipiul Giurgiu;
- - concursul de creatie 'Nichifor Crainic' - municipiul Giurgiu si comuna Bulbucata.
II. Potentialul tehnico-economic
- Podul prieteniei (1952-1954) care face legatura dintre orasele Giurgiu si Ruse
- Fabrica de ulei si moara de apa - comuna Gaiseni (sat Carpinis); cladirile sunt considerate monumente de arhitectura;
- podgorii renumite, in localitatile: Dara, Bania, Prundu, Greaca, Comana sau cele pomicole de la Greaca, Comana, Prundu, Hotarele, Letca Noua;
Judetul CaLaRAsI
A. Resurse turistice naturale
Cadrul natural al judetului nu ofera un potential turistic diversificat. Reprezentative pentru activitatea turistica sunt:
- cursul Dunarii, cu multiple posibilitati de practicare a turismului (croaziere, pescuit, sporturi nautice);
- domeniile forestiere: padurea Ciornuleasa din comuna Mitreni - rezervatie naturala, padurile Floroaica, Bogdana, Tamadau, Caiafele, Moroiu;
- lacurile (inclusiv iazurile) din lungul vaii Mostistea: Fundulea (440 ha), Gurbanesti (680 ha), Frasinet (1460 ha), Iezerul Mostistei (2600 ha) sau lacurile din zona de lunca Boianu (230 ha), Ceacu (400 ha) s.a.;
- fondul piscicol din lacurile si apele curgatoare si fondul cinegetic din paduri si zona baltilor.
B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural-istoric
a) Monumente istorice si de arta de factura religioasa:
- Manastirea Plataresti (1646), ctitorita de Matei Basarab - comuna Plataresti; Manastirea Negoiesti (1649), ctitorita de Matei Basarab - comuna soldani;
- Catedrala ortodoxa cu hramul 'Sf. Nicolae' (1838) - municipiul Calarasi;
- bisericile Volna (1856) - municipiul Calarasi si 'Sf. Nicolae' - Oltenita.
b) Monumente istorice si de arta cu valoare arhitecturala:
- Palatul Prefecturii (1897), cladirea fostei cazarmi a pompierilor (1897), azi Arhivele Nationale, Biblioteca Judeteana 'Alexandru Odobescu' - municipiul Calarasi;
- cladirea fostului Tribunal, azi Muzeu de arheologie si istorie (1925, arh. I. Cernescu Oltenita.
c) Monumente comemorative
- Monumentul eroilor din primul razboi mondial (1925, sculptor TH. Burca).
d) Muzee, case memoriale
- municipiul Calarasi: Muzeul Dunarii de Jos cu sectii de arheologie, istorie si arta plastica; Muzeul memorial 'Gh. M. Vasilescu'.
II. Potentialul tehnico-economic
- Portul fluvial Calarasi
- Portul fluvial Oltenita.
2.2.3. Formele de turism
Resursele naturale si antropice spatiului adiacent Dunarii in acest sector creaza premise favorabile practicarii unor forme de turism variate, iar prin amenajari specifice, acestea pot fi dezvoltate si diversificate.
- Turismul de circulatie
- turismul itinerant cu valente culturale este favorizat de existenta a numeroase localitati cu obiective turistice si se axeaza pe realizarea unor trasee tematice care includ valori cultural-istorice sau educativ-recreative;
- turismul de tranzit valorifica pozitia geografica in zona de granita cu existenta unor puncte de frontiera (Calafat, Giurgiu, Calarasi) si arterele europene (E 79, E 70, E 85), pe unde pot fi dirijate importante fluxuri de turisti.
- Turismul stiintific se adreseaza in special specialistilor care doresc sa viziteze rezervatiile naturale existente si celor interesati de biotopul aferent Dunarii.
- Turismul de vanatoare si pescuit sportiv se bazeaza pe un important patrimoniu cinegetic si ichtiologic al fluviului, afluentilor sai si baltilor limitrofe.
- Turismul la sfarsit de saptamana poate fi dezvoltat prin amenajarea unor structuri turistice corespunzatoare si are la baza acelasi potential bogat si variat al Dunarii.
- Turismul de odihna si recreere este legat de existenta unui cadru natural cu valente estetice deconectante, cu un microclimat reconfortant si posibilitati de practicare a unor activitati recreative, in special in lunca Dunarii.
- Turismul de reuniuni si congrese ar putea fi dezvoltat prin amenajari specifice in zonele Calafat - Vidin si Giurgiu - Ruse, axat pe probleme de cooperare transfrontaliera si dezvoltare durabila.
- Turismul rural poate fi practicat in satele dunarene care mai pastreaza obiceiuri traditionale legate in special de pescuit.
2.2.4. Probleme de mediu
