TIMIs
RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII POIANA RUSCĂI (Timis)
Masiv muntos situat în NE Muntilor Banatului. Muntii Poiana
Ruscai sunt alcatuiti din sisturi cristaline si petice
de calcare si dolomite cristalnie. Prezinta un relief de culmi
domoale, larg ondulate si nivelate, cu aspect de platouri fragmentate de
vai înguste sub forma de chei.
LACURI
LACUL AVRIG (Timis»Poieni)
Asezat intr-o caldare susp 13513r1723n endata sub varfurile Ciortea, are altitudinea de 2010
m. De forma trapezoidal neregulata cu marginile sinuoase, lacul este orientat
pe directia vest - est si are lungimea de 182 m si latimea maxima de 101 m.
RÂURI
BÂRZAVA (Timis)
Râu, afluent al
Timisului. Are 127 km (pe teritoriul României) iar suprafata
bazinului este de 1020 kmp. Izvoraste din Muntii Semenic, trece
prin
BEGA (Timis)
Râu cu o lungime de 255 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 2362 kmp.
MUREs (Timis)
Cel mai mare afluent al Tisei si al doilea râu al României, ca lungime, dupa Dunare. Are 803 km, dintre care 761 km pe teritoriul României. Suprafata bazinului hidrografic este de 29.289 kmp, dintre care 27.890 kmp pe teritoriul României.
POGĂNIs (Timis)
Râu, afluent al Timisului pe teritoriul comunei Sacosu Turcesc (judetul Timis). Are o lungime de 97 km si o suprafata a bazinului de 667 kmp.
TIMIs (Timis)
Râu în SV României (în Banat), afluent al Dunarii în aval de Belgrad. Are
o lungime de 350 km (dintre care 242 km pe teritoriul României), iar
suprafata bazinului este de 5795 kmp.
PEsTERI
PEsTERA CU APĂ (din ROMÂNESTI) (Timis»Românesti)
Structura geologica. Sapata în versantul nordic al Dealului lui Filip (Dosul Pesterii) este de marime mijlocie, având lungimea de aproximativ 340 m. Pestera prezinta o galerie aproape dreapta din care se desprind mai multe culoare laterale.
PEsTERA PIETROASA (Timis»Poieni)
Structura geologica. Pestera este unica în felul ei, datorita unei dominante cromatice numita de speologi albastru de Pietroasa
FENOMENE sI STRUCTURI GEOLOGICE
PEsTERA CU APĂ (din ROMÂNESTI) (Timis»Românesti)
Structura geologica. Sapata în versantul nordic al Dealului lui Filip (Dosul Pesterii) este de marime mijlocie, având lungimea de aproximativ 340 m. Pestera prezinta o galerie aproape dreapta din care se desprind mai multe culoare laterale.
PEsTERA PIETROASA (Timis»Poieni)
Structura geologica. Pestera este unica în felul ei, datorita unei dominante cromatice numita de speologi albastru de Pietroasa
PUNCT FOSILIFER RĂDMĂNEsTI (Timis»Radmanesti)
Rezervatie naturala. Rezervatia contine circa 12 specii de moluste, între care unele rare sau unice. Este considerata printre cele mai interesante depozite cu fauna pontiana din întregul bazin Panonic. Are o suprafata de 4 ha.
REZERVAŢII NATURALE
INSULA IGRIs sI MOVILA SISITAK (Timis»Sânpetru Mare)
Rezervatie naturala. Cuprinde: insula Igris (3 ha), movila Sisitak (0,5 ha)
PĂDUREA CĂTĂLINA (Timis»Hezeris)
Rezervatie naturala (forestiera)
PĂDUREA CENAD (Timis»Cenad)
Rezervatie naturala (forestiera). Rezervatie forestiera (stejari), ce are o suprafata de 279,20 ha.
PĂDUREA DUMBRAVA (Timis»Buzias)
Rezervatie forestiera. Padurea Dumbrava este declarata rezervatie forestiera
PAJISTEA CU NARCISE BĂTESTI (Timis»Faget)
Rezervatie naturala.Are o suprafata de 20 ha.
PARC DENDROLOGIC (în SURDUCU MIC) (Timis»Surducu Mic)
Parc dendrologic cu peste 500 de exemplare de arbori.
PUNCT FOSILIFER RĂDMĂNEsTI (Timis»Radmanesti)
Rezervatie naturala. Rezervatia contine circa 12 specii de moluste, între care unele rare sau unice. Este considerata printre cele mai interesante depozite cu fauna pontiana din întregul bazin Panonic. Are o suprafata de 4 ha.
