Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Studiu de caz: Amenajarea in scopuri turistice a zonei Complexului Turistic Sambata

Turism


Studiu de caz: Amenajarea in scopuri turistice a zonei Complexului Turistic Sambata

Cap. I Optiunea pentru tipul de amenajare



v     motivatia alegerii zonei respective

Zona Complexului Turistic Sambata - cabana Valea Sambetei din Muntii Fagaras se caracterizeaza printr-un cadru natural bogat, variat si pitoresc: pante pentru schi, snowboard, schi extrem, sanius, trasee de alpinism, cascade de gheata pentru catarare, trasee turistice pentru drumetie; grosimea stra 151d32b tului de zapada se mentine ridicata aproape noua luni pe an favorizand practicarea sporturilor de iarna prezentate anterior.

Aici regasim si o infrastructura generala bine reprezentata (canalizare, alimentatie cu energie electrica, cu apa, cu gaze, drumuri de acces), un echipament de odihna dar cu o capacitate redusa; insa, cel mai mult lipsesc posibilitatile de distractie, de agrement.

Prezenta Manastirii Sambata - ctitorie a lui Constantin Brancoveanu - vine sa intregeasca intr-un mod armonios atractia turistica a zonei.

v     tipul de amenajare

Se doreste a se realiza o amenjare de tip montan, plurivoca, complexa.

Cap. II Selectia zonei

2.1. Localizarea zonei; Cai de acces

Zona respectiva se afla in Muntii Fagaras, judetul Brasov.

Caile de acces sunt:

rutiere: DJ 105 B care se desprinde la 13 km de orasul Fagaras din DN 1 (E 60) (Bucuresti - Brasov - Fagaras - Sibiu). Exista si curse regulate din orasul Fagaras pana la Complexul Turistic Sambata;

feroviare: calea ferata pe ruta Bucuresti - Fagaras - Sibiu;

aeriene: la 80 km de Complexul Turistic Sambata se afla aeroportul Sibiu.

2.2. Potentialul turistic al zonei

2.2.1. Resursele naturale

- relief. Unitatile majore de relief sunt muntii. Creasta principala a acestora se numeste creasta nordica a Fagarasului din care se desprind in perimetrul nostru Muchia Sambetei si Muchia Dragusului intre care se afla Valea Sambetei.

Orientarea crestei principale este est- vest iar a muchiilor nord - sud. Inaltimea maxima este atinsa in varful Moldoveanu - 2 544 m la care se poate ajunge si de la cabana Sambata atat pe timp de iarna cat si de vara.

Langa cabana Valea Sambetei (1401 m) in Caldarea Sambetei exista mai multe pante ce au orientarea nord -vest (cea indicata pentru partiile de schi) care pot fi amenajate pentru practicarea diferitelor sporturi de iarna.

- clima din aceasta zona are caracteristici specifice climei temperate si celei subpolare.

Temperatura medie a lunii celei mai friguroase (ianuarie) este de - 8°C - 10°C, iar a lunii celei mai calde (iulie) nu depaseste +7°C. Temperaturile maxime pot ajunge vara la +25°C, iar cele minime pot cobori iarna pana la - 38°C.

Aici, grosimea medie a stratului de zapada este, in medie, de 100 cm si dureaza din octombrie pana in aprilie, chiar mai.

Vantul predominant este cel dinspre vest.

flora. In ceea ce priveste vegetatia, aceasta prezinta o etajare pe verticala si anume:

etajul padurilor de fag dominant: 600 -

1 000 m;

etajul padurilor de fag amestecat cu rasinoase: 1 000 - 1 200 m;

etajul padurilor de molid dominant: 1 200 - 1 600 m;

etajul alpin inferior: 1 600 - 2 200 m;

etajul alpin superior: peste 2 200 m.

Ca plante cu flori intalnim endemismele romanita de munte, cruciulita de munte, miturica de munte si garofita de munte, precun si alte flori ca sangele voinicului, floarea de colt - monumente ale naturii.

- fauna este reprezentata de urs, cerb, caprioara, mistret, pisica salbatica, vulpea, rasul, lupul si caprele negre- monument al naturii, dintre pasari de cocosul de munte, dintre pesti de pastrav.