Pe langa aspectele negative legate de indiguirea Dunarii si de desecarea baltilor, lacurilor si zavoaielor, care au generat un adevarat genocid biologic, calitatea apelor pe acest sector este afectata de aportul raurilor interioare, Olt si Arges in special. Unitatile economice SC VERACHIM Giurgiu, SC SIDERCA si SC LAFARGE din Calarasi sunt nominalizate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului ca surse de poluare majora, aferente bazinului Dunarea. Pe malul bulgar, centrala atomo-electrica Kozlodui are influente nesemnificative din punct de vedere al contaminarii radioactive. in sectiunile de control nu a fost pusa in evidenta prezenta de radionuclizi artificiali in mediu, ca urmare a functionarii centralei.
Depasiri ale limitelor categoriei a III-a de calitate s-au inregistrat in sectiunile: Gruia - Radujevac - pentru zinc si cadmiu; amonte de Oltenita pentru fosfor; Chiciu - Silistra - pentru zinc si fier. Comparativ cu anul 1999, situatia in ce priveste calitatea apelor fluviului este stationara1[1].
2.3. Sectorul Calarasi - Tulcea
2.3.1. Date geografice
Sectorul Calarasi - Tulcea, cuprins intre km 376 si km 72 (304 km lungime), se caracterizeaza prin doua schimbari de directie a cursului (spre nord, la Calarasi - datorita prezentei Podisului Dobrogean, mai inalt si mai dur din punct de vedere litologic si spre est, la Galati) si despartirea Dunarii in cate doua brate (unite printr-un singur curs intre Giurgiu -Vadu Oii), din care, prin indiguiri si desecari au luat nastere doua zone agricole, cunoscute sub numele de Balta Brailei si Balta Ialomitei.
1[1] Sursa: pagina internet a Ministerul Apelor si Protectiei Mediului.
Cele doua maluri, exterioare bratelor, sunt asimetrice, cel dobrogean fiind mai inalt si mai dur ca structura geologica.
intre Calarasi si Galati traseul Dunarii se situeaza exclusiv pe teritoriu romanesc, dupa care, in aval de Galati, el constituie granita naturala intre Romania si Ucraina.
Pentru scurtarea drumului inspre Marea Neagra a fost construit canalul Dunare - Marea Neagra (64 km lungime), pe traseul Cernavoda - Basarabi - Constanta si ulterior inca o ramificatie, Poarta Alba - Midia.
in aceasta zona Dunarea este traversata de doua poduri rutiere (tronsonul Urziceni - Ovidiu - Constanta de pe E 60 si autostrada A2, Fetesti - Cernavoda) si unul feroviar (Bucuresti - Lehliu - Fetesti - Cernavoda - Constanta - Mangalia).
Podul de la Cernavoda, construit de inginerul Anghel Saligny, dupa propriul sau proiect, intre anii 1890-1895, a fost considerat la momentul constructiei, o minune a tehnicii universale, fiind considerat cel mai mare din Europa (4 km lungime, 30 m inaltime) si al treilea din lume. si in prezent el reprezinta un monument de arhitectura.
in aval de Braila, incepe Dunarea maritima; in amonte de Tulcea (de la Patlageanca) se separa primul brat (Chilia), iar in aval de Tulcea, celelalte doua (Sulina si Sf. Gheorghe), marcand inceperea Deltei Dunarii.
Afluentii pe care Dunarea ii primeste in acest sector sunt: Ialomita, Calmatui, Siret si Prut.
Elementele de clima si de vegetatie sunt relativ asemanatoare cu cele din sectorul Portile de Fier II - Calarasi, cu unele diferente in ce privesc amplitudinile climatice si vanturile predominante, mai intense fiind aici cele din sectorul estic si nord-estic (crivatul). De asemenea, circulatia pe Dunarea maritima este afectata si uneori inchisa, din cauza inghetului si a sloiurilor care curg sau se acumuleaza. Precipitatiile se supun acelorasi influente, ale climatului continental excesiv.
Pe acest sector Dunarea strabate sau delimiteaza judetele Constanta, Ialomita, Braila, Galati si Tulcea.
2.3.2. Potentialul turistic
Judetul CONSTANtA
Straveche arie de locuire si civilizatie romaneasca, Judetul Constanta reprezinta o zona turistica de mare originalitate. Pozitia sa, ca poarta a Romaniei la Marea Neagra, calitatea plajei marine, prezenta unui tezaur arheologic deosebit de bogat, a reprezentat si va reprezenta si in viitor o sansa pentru turismul romanesc.
A. Resurse turistice naturale
Spatiul dobrogean, situat intre apele batranului Danubiu si 'marea cea mare' a pastrat de-a lungul secolelor peisaje si obiective naturale de valoare stiintifica deosebita, care pentru a fi protejate si conservate au fost declarate arii protejate sau monumente ale naturii:
- relieful carstic al rezervatiei complexe Cheia: pesterile La Adam, Gura Dobrogei, La Izvor, Liliecilor - comuna Targusor (valea Casimcei);
- pestera Limanu si dunele de la 2 Mai - comuna Limanu
- pestera Movile - municipiul Mangalia;
- reciful neojurasic de la Topalu;
- dunele marine de la Agigea;
- locurile fosilifere de la Cernavoda, Seimenii Mari, Aliman, Movila Banului;
- padurile de la Hagieni, Dumbraveni, Esechioi, Canaraua Fetii;
