Studiu fundamental privind înaintarea în pozitia "tractiune în piolet"
Exercitiul 1: "Înaintare primara"
Loc: Pereti mici de gheata de aproximativ 70/75 , cu asigurare de sus, în mansa.
Descriere: De la pozitia de baza aplecati bazinul, dezlipindu-l de perete pâna când ramâneti suspendat în pioleti.
Efectuati 3 pasi mici, primul fiind plasat vertical pe centrul de greutate (pentru a nu se afla niciodata în dezechilibru), pâna ajungeti cu fata la înaltimea capului pioletilor. De fiecare data când un coltar e înfipt, trebuie sa urcati pâna când piciorul e întins înainte de a-l înfige pe celalalt. Astfel, bratele se închid progresiv.
Pentru a ridica un picior, bazinul trebuie plasat în prealabil vertical pe piciorul de sprijin.
Aceste plasari continue ale centrului de greutate la stânga
si la dreapta, contribuie la crearea unei fluiditati si a
unei eficacitati maxime în deplasare (fig.54-62).
Încheiati avansarea printr-o reîntoarcere la pozitia de baza, cu bazinul la perete (fig.63, 64).
Greseli tipice:
-E obositor sa ridicati membrele inferioare.
Cauza: Bustul si bazinul nu sunt suficient de departate de perete în timpul deplasarii picioarelor (fig.65).
-E dificil, chiar imposibil sa înfigeti pioletii fara sa obositi excesiv.
Cauza: Bustul si umerii sunt prea lipiti de perete, astfel miscarea de lovire se restrânge la pumn; pioletul nu descrie o rotatie suficient de ampla (fig.66).
-E nevoie de o lovitura din sale pentru a ridica picioarele.
Cauza: Bazinul nu e plasat
pe verticala pe piciorul de sprijin si aveti tendinta de a
ridica un picior care e înca încarcat cu greutatea corpului (fig.67).
-Pioletii sunt plasati prea aproape unul de celalalt (fig.47) sau prea departati (fig.46). Echilibrul nu e prea bun si simtiti mai multa oboseala si deci ramâneti atârnati în pioleti.
-Picioarele sunt prea apropiate unul de celalalt, (fig.68), echilibrul e amenintat si riscati sa va agatati un picior cu coltarul. Daca picioarele sunt prea departate, e dificil, chiar imposibil sa plasati bazinul deasupra piciorului de sprijin.
-Primul pas e întotdeauna prea lung si nu a fost efectuat în centru. Rezulta miscari prea grabite, o tractiune excesiva în pioleti si o înaintare mai putin cursiva.
-Când încercati sa scoateti un piolet din gheata, sa nu încercati sa-l scoateti si pe celalalt. Acest fapt risca sa sensibilizeze cele doua ancorari.
Încercati tot timpul sa înfigeti pioletul pe care îl simtiti mai putin solid.
Exercitiul 2: Înaintarea "primara" cu picioarele departate
Loc: Pereti de gheata de aproximativ 75/80 , cu asigurare în mansa, care prezinta mici caneluri sau structuri care favorizeaza înaintarea cu picioarele departate.
Descriere: Pornind de la pozitia de baza
fundamentala (vezi exercitiul 1) cu picioarele mai departate, efectuati
3 pasi mici apoi reveniti în pozitia initiala (fig.69-74).
Diferenta fata de exercitiul precedent este de a întelege importanta primului pas care trebuie efectuat orizontal spre centru si nu direct în sus.
Daca picioarele nu sunt la aceeasi înaltime, piciorul care se deplaseaza primul este cel de mai sus.
În diedre ca si în toate situatiile de escalada interioara, e posibil sa folositi deasemenea soldurile si spatele pentru a creea o opozitie la forta laterala a picioarelor.
Sprijinul cotului pe gheata permite de asemenea mutarea greutatii de pe piciorul de pe aceeasi parte si ridicarea acestuia chiar în conditiile în care plasarea centrului de greutate e dificila.
Greseli tipice:
-Picioarele nu se apropie niciodata si înaintarea se face cu picioarele departate provocând dezechilibre si o tractiune excesiva în pioletul opus piciorului pe care dorim sa îl ridicam (fig.75).
-E obositor si delicat sa deplasati piciorul în interior la începutul miscarii.
Corectare: Atârnati mai mult în pioleti, lasând bazinul în jos si plasati mai bine bazinul deasupra piciorului de sprijin.
Exercitiul 3: Pozitia de baza echilibrata în "triunghi" si punerea de pitoane.
Loc: Pereti mici de gheata de aproximativ 75/80
Descriere: Pozitia de baza, în triunghi, permite adoptarea unei pozitii echilibrate de repaus bazata pe 3 puncte de sprijin (o mâna si doua picioare) si nu pe 4.
Picioarele se aseaza la acelasi nivel, pioletul e înfipt putin deasupra capului, de-a lungul unei axe imaginare care leaga capul, bazinul si centrul picioarelor (fig.76). Dupa ce ati înfipt pioletul deasupra capului, pozitionati picioarele astfel încât sa formeze un triunghi; picioarele sunt usor departate, genunchii îndoiti. Bazinul e împins bine spre perete, bustul si umerii departati de perete (fig.77).
Bratul de sus, pe care îl putem numi "brat principal", trebuie sa fie în pozitia semi-întins, celalalt piolet mai jos, fara sa contribuie la mentinerea echilibrului.
Din aceasta
pozitie, scoateti mâna din chinga pioletului de jos, apucati un
piton tubular de pe ham si fixati-l în gheata la
înaltimea buricului, ceea ce permite exercitarea unei forte mai
mari asupra ghetii (fig.78 si 79); cu
cât pitonul e plasat mai sus si în lateral, cu atât efortul de a penetra
gheata e mai mare.
Exercitiul de pitonare e un moment deosebit care nu e legat direct de înaintare, însa pozitia de baza echilibrata (în triunghi) e esentiala. (Se recomanda pitonarea cu ambele mâini).
Greseli tipice:
-Picioarele nu sunt la aceeasi înaltime si corpul e dezaxat (fig.80).
-Proiectarea bratului nu trece printr-o linie care leaga bazinul si centrul picioarelor (un triunghi isoscel sau un V invers), ci pe unul din cele doua picioare de sprijin, favorizând rotatia corpului (fig.81 si 82) si putând usor sa antreneze o pierdere de echilibru.
-Bazinul nu e împins spre perete si cauzeaza o tractiune excesiva în pioleti.
-Umerii si bustul sunt prea apropiati de gheata.
-Pioletii sunt la acelasi nivel si echilibrul nu se afla pe 3 puncte.
-Pitonul e înfipt prea sus sau prea în lateral.
Exercitiul 4: Înaintare "primara" si pitonarea cap de coarda
Loc: Lungime scurta de coarda cu o înclinatie de aproximativ 70/75
Descriere: Elevul se catara în "cap de coarda", totusi asigurat de sus în mansa. Scopul este de a se catara urmând tehnica de înaintare primara, adaptându-se terenului si de a alege locul cel mai potrivit pentru pitonare adoptând pozitia de baza (în triunghi). Elevul, datorita acestui exercitiu, se obisnuieste sa faca toate operatiunile delicate cum ar fi pitonarea sau trecerea corzii în carabiniere cu o singura mâna.
Exercitiul permite efectuarea escaladei ca si cap de coarda, elevul aflându-se în conditii maxime de siguranta.
Apoi, se poate elimina asigurarea de sus, punându-se în prealabil pitoane în locurile cheie ale lungimii, elevul ajutându-se doar de asigurarile intermediare.
|