- hidrografie. In cadrul zonei in cauza exista un singur curs de apa de suprafata si anume raul Sambata care se varsa in raul Olt.

- rezervatii. Zona aleasa pentru amenajare nu face parte din nici o rezervatie.

- protectia mediului. In zona respectiva nu s-au inregistrat actiuni de degradare a aerului, solului sau subsolului, din acest punct de vedere situatia fiind normala.

2.2.2. Resursele antropice

- monumente de arta si arhitectura:

Manastirea Sambata (Brancoveanu) (manastire de calugari cu viata de obste) este situata in satul Sambata de Sus si a fost intemeiata de Preda Brancoveanu pe o veche vatra de sihastri. In ultimii ani ai secolului al XVII-lea, Constantin Brancoveanu a inlocuit biserica din lemn cu actuala biserica, din zid, refacand manastirea, care a avut o existenta neintrerupta pana in anul 1785, cand a fost distrusa din ordinul guvernului de la Viena. A ramas in parasire pana in 1935, desi credinciosii s-au adunat aici an de an, de "Izvorul Tamaduirii", pentru a lua apa de la izvor.

Intre anii 1928-1936, Mitropolitul Nicolae Balan reface biserica manastirii si, treptat, si chiliile au fost cladite la cateva sute de metri de manastire, reluand traditia monahiceasca.

In anul 1984 au inceput lucrarile de refacere din temelii a incintei manastirii, din initiativa I.P.S. Mitropolit Antonie, care a supravegheat pas cu pas desfasurarea acestora.

Mai intai s-au facut reparatii capitale si s-a restaurat pictura de la vechea biserica brancoveneasca. Imprejurul ei s-a ridicat din temeli incinta in stil brancovenesc, in forma de patrulater, compusa din doua corpuri masive de cladiri, cu doua niveluri, unul spre nord si altul spre sud, unite prin doua pergole la est si la vest. Patru foisoare sculptate in piatra impodobesc incinta in interior si exterior. Corpul de cladiri din nord cuprinde si o noua, monumentala si spatioasa biserica, cu hramul "Sfintilor Martiri Brancoveni". Corpul de cladiri din sud cuprinde doua sali de muzeu, casa brancoveneasca, trapeza, o sala de intruniri si o mare biblioteca. Sfintirea bisercii noi si a intregii manastiri zidite din nou a avut loc duminica, 15 august 1993, la sarbatoarea "Adormirea Maicii Domnului.

Are o mare colectie de icoane pe sticla, cunoscuta si peste hotare. Aici se afla renumita scoala de pictura pe sticla, care a fost condusa de Timotei Tohaneanu, in prezent fiind condusa de arhidiaconul Calinic Morar. Se afla in constructie cladirea Centrului Ecumenic de la Sambata, dotata cu o aula cu 200 de locuri si camere pentru cazare.

- castele: la Sambata de Jos se afla un castel in stil baroc ridicat de Iosif Brukenthal in anul 1770, prezentand in sala mare o fresca ce infatiseaza o scena de vanatoare din Muntii Fagaras; la Sambata de Sus se afla ruinele unui castel construit de Constantin Brancoveanu ca resedinta de vara (1653-1678).

- cetati: in localitatea Breaza se afla ruinele unei cetati ridicata in secolul al XIII-lea - se crede ca de Negru Voda - alcatuita dintr-o incinta cu un turn in centrul sau, avand doua santuri de aparare pe laturi; in mijlocul ruinelor au fost scose la iveala urmele unei cetati dacice.

- etnografie si folclor: Dragus - centru folcloric si etnografic - jocuri populare specifice, port taranesc traditional (mai ales cojoacele), arhitectura locala; Lisa renumita pentru frumusetea tesaturilor si a costumelor populare[3]; sarbatoarea "Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa sarbatoarea Pastilor) la Manastirea Sambata unde vin in pelerinaj credinciosi si preoti din satele vecine si de mai departe.

- casa in care s-a nascut Ion Codru Dragusanu (1818-1884), participant la revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca, initiatorul scolii "Radu Negru" din Fagaras.

