Siguranta si Securitatea turistilor
VI.1.Siguranta si Securitatea turistilor in structurile de primire
H.G.R. 217/1996
1. Cazarea turistilor se face la orice ora din zi si din noapte în ordinea sosirii si în limita locurilor disponibile, tinânduse seama cu prioritate de bligatiile asumate anterior cu confirmarea anticipata a spatiului închiriat privind tariful, cazarea se face fara discriminare cu privire la cetatenie, nationalitate, domiciliu, convingeri politice sau religioase.
Administratiile structurilor de primire turistica au obligatia sa asigure ordinea si linistea publica, bunele moravuri, secutitatea turistilor si a bunurilor ce le apartin în incinta unitatii.
2. Lucratorii de la receptiile structurilor de primire turistica sunt obligati sa înregistreze pe toti turistii în evidentele operative, la sosirea acestora si sa asigure completarea 24124n1316y formularului: fisa de anuntare a sosirii si plecarii turistilor, pentru fiecare turist. Acestea sunt formulare înseriate cu regim special care înlocuiesc cartiile de imobil. Datele pe care le contin fiecare fisa sunt: numele, prenumele, seria si numarul actului de identitate, data sosirii, scopul calatoriei, data plecarii, semnaturile turistului si receptionistului.
Completarea fiselor se face în momentul sosirii de catre fiecare turist pe baza actelor de identitate, pentru români, buletin de identitate, pentru straini pasaport sau în cazuri speciale carnetul de marinar, licenta de zbor, iar pentru militari în termen si elevii institutiilor militare buletinele de identitate, carnetul de serviciu sau legitimatia.
Este interzisa cazarea oricarei persoane care nu poseda act legal de identitate.
Fisele de anuntare a sosirii si plecarii turistilor, completate corect si semnate de turisti cazati se apreciau împreuna cu actele de identitate de catre receptioner, acestia confrunta datele, semneaza fisele si restitue actele de identitate titularilor. Fisele completate în doua exemplare se trimit în original organelor de politie, iar copiile se pastreaza un an în receptie si cinci ani în arhiva.
3. Modalitatile de preluare a fiselor vor fi stabilite de comun acord de catre structurile de primire turistica si unitatilor de politie teritoriale. Copiile fiselor contin date confidentiale si vor fi puse la dispozitia lucratorilor din politie în cazuri justificate.
4. Cazarea minorilor sub 14 ani este permisa numai în cazurile în care acestia sunt însotiti de parinti sau de reprezentantii legii. Se excepteaza de la regula minorii aflat în drumetie, în tabere, în excursii, la concursuri sau în alte actiuni similare însotiti de cadre didactice, antrenori, ghizi, din partea organizatorilor actiunilor turistice.
5. În scopul asigurarii protectiei turistilor personalului structurilor de primire turistice îi este interzis sa dea relatii si informatii cu privire la sejurul turistilor în aceste unitati fara acordul acestora.
Vizitarea turistilor în structurile de primire turistica este admisa cu conditia ca vizitatorul sa anunte receptia, lucratorii din receptie au obligatia sa permita vizita numai dupa obtinerea acordului turistului care urmeaza sa fie vizitat.
Vizitatorul poate ramâne peste noapte în camera turistului vizitat numai dupa anuntarea receptiei, completarea fisei de anuntare a sosirii si plecarii turistilor, înregistrarea în evidenta operativa în vederea achitarii contravalotii serviciilor prestate.
6. Structurile de primire turistice care au închiriat camere ce sunt folosite ca sedii de firme vor asigura acces separat pentru personalul angajat si pentru clienti.
7. În hotelurile cu o capacitate mai mare de 100 locuri se va introduce obligatoriu "tichetul legitimatie" pentru identificarea persoanelor cazate inclusiv pentru personalul firmelor cu sediu în hotel.
Atunci când, clientii nu sunt cunoscuti, receptionerii hotelului solicita "tichetul legitimatie" la înmânarea cheii.
8. Administratiile structurilor de primire raspund de paza, siguranta si securitatea turistilor, securitatea si integritatea bunurilor turistilor în conformitate cu legislatia în vigoare, de asemenea asigura amenajari speciale pentru valorile turistilor predate spre pastrare luând masuri sa fie asezat acest lucru la vedere.