- rezervatiile naturale Vama Veche - 2 Mai (acvatoriu litoral marin), Valul lui Traian, lacul Agigea s. a.;
- lacurile Techirghiol, Siutghiol, Istria, Nuntasi, Tasaul;
- zona de litoral intre Mamaia si Vama Veche.
B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural - istoric
a) Monumente si situri arheologice:
- asezarea neolitica de tip tell - rezervatie, orasul Harsova;
- davele getice din punctele Valea lui Voicu si Vadu Vacilor - rezervatie - comuna Oltina;
- cetatea getica si cetatea medievala timpurie - rezervatii - comuna Aliman;
- orasul antic Tomis - rezervatie - municipiul Constanta;
- fortificatia romana de la Capidava - rezervatie - comuna Topalu;
- castrul roman Sucidava - rezervatie - comuna Aliman;
- cetatea romana Axiopolis - rezervatie - orasul Cernavoda;
- cetatea romana Carsium - rezervatie - orasul Harsova;
- cetatea romana Sucidava - rezervatie - comuna Lipnita;
- cetatea romano-bizantina Cius - rezervatie, comuna Garliciu;
- Tropheum Traiani, cetate romana si romano - bizantina (rezervatie) - comuna Adamclisi;
- cetatea si asezarea civila Histria - rezervatie - comuna Istria;
- orasul antic Callatis - rezervatie - orasul Mangalia.
b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- in municipiul Constanta: Catredrala episcopala ortodoxa 'Sf. Petru si Pavel' (1912, arhitect Ion Mincu);
- bisericile ortodoxe: 'Sf. Gheorghe', cu picturi de N. Toniza (1911) si de rit vechi, bulgara (1890);
- Moscheea Mare (1910), Moscheea Carol I (1912);
- Geamia Hunchiar (1868), stil maur;
- Sinagoga (1911);
- Templul evreiesc, tip bazilica (1908);
- biserica greaca 'Metamorphosis (1868);
- biserica armeneasca (1880);
- in municipiul Mangalia - geamia Esmahan Sultan (1590)
- biserica ortodoxa 'Sf. Gheorghe' (1929);
- Techirghiol - schitul 'Sf. Maria' (1928);
- in orasul Basarabi - complexul monastic rupestru, in stanci de calcar, alcatuit din sase bisericute (sec. IX-X), biserica de zid ortodoxa, 'Nasterea Maicii Domnului' (1906);
- in orasul Cernavoda - biserica de zid 'Sf. imparati Constantin si Elena' (1895);
- comuna Ostrov - Manastirea Dervent 'Cuvioasa Paraschiva' (1936, ridicata pe ruinele unei manastiri din sec. al XII-lea);
- comuna Ioan Corvin - Manastirea 'Pestera Sf. Andrei' (1991)- amenajata in pestera unde Sf. Andrei a propovaduit crestinismul.
c) Monumente si ansambluri de arhitectura civila
- in Constanta: cladirea fostei primarii, azi muzeu (1896), Farul vechi (1861), Cladirea Cazinoului (1909), Cladirea Teatrului Elpis (1919), cladirea Bibliotecii judetene (1910), vechiul hotel Carol I (1882, arh. Al. Orascu), cladirea scolii vechi, azi muzeu (1893, arh. I. Socolescu), vechea resedinta regala, azi sediul Tribunalului (1912, arh. E. Lescovar), gara maritima (1935), danele nr. 6,11,12,17 (1928, 1935, 1915)
- gara orasului Basarabi (sec. al XX-lea);
- centrul vechi al orasului Harsova (1880-1925);
- in Municipiul Mangalia: Casa Murad Gali (1906), baia turceasca (sf. sec. al XIX-lea), seminarul musulman (inceputul sec. al XX-lea), casa Hagi Smail Memet (sf. sec. al XVIII-lea si al XIX-lea).
d) Muzee, case memoriale
- in municipiul Constanta: statuia poetului Ovidiu (1887, sculptor Et. Ferrari), Muzeul de istorie nationala si arheologie, Edificiul roman cu mozaic (circa 800 mp), Parcul arheologic, Muzeul de arta, Muzeul de Arta Populara, Muzeul de istorie militara, Muzeul Marinei, Muzeul Marii, Muzeul de sculptura 'Ion Jalea', Muzeul de stiinte ale Naturii (inclusiv aquarium, planetarium, observator astronomic, delfinarium);
- comuna Istria - Muzeul arheologic
- Mangalia - sectia de arheolgie Callatis
e) Etnografie si folclor
- arhitectura populara: Ostrov, Oltina, Negru Voda;
- port, obiceiuri specifice minoritatilor: Ciocarlia si zona Cobadin (tatari), zona Medgidia, Fantana Mare (turci), iar pentru etnia romana: zonele Cernavoda, Harsova, localitatile Ostrov, Oltina, Cobadin s.a.
- localitati rurale traditionale: Negru Voda, Tuzla, Costinesti, 2 Mai.
II. Potentialul tehnico-economic
- portul vechi si nou din Constanta
- canalul Dunare - Marea Negra;
- statiunile de pe litoral;
- podgoriile renumite de la Murfatlar, Ostrov, Oltina, Medgidia, Nazarcea, Harsova s.a., cu crame si centre de degustare a vinurilor;
- plantatiile de pomi fructiferi -piersici (Medgidia, Mangalia, Basarabi), caisi (Nazarcea), ciresi, visini, meri sau culturile de floarea soarelui, care ofera peisaje deosebit de atractive.