2.2.3. Cadrul socio-economic

Populatia zonei este repartizata astfel:

- populatia urbana din orasul Victoria (30 501 locuitori);

- populatia rurala din comunele Lisa (1 905 locuitori) si Voila (4 767 locuitori) cu satele Sambata de Jos, Sambata de Sus, Breaza si Dragus.

Indeletnicirea populatiei este cresterea animelelor, cultivarea pamantului si pescuitul.

In orasul Victoria se afla combinatul chimic care a stat la originea aparitiei acestui centru urban. In combinat se produc, pe langa ingrasamintele chimice, cateva unicate pentru chimia romaneasca: clei sintetic, rasini furanice, rasini ureoformaldehidice pentru industria lemnului, hartiei si textila, 95 % din productia de schimbatori de ioni a tarii, inlocuitori - piese de schimb pentru utilaje tehnologice din polietilena care inlocuiesc metalele; este prezenta si o fabrica de mobila.

2.2.4. Infrastructura

In zona aleasa pentru amenajare exista canalizare, alimentare cu energie electrica, cu apa, cu gaze; drumul judetean 105 B si drumuri forestiere. Reteaua comerciala nu este dezvoltata.

2.2.5. Echipamentul de cultura si odihna

Acest echipament este format din:

- Complexul turistic Sambata (670 m) care are 100 locuri de cazare;

- Popasul Sambetei (730 m) cu 35 locuri de cazare;

- Cabana Valea Sambetei (1 401 m) cu 65 locuri de cazare;

- Hotelul "Victoria" din orasul Victoria cu 200 locuri de cazare.

TOTAL: 400 locuri de cazare.

2.2.6. Legislatia in vigoare si protectia zonei

Zona Complexului turistic Sambata - cabana Valea Sambetei nu este protejata si nici nu contravine legilor privind proprietatea asupra terenului.

Cap. III Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Componentele ofertei turistice

Pondere

(qi)

Nivel calitativ

(ci)

Indice de atractivitate

(I)

I Resurse naturale

- peisaj

- clima

-retea

hidrografica

- fauna de interes cigenetic

- paduri

- vegetatie de interes turistic

- monumente ale naturii

- domeniu

schiabil

II Resurse

Antropice

- cetati

-castele, conace, palate

- biserici si ansambluri manastiresti

- monumente de arhitectura populara (locuinte satesti)

- ansambluri traditionale rurale

- etnografie

- folclor

III Poluarea mediului

IV Accesul

- rutier

- feroviar

- aerian

V Distanta fata de:

- capitala judetului

- alte centre emitente

VI Forme de turism practicate

- picnic

-plimbari im padure amenajata

- plimbari in padure neamenajata

- sporturi de vara

- echitatie

TOTAL

Indicele de atractivitate de 2,69 este cuprins intre [1-4], si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca in zona aleasa se poate realiza o amenajare in conditii optime.

Resursele naturale detin ponderea cea mai mare pentru ca ele sunt cele mai importante elemente care justifica deplasarea turistilor catre aceasta zona. Prin implantarea diferitelor obiective se incearca retinerea acestora cat mai mult timp in zona vizitata.

Cap. IV Determinarea ariei de atractie

Piata potentiala a zonei ce urmeaza a fi amenajata va fi formata din turistii ce vin din orasele Sibiu, Brasov, Fagaras, Victoria, din comunele Lisa si Voila, din satele Sambata de Jos, Sambata de Sus, Vistea de Jos, Dragus, Voivodeni, Breaza etc., precum si din turistii romani si straini ce vor veni aici prin programe turistice concepute si organizate de diferite agentii de turism sau pe cont propriu.