9. Personalul structurilor de primire turistice este obligat sa ia masuri de prevenire a infractiunilor si faptelor antisociale în incinta structurilor de primire. Administratiile, hotelurile, motelurile, au obligatia de-a informa organul de politie cu infractiunile comise si faptul ca exista persoane cazate care au contribuit la tulburarea ordinei si a linistii turistilor.
10. În conformitate cu H.G.R. 41, spatiul de cazare este resedinta temporala a turistului. Deci acest spatiu este inviolabil, cu exceptia situatiilor care pun în pericol viata, integritatea si bunurile turistilor, precum si baza materiala a structurii de primire.
11. Angajatii structurii de primire sunt obligati sa cunoasca si sa aplice toate normele si regulile H.G.R. 41.
VI.2. Protectia Mediului si Conservarea Patrimoniului
Procesul de despadurire desfasurat la nivelul tuturor zonelor geografice, poate fi considerat cea mai profunda interventie asupra mediului natural si care a condus la restrângerea dramatica a arealului forestier cu efecte în lant asupra tuturor componentelor. Reactia vizavi de acesta tendinta s-a materializat în modificarea conditiilor microclimatice si topoclimatice, modificarea regimului de scurgere a apelor, rarirea, pâna la disparitie, a unor specii de plante si animale. Aceste efecte profunde au determinat si contrareactie - adoptarea unor masuri concentrate si cuprinse într-un corp legislativ a caror aplicare este posibilitatea sa conduca la diminuarea presiunii aantopice asupra mediilor afectate.
Într-un cadru legislativ coerent si lansat înca din deceniul patru al secoluliu trecut au fost create instrumentele si modalitatile prin care sunt decretate, organizate si facute efectiv functionale masurile de ocrotire a unor specii de plante si animale sau a unor areale de protectie complexa, extinsa asupra unor ecosisteme vegetale, animale sau comopnente morfo-peisagistice de interes stintific dar si mai general. Au fost realizate rezervatii si parcuri în cadrul carora actiunile coordonate, si concentrate, de durata, cu caracter stintific, si practic au condus si dupa o perioada de vid legislativ vor conduce, pe o parte, la crearea unui concept stintific privind statutul, functia, si sursele necesare aplicarii, iar pe de alta parte aplicarea efectiva si respectarea prevederiilor si necesitatilor protectiei acestora.
Dupa 1930, ca urmare activitatii unor biologi de exceptie, Emil Racovita, Alexandru Borza, a fost elaborata si statuata, în 1935 Legea Protectiei Mediului. Acesta prevedea edificarea unor rezervatii întinse, în cadrul carora sa se intervina cu cat mai putin modificari asupra starii initiale. Înca de la început s-a sustinut ca în cadrul viiitoarelor mari rezervatii sa predomine componente stiintifice cu caracter proectiv. Se stipula însa posibilitatea accessului cu caracter recreativ turistic (care în deceniul patru era pustiu, extins, si includea un numar extins de persoane pe ansamblul tarii fiind perioada de manifestare a turismului cu caracter elitist). Acest acces urma sa fie rezolvat si organizat special si unele areale periferice, cu extensiuni diferite, unde prezenta turistilor sa nu aiba efecte semnificative. Dupa 1960 aceasta orientare în cadrul marilor rezervatii cu caracter complex urmareste tot o functionare mixta a acestora (protectie, valorificare economica limitata, acces turistic restrictional). În conformitate cu prevederile noii legi a protectiei mediului se va tine seama în delimitarea zonelor functionare a unor rezervatii sa se mentina areale de extensiuni diferite, accesibile diferentiar. În functie de prezenta unor componente de exceptie ale cadrului natural, legat de asociatii de flora si fauna, de fenomene morfolologice tinand de litologie sau de aspecte peisagistice complexe, se precomizeaza o organizare functionala diferita, Actiunea de protectie a fost (chiar daca deseori formal ) si în mod cert va fi extinsa la nivel national si va avea efecte de durata în cadrul arealelor protejate.