Judetul IALOMItA
Meleagurile ialomitene, caracterizate de monotonia reliefului si de valoarea lor pentru agricultura (zona Baraganului), beneficiaza de putine
elemente de atractie turistica, cu exceptia luncilor Dunarii, Ialomitei, a arealelor lacustre (Amara, Fundata, Strachina) si urmelor vechi de locuire.

A. Resurse naturale
- Lunca Ialomitei, insotita de lacuri, balti si vegetatia specifica;
- Lunca Dunarii (intre Fetesti si Harsova);
- padurile Caiafele si Moroiu;
- ape minerale (clorurate, sulfuroase, sodice bicarbonatate) si namolurile sapropelice la Amara, Fundata, Strachina.

B. Resurse antropice
I. Potentialul cultural-istoric

a) Vestigii arheologice
- statiunile arheologice de la Dridu si Piscu Crasanilor - comuna Balaciu;
- vestigiile orasului medieval 'Targul de Floci' (Cetatea de Floci), in punctul 'La manastire' - comuna Giurgeni.

b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- biserica manastirii 'Slobozia lui Ionache' (1618, 1634) - Slobozia
- bisericile 'Sf. Trei Ierarhi' (sec. al XVIII-lea) si Sf. Ioan Botezatorul' (1697) din comuna Jilavele;
- biserica de lemn 'Sf. Nicolae' (1746) din comuna Ciulnita.

c) Muzee, case memoriale
- casa memoriala 'Ionel Perlea' din satul Ograda, comuna Bucuc
- colectia muzeala de etnografie din municipiul Slobozia.

II. Potentialul tehnico-economic
- podul peste Bratul Borcea de la Fetesti al lui Anghel Saligny;
- podul peste Dunare de la Giurgeni;
- statiunea Baile Amara;
- culturi de cereale si de florea soarelui care genereaza aspecte peisagistice atractive.

Judetul BRaILA
Desi este situat intr-o zona de campie, fara forme de relief spectaculoase, pozitia sa geografica, pe cursul fluviului Dunarea si la intersectia fluxurilor turistice dinspre Moldova spre litoral si delta, creaza premise favorabile dezvoltarii turismului.

A. Resurse turistice naturale
- cursul Dunarii, cu baltile si lacurile adiacente;
- cursul inferior al Siretului, confluenta cu Dunarea;
- cursul inferior al Buzaului;
- numeroase lacuri, unele cu valente turistice (Lacul Sarat, Lacul Caineni, Lacul Jirlau - rezervatie naturala, Ianca, Lutul Alb s.a.);
- vegetatia forestiera (Padurea Camenita - rezervatie naturala, Viisoara) si de lunca (de-a lungul Dunarii si raurilor Siret, Buzau, Calmatui);
- rezervatia naturala Insula Mica a Brailei;
- Balta Brailei - de interes cinegetic si pescuit sportiv.

B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural-istoric

a) Situri arheologice
- asezarea geto-daca de la Brailita
- necropola de la Chiscani.

b) Monumente istorice si de arta de fcatura religioasa
- fosta Manastire Maxineni (anterior 1637, Matei Basarab), in reconstructie - comuna Maxineni
- Bisericile 'Sf. Arhangheli' (sec. al XVII-lea), 'Sf. Nicolae', 'Buna Vestire' (1872) - municipiul Braila;
- Sinagoga Mare (1910) - municipiul Braila.

c) Monumente si ansambluri de arhitectura civila
- centrul istoric al orasului si orologiu din 1909, Palatul cultural (1864), 'Teatrul 'Maria Filotti (sec. al XIX-lea)
- Clubul NAVROM (1900).

d) Muzee, case memoriale:
- Muzeul judetean de istorie cu obiecte geto-dacice - municipiul Braila;
- Casele memoriale 'Perpessicius', 'Ana Aslan', 'Maria Filotti', 'Petre stefanescu Goanga' - municpiul Braila.

e) Etnografie si folclor
- localitati rurale cu valente turistice: Gropeni, Ianca
- zona etnografica (tesaturi de lana, scoarte, port popular, ocupatii traditionale) - Corbu Vechi;
- muzeu de etnografie - comuna Gropeni;

II. Potentialul tehnico-economic
- statiunile balneare Lacul Sarat, Movila Miresei, Caineni - Bai;
- portul Braila cu gara fluviala;
- silozul construit de Anghel Saligny - municipiul Braila;
- hruba 'Pulberaria Noua' (1814) - municipiul Braila;
- faleza Dunarii din municipiul Braila.