Cap. V Determinarea capacitatii optime de primire si a necesarului de construit

Forme de turism practicate

Suprafata zonei (S)

(ha)

Coeficient de corectie (k)

Suprafata normata pentru consum turistic

(N)

Capacitatea optima de primire

(Co )

Picnic

1/50 pers./ha

5x1/1/50 = 250

Plimbari in padure amenajata

1/200 pers./ha

1x1,25/1/

Plimbari in padure neamenajata

1/100 pers./ha

3x1,25/

Sporturi de vara

1/150 pers./ha

1x1,25/1/

Echitatie

1/3 vizitatori/ha

10x1/1/3 = 30

TOTAL

Pe langa cele 1 113 persoane care vin in zona amenajata sa practice sporturile din tabelul anterior, vor mai veni turisti pentru a practica schiul. Astfel,

Co   = Q x L/Z/ΔH

unde: Co - capacitatea optima de primire a partiei

Q - debitul mediu orar

L - coeficient de corectie a debitului mediu in functie de latimea partiei

Z - diferenta de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi in functie de performantele sale tehnice

ΔH - diferenta de nivel a partiei

In cazul nostru, vom construi o partie pentru incepatori:

Co incepatori = 9 x 0,67/500/400 = 5

In concluzie, Co totala = 1 113 + 5 = 1 118 turisti potentiali ce vin in zona sau numar optim de locuri de cazare ce urmeaza a fi construite.

Din aceasta capacitate optima de primire se scad cele 400 de locuri deja existente in zona si inca 618 locuri datorita sezonalitatii, tranzitului si faptului ca vor veni unele persoane care vor sta la rude, la prieteni, in corturi etc. si care nu vor fi inregistrati, deci, nu vor apasa asupra capacitatii de cazare luata in discutie. In acest fel se va obtine o capacitate optima de primire de 100 de locuri ce urmeaza a fi construita.

Cap. VI Conceptia de amenajare a zonei

Vom construi in primul rand un hotel de 3 stele. Acesta va avea doua etaje cu un numar total de 100 de locuri care vor fi repartizate astfel: parterul va avea 15 camere a cate doua locuri, primul etaj 10 camere a cate trei locuri iar al doilea etaj 10 apartamente a cate patru locuri.

Culorile dominante ale hotelului vor fi alb si maro; albul va fi dat de paturile de pe pat (care vor avea ca model o floare de colt de dimensiuni mari, iar in momentul in care vor fi aranjate pentru primirea oaspetilor cele doua paturi de pe fiecare pat vor forma o floare de colt), de tapiteria scaunelor, a fotoliilor, a demifotoliilor iar maroul va proveni de la lemnul natural sculptat din care va fi realizat hotelul atat pe dinafara cat si pe dinauntru, de la parchet, de la mochete, covoare care vor fi combinatii de alb si maro.

Va exista un hol de primire a oaspetilor unde se va afla si receptia. Pe desk-ul receptiei se vor gasi cosuri din nuiele impletite in care vor fi conuri de brad, castane, ghinde si pliante publicitare ale zonei inconjuratoare. Pe peretele din spatele desk-ului se vor afla cheile de la camere agatate in suporti ce imita coarnele de cerb. Tot aici vor fi instalate si zece fotolii impreuna cu doua mese de hol si doua canapele.

Pe fiecare hol de etaj vor exista cate patru demifotolii, o masuta joasa si la toate intrarile in camere vor fi instalate aplice cu lumina discreta.

Toate aceste holuri vor avea pardoseala acoperita cu mochete care atenueaza zgomotul iar pe plafonul holului de la intrare vor fi doua candelabre din cristal alb ale caror elemente decorative vor imita stelute si conuri de brad.

Camerele cu doua si trei paturi vor fi dotate cu: saltele tip relaxa pe paturi ce vor fi acoperite cu paturi, doua (trei) noptiere si veioze, o masuta, un demifotoliu, unu (doua) scaune tapitate, un dulap pentru haine prevazut cu umerase, un cuier la intrare, o lustra din cristal maro si un minisemineu care poate fi folosit si cu lemne si cu gaze.

Apartamentele vor avea doua camere plus un colt cu o mica bucatarie pentru cazurile in care turistul doreste sa-si prepare ceva in camera; un minibar frigorific; un semineu; cate doua paturi, doua fotolii, doua veioze, o masuta, doua dulapuri pentru haine si doua lustre din cristal.

Toate camerele si apartamentele vor avea balcoane, vor fi izolate fonic, tapetate cu diferite modele: flori de munte, peisaje etc., vor avea telefoane, televizoare cu radio si ceas incorporate si, bineinteles, cate un grup sanitar propriu (faiantat in diferite culori si peisaje).