A existat o disputa desfasurata mai bine de jumatate de secol, legata de incompatibilitatea aparenta într-e turism cu toate componentele sale (amenajarea, potential de comunicatie, circulatie turistica) si protectia mediului.
Pentru ca cele doua activitati, de protejare, si turistica sa coabiteze, totul depinde de doua aspecte esentiale si anume: organizatia rezervatiei, sau parcului care reprezinta interes multiplu sa se faca pe criterii functional-stintifice, conducand la posibilitatea de protejare a unor ansambluri geografice vasta si dezvoltarea unor activitati turistice profilate, cu forme specifice si cu acces gradual restrictiv pâna la restrictia absoluta in arealul rezervatiilor stintifice integrate. În cadrul celui de-al doilea aspect, baza materiala va trebui adaptata, structurata, si logic amplasata.
Pentru caractristicile sal morfo-hidrografice specifice cat si pentru varietatea si originalitatea florei si faunei în perimetrul Deltei Dunarii au fost construite mai multe rezervatii naturale complexe, padurea Letea, padurea Caraorman, Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane. Datorita importantei sale stintifice si peisagiste, acest "imens laborator biologic, si geologic"unde totul se afla în continua prefacere, a fost inclus de UNESCO în cadrul rezervatiilor biosferei. Fauna deltei dunarii este vast mozaic de specii fara egal în Europa si chiar cu unicate mondiale.Desi în 1970-1990, multe dintr-e arealele Delteu Dunarii au fost puternic modificate în tendinta de a li se da functionalitate economica (culturi intense de orez, sau suprafete piscicole) în ultimul deceniu multora din aceste suprafete le este redata treptat functia initiala de zone umede, în cadrul carora biotopurile se refac treptat. În cadrul acesteia exista insular areale puternic extinse apartinand rezervatiilor integrate, cu interdictia accesului (Hasmacul de pe Grindul Letea, Grindul Saraturile ).
Au fost proiectate un numar de trasee turistice, utilizând transportul pe ape cu nave de mici dimensiuni, astfel alese încat sa se poate fi parcurse areale cu peisaje deltaic specific, fara a afecta mai ales coloniile de pasari protejate.
Acordarea statutului de rezervatie a biosferei ridica în cale afirmarii turismului cerinte noi derivate din imperativele conservarii si protectiei peisajului, paralel cu exploatarea economica eficienta a regiunii.
Necesitatea unei strategii de implementare graduala a turismului este acuta, delta fiind practic, la ora actuala un teritoriu cu amenajari destul de precare.
Ca o regiune turistica de destinatie îndelungata într-un viitor previzibil Delta Dunarii poate beneficia de aportul fluxurilor de turisti afferente Litoralului Marii Negre, în conditiile realizarii unor infrastructuri moderne si înbunatatirii substantiale ale accesului, prin marirea parcului de ambarcatiuni si modernizarea lui. Concomitent, ea va pute fi inclusa pe harta croazierelor din bazinul marii negre ti a Mediteranei ceea ce-i va sporii mult audienta în raport cu cererea turistica internationala.
VI. 3. Norme de prevenirea si stingerea incendiilor în activitatea de cazare turistica
Pentru desfasurarea în bune conditii a activitatii de cazare turistica este necesar sa se cunoasca si sa se respecte urmatoarele norme de prevenire si stingere a incendiilor:
I.Se interzice construirea de anexe provizorii ca: magazii, soproane,
chioscuri etc., precum si depozitarea la o distanta mai mica de 20 m a combustibililor solizi(lemn de foc, carbuni) ambalaje etc.
II.Cladirile construite din material combustibil (cabane, casute,
depozite, garaje, campinguri etc.) se vor proteja prin ignifugare.
III.Personalul unitatii de cazare va fi temeinic instruit asupra
modului în care se va face alarmarea, anuntarea si orientarea persoanelor spre iesire, precum si a modului de folosire a mijloacelor tehnice de interventie (hidranti, stingatoare) pentru localizatrea si stingerea incendiilor.
IV.Conducerea unitatilor de cazare va asigura în permanenta buna
functionare a mijloacelor tehnice de interventie din dotare ca: hidranti, stingatoare, panouri de incendiu, statii de pompe etc.