Judetul GALAtI
Cadrul natural nu ofera elemente spectaculoase, situatie compensata de pozitia judetului, potentialul antropic si bineinteles prezenta fluviului Dunarea.

A. Resurse turistice naturale
- rezervatii naturale
- dunele de nisip de la Hanul Conachi;
- locurile fosilifere Rates, Barbosi, Beresti;
- lacurile Vlascuta, Pochina;
- Ostrovul Prut;
- baltile Potcoava, Talabasca;
- padurile Poganesti, Buciumeni, Talasmani, Fundeanu, Breana-Roscani, Garboavele;
- lunca joasa a Prutului.
- cursurile inferioare ale Siretului si Prutului;
- fondul cinegetic si piscicol;
- Lacul Brates.

B. Resurse turistice antropice
I. Potentialul cultural-istoric

a) situri arheologice
- castrul si asezarea civila de la Tirighina - Barbosi
- vestigiile arheologice de la Poiana Foltesti, Beresti, Suceveni, Gavadinesti.

b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- manastirile Adam cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' (1652) - comuna Draguseni si Buciumeni, cu hramul 'Sf. Treime' (sec. al XVIII-lea) - comuna Buciumeni;
- biserici: 'Precista' (1647), Mavromal cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului' (1680) 'Sf. Gheorghe' (1665), 'Intrarea in biserica a Maicii
Domnului' (1790), Sf. Voievozi' (1805), 'Sf. Spiridon' (1817), 'Sf. Dumitru' (1649), 'Sf. Nicolae' (1845), Catedrala ortodoxa cu hramul 'Sf. Nicolae' (1917) - municipiul Galati; bisericile 'Sf. Gheorghe' (1813), 'Adormirea Maicii Domnului' (anterior 1809), 'Sf. Dumitru' (1858) din Tecuci.

c) Monumente si ansambluri de arhitectura civila
- cladirea Palatului Prefecturii (1906, arh. Ion Mincu), cladirea Palatului de justitie (1923, arh. Grigore Cerchez), Palatul Navigatiei (inginer Anghel Saligny), cladirea Hanului (1882) - municipiul Galati

d) Monumente de arta plastica comemorative
- Monumentul eroilor ceferisti - Tecuci
- statuile Mihai Eminescu (1911), Costache Negri (1912) - Galati;
- busturile Al. Ioan Cuza (1883), M. Kogalniceanu (1893), George Enescu(1956) - Galati

e) Muzee, case memoriale
- Muzeul judetean cu colectie arheologica - municipiul Galati;
- Conacul familiei Negri - comuna Costache Negri.

f) Etnografie si folclor
- centrul de olarit Cudalbi.

II. Potentialul tehnico-economic
- gara fluviala (1912
- faleza Dunarii
- faleza Lacului Brates
- podgoriile Nicoresti, cu centre de degustare si crama.

Judetul TULCEA
Conditiile naturale deosebite create de mirifica Delta Dunarii, cel mai tanar pamant al tarii, Muntii Macinului, cei mai vechi munti din Europa, podgorii vestite, vechi de sute de ani si litoralul Marii Negre, cu cel mai fin nisip, formeaza pe ansamblu un potential turistic specific, inegalabil prin frumusetea sa.