Va mai exista in hotel un salon multifunctional pentru receptii, banchete, congrese, conferinte, club (cu instalatii si mobilier specific - traducere simultana, ecran mobil); o discoteca cu ringuri de dans pe trei etaje ce ofera stiluri de muzica diferite, orga de lumini, oglinda, un bar cu scaune moderne, un tonomat, o sala de biliard moderna si jocuri electronice; un bar de zi si unul de noapte in care se vor servi sortimente diversificate de bauturi alcoolice si nealcoolice, ambianta fiind intretinuta de auditii muzicale, video-proiectii, televiziune; un restaurant clasic care va servi un larg sortiment de preparate culinare.

Urmatoarea constructie va fi un magazin care va comercializa si inchiria articole sportive (rucsaci, corzi, carabiniere, schiuri, clapari, manusi, placi de snowboard, saniute etc.). Cel ce va vinde aici va fi imbracat intr-un vechi echipament montan in scopul crearii unei ambiante specifice. Peretii vor fi tapetati cu imagini montane. Acest magazin va fi dotat si cu o sala de proiectie in care se vor face zilnic prezentari de diapozitive din muntii Romaniei, ai lumii, din diferite zone ale tarii; se vor tine, de asemenea, pentru cei interesati, cursuri de scurta durata ce vor avea ca subiecte: echipamentul montan, tehnici de mers pe munte, de supravietuire, diferite trasee in zona, flora si fauna existenta in muntii din tara noastra, tipuri de urme ale animalelor etc.

Va fi apoi si o crama ce va avea zece mese a patru locuri fiecare, mese lungi - pe care vor fi asezate stergare romanesti - cu banci. Peretii vor fi decorati cu scoarte, stergare, cani, ulcioare, farfurii in stilul Tarii Fagarasului. Aici se va desface o gama larga de vinuri romanesti servite in carafe, ulcioare sau cani de ceramica si se va servi o gama specifica de preparate culinare. Cei ce vor servi vor fi imbracati in costume populare specifice zonei. Va exista si un program muzical sustinut de un taraf de muzica populara.

Langa crama va fi un restaurant pescaresc in mijlocul caruia se va afla o pastravarie, existand posibilitatea ca pastravii sa poata fi prinsi si preparati direct de catre consumatori. Interiorul va fi decorat cu unelte specifice pescuitului (plase, undite) iar ce vor servi vor fi imbracati in costume pescaresti.

Va fi construit apoi un grajd pentru cai si un adapost pentru carute si sanii, precum si un teren de echitatie (pentru lectii de calarie si plimbari cu caii); carutele si saniile vor plimba turistii pe drumul forestier ce duce la cabana Valea Sambetei.

Va fi amplasat si un hangar pentru doua elicoptere, unul necesar salvamontistilor din zona pentru interventii imediate in Muntii Fagaras in caz de accidente montane, iar celalalt va fi utilizat pentru plimbari de agrement ale turistilor deasupra Fagarasului.

Urmatoarea constructie va fi formata din trei terenuri: unul de minigolf, unul de tenis si unul atat pentru baschet cat si pentru fotbal. Toate terenurile vor avea instalatii de nocturna. Aici va exista si o cladire ce va adaposti o sala de forta, o sauna, dusuri, cabinete de masaj, cosmetica, coafura precum si o piscina acoperita. Toate acestea vor fi dotate cu cele mai moderne aparate.

O parte din padurea din apropiere va fi amenajata pentru picnic si pentru plimbari construindu-se in acest sens alei, banci, cosuri de gunoi, stalpi de lumina si puncte de belvedere.

Ultima amenajare va fi o partie de schi pentru amatori langa cabana Valea Sambetei.



Vasile Mihai, Ghidul asezamintelor monahale ortodoxe din Romania, Editura Sophia, Bucuresti, 2002, pag. 193-194

Iordan Ion, Bonifaciu Sebastian, Romania. Ghid turistic, Editura Garamond, Bucuresti, 1999, pag. 232

Vlasceanu Gheorghe, Ianos Ioan, Orasele Romaniei, Casa Editoriala Odeon, Bucuresti, 1998, pag. 201

Vlasceanu Gheorghe, Ianos Ioan, op. cit., pag. 476


Document Info


Accesari: 4215
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )