Sinaia-Piatra Arsa-Babele-Omul
(Drumul M. Haret; marcaj galben vertical pe fond alb; timp necesar: 8-10 ore; pe harta No. 3).
Se foloseste traseul A. I. 2 pâna la ramificatia dintre vârfurile Pietrei Arse; de aci, lasând în stânga D 525d36f rumul Butmaloiu spre Pestera, prindem ramura dinspre dreapta (Nord), coborîm în firul terminal al vaii Babei, urcara printr'o padurice de jnepeni (Jepi), lasam în dreapta vf. Jepilor mari (2075 m.) si trecem în curând pe sub linia funicularului aerian al Fabricii de Hârtie Busteni (În stânga ramificatia spre Cabana militara Piatra Arsa, în dreapta Cantonul Jepi).
Drumul M. Haret trece curând dealungul firului terminal al Urlatoarei mari si, lasând la dreapta o ramura spre Casa de adapost Caraiman (C.C.R. se îndreapta spre stânga catre Babele care încep sa fie vizibile din departare un scurt urcus pe, coama dintre v. Jepilor si Izvorul Dorului ne aduce la poalele monticulului pe al carui versant apusean se gaseste exceptionalul monument al Naturii, cunoscut sub denumirea colectiva de "Babele" si compus din trei grupe de stânci în forma de ciuperca, asezate la intervale regulate pe panta dinspre v. Ialomitei (la baza grupei inferioare, izvor).
Lânga grupul principal - din mijloc - se gaseste casa de adapost Babele (ridicata în 1938 de Asoc. A. D. M. I. R.; 2206 m. alt.; apa, telefon, restaurant); în apropiere, spre Nord, Sfinxul din Bucegi (2260 m. alt.).
Îndreptându-se catre Omul, drumul M. Haret trece pe sub Baba Mare (22()2 m.), lasa în dreapta începuturile vaii Jepilor cu drumul spre Crucea Caraiman si intra pe nesimtite în zona vaii Sugarilor; vederea se închide definitiv spre platoul Bucegilor, lasând libera o vasta perspectiva spre Obârsia, Leaota si v. Ialomitei, pâna departe spre Cheile Zanoagei.
Ajungând la începuturile vaii Sugarilor (Curmatura Sugarilor - (2360 m.), drumul face un ocol spre stânga, urca putin pe muntele Obârsia (vedere frumoasa înapoi spre valea Priponului-Costila) si trece imediat pe pantele dinspre v. Cerbului, pe Brâul Obârsiei (vara) sau pe sub brâu (iarna), ocolind astfel jumatatea sudica a circului final al vaii Cerbului (în stânga vf. Obârsiei, 2.485 m.); în dreapta, impresionanta vedere peste circul vaii Cerbului cu vf. Omul si serpentinele potecii.
De pe Brâul Obârsiei, drumul coboara usor în Curmatura Vaii Cerbului (2350 m.), de unde, urcând din greu o diferenta de nivel de circa 150 m., se opreste pe platforma vârfului Omul (2513 m, la casa de adapost Omul) (T. C. R.).
În Curmatuni Vaii Cerbului se întâlneste drumul Bucura Dumbrava care urca dinspre Pestera pe Obârsia Ialomitei, iar mai sus, dincolo de Vf. Ocolit (sau Vf. Bucura Dumbrava, 2490 m.), se mai adauga si Drumul N. Ureche care urca dinspre Busteni, pe v. Cerbului, precum si Drumul Granicerilor, pe Strunga.
Casa Omul este cel mai vechi si cel mai înalt refugiu din muntii nostri; asezata la adapostul unui voluminos bloc calcaros de circa zece m. înaltime, cabana aceasta a trecut prin multe încercari si prefaceri, începând din anul 1880 când era un refugiu de piatra, pâna în 1926 când a fost ridicata actuala cabana T. C. R., amenajata si adaugita ulterior; în 1906-1913, a fost aci o casa de lemn ridicata de "Societatea Carpatina" din Sinaia.
Apa lipseste; restaurant foarte sumar; statie meteorologica si de T. F. F.; locuri limitate.
|