A. Resurse turistice naturale
Cadrul natural ocupa un rol predominant in structura potentialului turistic, avand un caracter particular, creat de aspectele fizico-geografice ale judetului. Principalele elemente de cadru natural cu valoare turistica sunt:
- aspectele peisagistice ale Muntilor Macin, vechi, tociti, cu altitudinea maxima de 467 m in varful tutuiatu, interesanti mai ales datorita varstei lor si a diferentei de nivel fata de zona inconjuratoare;
- reteaua hidrografica reprezinta o atractie turistica deosebita prin fluviul Dunarea si baltile sale, la care se adauga si raurile interioare Telita, Taita, Salva si Casimcea;
- conditiile de clima, prin temperaturi medii de circa 110C, precipitatii reduse (sub 500 mm/an), numarul anual de zile insorite, nebulozitatea redusa, favorizeaza practicarea turismului in cea mai mare parte a anului (mai putin sezonul de iarna);
- fondul forestier, in care predomina padurile mixte de foioase (stejar, frasin, ulm, tei, carpen), ce imbogatesc frumusetea peisajului in zonele Babadag, Luncavita (rezervatie naturala), Topolog, Pricopan, Niculitel (rezervatie naturala), constituind in acelasi timp adapost pentru numeroase specii de animale, unele cu valoare cinegetica;
- speciile faunistice cu valoare cinegetica (mistret, caprior, lup, vulpe, fazan, prepelita si fauna acvatica de pe raurile interioare si Dunare, importanta pentru pescuitul sportiv si industrial;
- rezervatiile naturale de la Turcoaia (Dealul Bujoarelor) si Agighiol, Babadag (rezervatie botanica Korum Tarla, rezervatie de liliac) Ciucurova (rezervatia de liliac);
- Rezervatia Biosferei Delta Dunarii unica in Europa si in lume, prin:
- originalitatea si spectaculozitatea peisajului, in care se asociaza terenuri mlastinoase, suprafete acvatice, grinduri marine si fluviale, paduri de stejar si zavoaie de salcii si plop, plaja marii si dunele de nisip;
- alternanta zonelor aride cu cele exotice;
- o fauna bogata, specifica: pasari (circa 280 specii variate ca origine geografica si interes stiintific), cu valoare estetica si cinegetica (lebada cantatoare, egreta, lebada muta, marele cormoran, rata mandarina, batlanul alb, pelicanul, piciorongul, vulturul cu coada alba s,a), fauna piscicola, cu importanta stiintifica, economica si cinegetica (cega, morunul, pastruga, heringul, crapul, platica s,a), fauna padurilor, de interes cinegetic (vidra, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea s.a);
- plajele de pe litoralul marin deltaic (de la Sulina la Sfantul Gheorghe), cu nisip fin si panta de imersiune redusa, cu un bioclimat excitant - solicitant, numarul zilelor cu soare, pe luna, depasind 12-19 in sezonul estival;
- oglinzile de apa (bratele Dunarii, garlele si lacurile) care reprezinta atat locuri pentru excursii, cat si cai de acces sau de circulatie turistica in delta;
- factorii de clima - favorizeaza practicarea turismului, de primavara pana toamna, datorita regimului termic ridicat (temperatura medie 110C), precipitatiilor reduse (350 - 400 mm/an), duratei mari de stralucire soarelui (23.600 ore/an).

B. Resurse turistice antropice
Prin pozitia ei geografica, la intretaierea marilor drumuri comerciale, terestre, marine si fluviale, Dobrogea a jucat un rol important in istoria civilizatiei romanesti, teritoriu prin care au trecut, in ambele sensuri, importante valori de cultura.

I. Potentialul cultural-istoric
a) Asezari vechi
- vestigii ale culturii neolitice: colectia de oase ale culturii Hamangia, vestigiile de la Babadag, Nalbant (pastrate in cea mai mare parte in colectia de arheologie a Muzeului judetean;
- vestigiile cetatilor traco-getice si dacice de la Niculitel (sec.IV-III i.Hr.), Garvan (cetatea Dinogetia), Enisala (sec.IX-VII i.Hr.), Movilele Paraipan, Murighiol, Tulcea, de pe malul lacului Erenciuc;
- vestigiile cetatilor romane si daco-romane de la Macin (asezarea romana 'Arrubium), Enisala (castru roman), Isaccea (ruinele cetatii romane 'Noviodunum'), Topolog, Casimcea, Babadag, fortificatia romana de la Topraichioi (monedele si ceramica descoperite aici dateaza din perioada 370-450 d.Hr.), Greci (urmele centrului roman 'Trocsmis'), Mahmudia (fostul 'Salsovia', ruinele numite 'Cetatea Bisericuta'), Tulcea (castrul 'Aegyssus'), Nufarul (sarcofage si monede romane), urmele zidurilor vechii cetati 'Libida' din comuna Slava Cercheza, ruinele marelui castru roman 'Troesmis' de langa comuna Turcoaia;
- vestigiile cetatii grecesti de la Chilia Veche (cetatea 'Achillea') si de la Capul Dolosman (cetatea 'Arganum' - analoaga cronologic cu Histria);
- vestigii ale epocii romano-bizantine: cetatea 'Halmyris' (sec. IV-VII) din municipiul Tulcea, ruinele cetatii genovezo-bizantine 'Heracleea' - din Enisala.

b) Monumente istorice si de arta de factura religioasa
- manastiri: Manastirea Cocos (1833, refacuta in 1913), Manastirea Celic-Dere (1844) din comuna Frecatei, Manastirea Saon (1846) din comuna Niculitel, Manastirea Vovidenia (1667) din comuna Slava Cercheza;
- biserici: 'Sf. Atanasie' (sec. al XII-lea) din comuna Niculitel, Catedrala 'Sf. Nicolae' (1865) si Biserica 'Sf. Gheorghe', sau 'Biserica cu ceas' (sec. al XIX-lea), din municipiul Tulcea;
- geamii: geamia cu minaret de la Isaccea (sec. al XVII-lea), geamia de la Macin (sec. al XVIII-lea), geamia lui Ali Gazi Pasa (sec. al XVII-lea) din Babadag, geamia Azizil (sec. al XVII-lea) din Tulcea.