V.Se va asigura o buna functionare a lifturilor, atât din punct de
vedere tehnic, cât si a prezentei permanent a personalului care le deservesc.
VI.Se interzice folosirea podurilor cladirilor în scopul depozitarii
materialelor combustibile sau a altor întrebuintari ca: spalatorii, ateliere, magazii, afumatori etc.
VII.La fiecare nivel al cladirilor se vor afisa planuri de evacuare,
organizarea si atributiile echipelor de pe locurile de munca.
VIII.Se va asigura marcarea clara, vizibila, conform STAS 297/1-
1988 si 297/2-1992, a cailor de acces si evacuare din interiorul cladirilor si iluminarea corespunzatoare a acestora. Se recomanda marcarea prin indicatoare fosforescente.
IX.În camerele hotelurilor, pe partea interioara a usilor, se va afisa
schita cu traseul de evacuare a turistilor (atât spre iesirea principala cât si spre cea de serviciu). Pe noptiera sau în alte locuri vizibile din camere se vor amplasa pliante sau fluturasi cu instructiuni speciale în caz de incendiu. La hotelurile cu circuit international, materialele vor fi traduse în 3-4 limbi de larga circulatie internationala.
X.Se admite mentinerea încuiata a usilor de la scarile de serviciu, în
cazul când acestea sunt prevazute cu
geam nearmat, pe o suprafata care sa permita evacuarea
normala a persoanelor în caz de incendiu. Pe geamurile respective se va inscriptiona "
XI.Pe holuri si pe culoare trebuie sa existe scrumiere pentru
colectarea resturilor de tigari si chibrituri, amplasate la o distanta de cel putin 1,5 m fata de draperii si perdele.
Se va controla permanent starea de functionare a instalatiilor electrice. Nu se admit improvizatii sau modificari la instalatia electrica. Orice lucrari de reparatii sau de întretinere la instalatia electrica se executa numai de personal calificat.
XII.În încaperile în care încalzirea se face cu gaze în sobe,
alimentarea focului va fi întrerupta înainte de accesul persoanelor cazate.
Pentru sesizarea în faza incipienta a unui început de incendiu, spatiile se vor verifica si pe timpul noptii la intervale de 2-3 ore, de catre personalul de serviciu. La unitatile nedotate cu instalatii automate de semnalizare a incendiilor, controlul se va efectua la fiecare ora.
Receptiile vor fi dotate cu lanterne sau felinare de vânt pentru a fi folosite în situatii de întrerupere a curentului electric.
XIII.Amplasarea campingurilor se va face cu avizul organelor locale
administrative, silvice, agricole etc., pe raza carora urmeaza a fi amenajate, fixându-se totodata mijloacele, masurile si materialele necesare preîntâmpinarii incendiilor si a stingerii lor. Suprafata campingului va fi delimitata prin împrejmuire.
La alegerea locurilor în padure pentru campinguri se va urmari ca acestea sa fie în poiene, fixându-se si respectându-se distantele care sa nu permita pericol de incendiu.
Se va marca si fixa locul pentru camparea corturilor, parcarea autovehiculelor, locurile destinate focurilor deschise, lampilor portative, spirtierelor etc.
Caile de acces si circulatie vor fi permanent asigurate, iar parcarea autovehiculelor se va face în asa fel încât sa se asigure o usoara si rapida evacuare în caz de incendiu. Se interzice parcarea autovehiculelor în casute.
Se interzice folosirea resourilor de orice tip si a spirtierelor în interiorul corturilor si a casutelor.
Pe schema de amplasare a casutelor se vor marca si pozitiile hidrantilor de incendiu.
Pentru alinierea la standardele de protectie antiincendiu ale Comunitatii Europene, cladirile destinate cazarii vor trebui sa dispuna de un plus de amenajari, care sa le confere un grad de securitate, astfel:
Spatiile de cazare cu minim 50 de locuri pe nivel sau 200 per total, precum si cele situate în cladiri cu înaltimi mai mari de 28 m, vor fi prevazute în mod obligatoriu cu instalatii automate pentru semnalizarea incendiilor, cu detectoare amplasate în spatiile comune, iar în cazul hotelurilor de 4 si 5 stele cu înaltimi mai mari de 28 m, detectoarele se vor monta si în camerele de locuit, precum si în orice alte încaperi unde se justifica acest lucru.