REZERVAŢIA NATURALĂ (ORNITOLOGICĂ) DELTA BANATULUI (Timis»Satchinez)
Rezervatie naturala (ornitologica). Aici se afla un complex de lacuri si mlastini (40 ha, 1,5 m adâncime).
REZERVAŢIA SLATINA (SĂRĂTURILE DE LA DINIAs) (Timis»Dinias)
Rezervatie naturala (floristica). Rezervatie de soluri saraturoase, adaposteste un mozaic de plante halofile care alcatuiesc vegetatia de saratura caracteristica acestei parti din Câmpia Banatului
REZERVAŢIE NATURALĂ (FLORISTICĂ) (în DUBOZ) (Timis»Duboz)
Rezervatie floristica, în care se afla laleaua pestrita (fritilaria maleagris).
REZERVAŢIE NATURALĂ (în BERINI) (Timis»Berini)
Rezervatie naturala (botanica). Are o suprafata de 70 ha în care creste laleaua pestrita, declarata planta ocrotita.
REZERVAŢIE NATURALĂ (în LUCAREŢ) (Timis»Lucaret)
Rezervatie naturala (botanica). Are o suprafata de 2 ha.
ALTE RESURSE NATURALE
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ (din CENAD) (Timis»Cenad)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în sec. XIX (pe locul unei manastiri ortodoxe din 1002-1028). Detine vitralii de o rara frumusete. În biserica se afla mormântul lui Ghiarturs.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
BISERICA CISTERIANĂ (în SÂNPETRU MARE) (Timis»Sânpetru Mare)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din anul 1179
BISERICA DE LEMN Cuvioasa Parascheva (din BĂTESTI) (Timis»Faget)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. XVI, cu refaceri si picturi din 1783 executate de Gh. Diaconovii - Loga
BISERICA ORTODOXĂ (din SÂNNICOLAU MARE) (Timis»Sânnicolau Mare)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita în anul 1899. Are dimensiuni de catedrala (34 m lungime,14 m latime si 12 m înaltime). Interiorul impresioneaza prin bolta semicilindrica, întarita cu cinci cercuri duble, dupa sistemul de constructie ceh.
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ Sf. Tereza (din LENAUHEIM) (Timis»Lenauheim)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1776
BISERICA SÂRBEASCĂ Adormirea Maicii Domnului (din SÂNNICOLAU MARE) (Timis»Sânnicolau Mare)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita între 1783-1878, în stil baroc. Biserica are doua piese valoroase: o icoana adusa de la Muntele Athos, remarcabila prin caracterul bizantin si o cruce sculptata în lemn (1760), poleita cu filigran de aur
BISERICA SÂRBEASCĂ Maica Domnului (din CIACOVA) (Timis»Ciacova)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, construita în perioada 1746-1768, cuprinde picturi murale din 1770-1780, iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici si picturi murale din 1902-1903 (executate de st. Alexic)
BISERICA Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil (din BANLOC) (Timis»Banloc)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în 1750-1753, în stil baroc, din initiativa lui Marcu Mutiu. Aici a existat manastirea Partos (întemeiata în sec. XIII, reconstruita în sec. XVI si desfiintata în 1777 din ordinul Imperiului Habsburgic)
CASTEL (în BANLOC) (Timis»Banloc)
Monument Istoric si de arhitectura laica. Construit în anul 1750, refacut în 1790-1793. Este de fapt o casa nobiliara fortificata, careia i s-a sapat un sant de apa si s-au ridicat turnuri cu creneluri. Este decorat cu embleme nobiliare si sculpturi heraldice. Este înconjurat de un parc dendrologic.
CASTELUL HUNIAZILOR (Timis»Timisoara)
Monument istoric si de arhitectura laica. Construit în perioada 1307-1318 din initiativa lui Carol I Robert de Anjou, refacut si amplificat de voievodul Iancu de Hunedoara în perioada 1443-1447 si restaurat între 1852-1856.
LOC ISTORIC - CENAD (Timis»Cenad)
Loc istoric. În anul 1028, la Morisena a murit voievodul Ahtum, în lupta cu armata regelui ungar, fiind tradat de Cianadinus, unul dintre comandantii sai, fapt ce l-a determinat pe regele ungur stefan cel Sfânt sa atribuie localitatii numele tradatorului, de la care deriva numele actual
MĂNĂSTIREA Adormirea Maicii Domnului (din HEZERIs) (Timis»Hezeris)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea detine o biserica din lemn construita în sec. XVII si picturi realizate în 1770-1779.