c) Monumente istorice si de arta, ansambluri arhitecturale civile
- in municipiul Tulcea: Liceul 'Spiru Haret' (1883), cea mai veche institutie de invatamant secundar din Dogrogea, Biblioteca municipala (printre cele mai vechi cladiri ale orasului), Primaria veche, Palatul pasalelor (1867);
- in orasul Sulina: fostul beilic (Palatul administrativ) din orasul Sulina, Palatul administrativ al Asociatiei fluviale a Dunarii de Jos (sec.al XIX-lea) si farul vechi (1802).

d) Monumente de arta plastica comemorative
- in orasul Tulcea: Monumentul independentei de pe Colnicul Horei (1904) ridicat in cinstea razboiului pentru independenta; statuia ecvestra a lui Mircea cel Batran (1972), opera a sculptorului Ion Jalea;
- bustul dirijorului si compozitorului George Georgescu din orasul Sulina, bustul lui Spiru Haret (sculptor Vasile Chiriachide) din orasul Tulcea;.

e) Muzee
- 'Muzeul Dunarii' cu sectii de arta, arheologie, stiintele naturii si etnografie din orasul Tulcea
- Muzeul de arta orientala de la Babadag.
- case memoriale: Casa memoriala 'Panait Cerna' din comuna Cerna.

f) Etnografie si folclor
- arhitectura populara (in care materialele de baza sunt pamantul, stuful, salcia, rachita, chirpici, mai rar lemnul si piatra) se intalneste in zona lacului Razim, Enisala, Visterna, la Bestepe, Luncavita, Garvan, Jijila, Revarsarea, Rachelu, Vacareni, 23 August s.a.;
- tehnica populara (mori de vant) in comuna C.A. Rosetti, Celic-Dere;
- creatie artistica populara (port popular, tesaturi, cusaturi, organizarea interiorului caselor taranesti) la Enisala, Slava Cercheza, Cerna;
- icoane pe sticla si lemn - la Tulcea;
- ceramica populara in centrele Alba, Dorobantu, Carjelari, Luncavita;
- cherhanale specifice zonei Delta Dunarii, locul de preparare a produselor piscicole, puncte de un real interes turistic, se intalnesc in localitatile in care ocupatia de baza a locuitorilor este pescuitul si anume: Chilia Veche, Periprava, Tatanir, Mila 23, Gorgova, Sulina, Caraorman, Rosulet, Crisan, Sf. Gheorghe, Enisala, Sarichioi, Gura Portitei s.a.;
- muzee, colectii muzeale etnografice: casa taraneasca muzeu de la Enisala; sectia de etnografie a Muzeului Delta Dunarii din Tulcea care detine circa 4000 de obiecte din mestesugurile specifice zonei nord-dobrogene;
- folclor, manifestari populare traditionale: - Festivalul obiceiurilor si datinilor de iarna 'Lerui Ler' - in orasul Tulcea, in luna decembrie, anual.

II. Potentialul tehnico-economic
- podgoriile si cramele de la Niculitel (cunoscute de circa doua sute de ani), Isaccea, Enisala, Zebil, Izvoarele, Bestepe;
- cherhanalele de la Enisala, Sarichioi, Chilia Veche, Periprava, Mila 23, Sulina, Caraorman, Sf. Gheorghe, Gura Portitei, Jurilovca;
- culturile de floarea soarelui, de un aspect peisagistic deosebit.
2.3.3. Formele de turism practicabile
Potentialul turistic al acestui sector genereaza forme de turism specifice:
- Turismul de circulatie, dezvoltat pe suportul unor retele rutiere si feroviare:
' ' turismul itinerant cu valente culturale valorifica trasee tematice pe obiective specifice zonei;
' ' turismul de tranzit este favorizat de existenta unor drumuri europene (tronsonul Urziceni - Harsova - Constanta al E 60, tronsonul Galati - Braila - Tulcea - Constanta, al E 87, cu iesire prin punctul de frontiera Vama Veche, spre Bulgaria; tronsonul Slobozia - Galati al E 584, cu punct de frontiera spre Republica Moldova) si nationale, la care se adauga circulatia pe Dunare.
- Turismul stiintific se adreseaza specialistilor pe probleme legate de cadru natural si de mediu (in special in ariile protejate din zona).
- Turismul de vanatoare si pescuit sportiv valorifica bogatul potential cinegetic si piscicol din ariile forestiere, stufaris si din apele Dunarii.
- Turismul pentru practicarea sporturilor nautice (caiac, canoe, vele, yahting, agrement nautic) - poate fi utilizat traseul Dunarii, bratele si canalele sale.
- Turismul rural, cu cazare in gospodariile localnicilor, valorifica traditii legate de viata rurala si pescuit.
- Turismul uval se poate organiza pe baza existentei unor podgorii renumite (Niculitel, Ostrov, Oltina s.a.).
- Turismul la sfarsit de saptamana - include mai multe forme de turism - , pescuitul, vanatoarea si alte sporturi de agrement si recreative.
- Turismul de congrese si reuniuni, practicabil in prezent in municipiul Tulcea (Casa Corpului Didactic de langa Hotelul Europolis) pe probleme legate de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, dar poate fi extins si in alte orase (Galati, Braila, Cernavoda), pe probleme de mediu, cooperare transfrontaliera, s.a
2.3.4. Probleme de mediu