Unitatile hoteliere avân peste P+4 nivele sau cel putin 200 locuri de cazare, vor fi echipate cu butoane manuale de alarmare amplasate pe coridoare, holuri si spatii de primire. La cele 4 si 5 stele butoanele vor fi instalate si în camere de locuit.
Pentru avertizarea persoanelor în caz de incendiu, unitatile de cazare trebuie sa dispuna de urmatoarele sisteme:
a. Sonerii amplasate în spatiile de circulatie comuna;
b. Difuzoare în camerele de locuit ale cladirilor de peste 28 m înaltime (indiferent de numarul de stele), precum si în cele pâna la 28 m înaltime (dar nu mai mici de P+4 nivele) încadrate în 4 si 5 stele;
c. Interfoane în camerele din hotelurile de 4 si 5 stele si cu înaltimi mai mari de 45 m.
Orice unitate de cazare va fi dotata cu cel putin un mijloc de
anuntare a incendiilor la fortele stabilite sa intervina în astfel de situatii (cladirile izolate ce nu dispun de legaturi telefonice vor fi dotate cu aparatura radio).
La hotelurile de 4 si 5 stele, cu peste 200 locuri de cazare,
precum si la cele mai înalte de 28 m, indiferent de numarul de stele, instalatiile automate de semnalizare, trebuie sa asigure, simultan, avertizarea atât la receptie sau la personalul de interventie propriu, cât si la serviciul de pompieri cel mai apropiat.
Hotelurile de 4 si 5 stele, având o înaltime de peste 28 m, precum si cele de 45 m, indiferent de numarul de stele, vor fi echipate cu instalatii sprinkler, atât în camere, cât si în spatiile de circulatie comuna si de depozitare.
Organizarea unui serviciu de pompieri pe ture pentru prevenirea si stingerea incendiilor, încadrat cu personal calificat si atestat potrivit prevederilor legale, pentru fiecare unitate hoteliera de 4 si 5 stele, precum si cele de peste 28 m înaltime, indiferent de numarul de stele.
Concluzii
In primul rand Statiunea Balaton cu apa matasoasa, de culoare verde-galbuie, care reprezinta cea mai pretioasa bogatie naturala a tarii si cel mai vizitat loc de recreere are nevoie de o ingrijire impecabila referitor la curatenia acestuia .
Angajarea unor personal de serviciu care raspunde exclusiv de curatarea spatiilor verzi , mult mai eficient dacat s-a intamplt pana acum.
Amenajarea unor parcuri pentru copii , fiind supravegheati de ingrijitori speciali in educarea copiilor .
Restrictii privind pescuitul , pentru a putea proteja patrimoniul natural al lacului , si totodata ingrijirea florei si a faunei care se afla in permanenta in pericol din cauza turistilor , desi este o adevarata splendoare a naturii care ne cheama sa cunoastem minunatiile binefacatoare pentru organismul nostru , si o relaxare lipsit de grijile cotidiene, statiunile balneo-climaterice cele mai de seama fiind de pe malul Nordic al lacului din Balatonakarattya pâna la Keszthely, alcatuiesc zona de agrement a malului Nordic înconjurat de o cununa de munti, iar diversitatea atractiilor asezarilor aflate mai îndepartate de mal, într-o regiune cu aspect foarte variat, ofera si ea programe si excursii memorabile si în zilele înnorate si asta ar trebui sa ramana asa cum este sau ca cat se poate sa facem si mai atractiv si mai variat .
Bibliografie
Ungaria (editura stiintifica) ERDELI G.,ISTRATE I, Editura Universitatii, Bucuresti,1996.
Statiunile Balaton FLORINA BRAN,DINU MARIN,TAMARA SIMION, Editura Economica , 1998
Geografia Turismului " ALEXANDRU D.,NEGUT S.,ISTRATE I. , Editura Academiei, Bucuresti , 1997
www.hungarytourism.ro
|