MĂNĂSTIREA IZVORUL MIRON (Timis»Românesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea are biserica cu hramul Sf. Ilie, ctitorie din anul 1911 a Episcopului Miron Cristea (viitorul Patriarh din 1925 al Bisericii Ortodoxe Române). A fost sfintita în 1931, restaurata în 1980, apoi repictata si sfintita în 1991.
MĂNĂSTIREA SĂRACA (Timis»semlacu Mic)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire, amintita documentar în 1270, dar cu o existenta anterioara acestei date, cu biserica ce are hramul "Schimbarea la Fata a fost rezidita în anul 1443 de ieromonahul Macarie, renovata si pictata în anul 1730.
MONUMENTUL RUGUL LUI DOJA SAU MONUMENTUL SF. MARIA (Timis»Timisoara)
Monument istoric. Traditia fixeaza aici locul îngrozitoarei torturi a lui Gh. Doja, capetenia rascoalei iobagilor de la 1514. Monumentul a fost realizat de sculptorul Strobl.
RUINELE CETĂŢII FĂGET (Timis»Faget)
Monument istoric. Cetatea, mentionata la jumatatea sec. XVI, a constituit unul dintre punctele de rezistenta împotriva turcilor
RUINELE CETĂŢII FEUDALE (din CIACOVA) (Timis»Ciacova)
Monument istoric si de arhitectura laica. Cetate construita în anii 1390-1394, din care se mai pastreaza un turn de aparare (donjon), dispus pe trei nivele, având o înaltime de 30 m
RUINELE CETĂŢII sI MĂNĂSTIREA CENAD (Timis»Cenad)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea construita în jurul anului 1020, cuprinde biserica cu hramul "Sf. Ioan Botezatorul. Manastirea ortodoxa (transformata ulterior într-una catolica) a fost sediul primei scoli de pe teritoriul actual al României.
ETNOGRAFIE sI FOLCLOR
CENTRU ETNOGRAFIC (în CHIZĂTĂU) (Timis»Chizatau)
Arta populara: port popular românesc, tesaturi traditionale de interior.
CENTRU ETNOGRAFIC (în RECAs) (Timis»Recas)
Creatie populara. Port popular românesc si svabesc
(german).
CENTRU FOLCLORIC (din FĂGET) (Timis»Faget)
Creatie populara. - Obiceiuri traditionale calendaristice (colinde) - Ansamblu folcloric: cor barbatesc folcloric, grup vocal femeiesc
CENTRU FOLCLORIC (în CHIZĂTĂU) (Timis»Chizatau)
Creatie populara. Cor mixt, înfiintat în anul 1857. La unele festivitati organizate de acest cor au participat mari personalitati ale culturii românesti: S. Musicescu, Ciprian Porumbescu, I. Velceanu, V. Braniste, s.a.
CENTRU FOLCLORIC (în TOMESTI) (Timis»Tomesti)
Manifestari populare traditionale. - Formatii de calusari; - Festivalul cântecului, jocului si portului popular de pe Valea Begheiului; - Obiceiuri traditionale calendaristice (de iarna: colindat cu dubele, printre colinde o varianta a Mioritei).
EXPOZIŢIA DE VITICULTURĂ (din TEREMIA MARE) (Timis»Teremia Mare)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie. Sunt prezentate unelte, materiale ce ilustreaza istoria viticulturii în zona Teremia Mare.
MANIFESTARE POPULARĂ TRADIŢIONALĂ (în CENAD) (Timis»Cenad)
Manifestare populara traditionala. Festivalul cântecului si dansului românesc (mai).
MUZEU SĂTESC (din CENAD) (Timis»Cenad)
Muzeu satesc. Profil: istorie. Sunt prezentate osbiecte, documente descoperite pe teritoriul acestei localitati.
LOCALITĂŢI TURISTICE
STAŢIUNI BALNEARE
BUZIAs (Timis»Buzias)
Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta (din 1819) situata la 128 m altitudine. Climatul este sedativ (ierni blânde, cu medii termice în jur de 0 grade Celsius si veri placute cu temperatura medie de 21 grade Celsius).
CĂLACEA BĂI (Timis»Calacea Bai)
Statiune balneoclimaterica, de interes general, cu functionare permanenta situata la 117 m altitudine. Climatul este continental moderat de câmpie, excitant-solicitant, cu influente sudice. Verile sunt racoroase si iernile blânde. Temperatura medie anuala este în jur de 11 grade Celsius.
|