In sectorul Calarasi - Tulcea, Dunarea este afectata de apele reziduale deversate de S.C. COMCEH Calarasi SIDERCA Calarasi, LAFARGE Medgidia, S.C. CELOHART DONARIS Braila. Pe de alta parte, aval de confluenta cu Ialomita, Siret si Prut, se inregistreaza cresteri pentru anumite substante nocive, pe care aceste rauri le acumuleaza. O alta agresiune asupra biodiversitatii fluviului o repezinta si circulatia fluviala, sitiuatii critice existand in aval de marile porturi, prin cresterea rezidurilor petroliere.
Existenta rezervatiei Balta Mica a Brailei, de 17.529 ha, instituita prin Legea nr. 5/2000, impune masuri suplimentare de protectie si conservare a biotopului.
CAPITOLUL III
DIRECtII PRIORITARE PENTRU DEZVOLTAREA
TURISMULUI
Sectorul romanesc al fluviului Dunarea, prin pozitia sa geografica si geopolitica, poate sa devina, printr-o politica europeana si amenajari corespunzatoare, un coridor economic intre Europa si Asia Centrala, un model de cooperare transfrontaliera si regionala. Dezvoltarea economica a Romaniei, oportunitatile pe care ea le ofera si consolidarea pozitiei sale politice in Europa, atrage dupa sine oficializarea acestui coridor paneuropean, care pe termen scurt va realiza racordul dintre zona bogata in resurse a Marii Caspice cu piata centrala si vestica europeana, iar pe termen mediu si lung contureaza o noua ruta comerciala de transporturi care va traversa intreaga zona continentala euroasiatica, de la Atlantic la Pacific.
Fluxurile economice si, implicit, cele turistice, antrenate de cooperarea transfrontaliera si europeana, trebuie sa se sprijine nu numai pe un cadru juridic si institutional adecvat, dar si pe o amenajare a teritoriului riveran (sau chiar mai mult), in conditiile dezvoltarii durabile. Pe de alta parte, crearea zonelor libere Giurgiu, Constanta, Basarabi, Braila, Tulcea si Sulina, urmate de impactul lor asupra stimularii dezvoltarii economice (fapt dovedit de experinta internationala), deschide noi oportunitati pentru Romania, reprezinta un factor de interes si atractie pentru marii investitori. in acelasi context, organe locale ale Administratiei de Stat au intocmit studii care au evidentiat oportunitatea infiintarii unor zone libere si in alte localitati din tara si anume: Timisoara, Moldova Noua. Curtici-Arad, Oradea, Satu Mare, Cristesti - Iasi, Medgidia, Cernavoda si Mihail Kogalniceanu (ca filiala a zonei libere Constanta). Acestea urmeaza sa fie aprobate prin hotarari ale guvernului.
Dintre toate formele de cooperare ale tarilor riverane Dunarii, turismul se detaseaza ca o forma prioritara si de avangarda. in acest context, resursele naturale si antropice, bogate si variate, aferente tronsonului romanesc al vaii Dunarii constituie argumente incontestabile pentru o dezvoltare sustinuta a activitatii de turism in aceasta zona, din pacate prea putin valorificata pana in prezent.
Configuratia diferita a reliefului si varietatea potentialului turistic evidentiaza forme de turism specifice, posibil de practicat in fiecare sector al Dunarii.
Astfel, in sectorul Bazias - Portile de Fier II amenajarile turistice vor fi cu precadere destinate sporturilor nautice, pescuitului sportiv, speoturismului si turismului montan in zonele limitrofe.
Sectorul cuprinde o densitate mare a resurselor turistice naturale, care se bucura de o uimitoare diversitate, dotarile turistice urmand sa valorifice cat mai multe dintre acestea.
Al doilea sector, Portile de Fier II - Calarasi, strabate zona de campie, fiind un traseu relativ monoton, amenajarile turistice urmand a fi punctuale, concentrandu-se in principalele porturi si centre turistice existente. Accentul se va pune, de asemenea, pe valorificarea fluviului, si anume, pe sporturi nautice, pescuit sportiv si croaziere pe Dunare.
Sectorul Calarasi - Tulcea se bucura de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente in zona defileului Dunarii, dar suficient de interesante pentru a permite amenajari turistice atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt sporturile nautice, pescuitul sportiv, turismul cultural si religios, turismul uval, croaziere pe Dunare si pe canalul Dunare - Marea Neagra. De asemenea, se poate avea in vedere dezvoltarea turismului de congrese si reuniuni in principalele centre turistice Braila, Galati si Tulcea.
In plus, pe tot parcursul vaii Dunarii, se va pune accent si pe dezvoltarea unor dotari si amenajari destinate cu precadere turismului international, data fiind traditia si importanta deosebita a caii fluviale dunarene si legaturii sale cu tarile Europei centrale sau ale Orientului Apropiat.