TRASEE TEHNICE BUCEGI
Trecem aci în revista numai enumerativ principalele trasee de mare clasa alpina din abruptul prahovean al Bucegilor si facem acest lucru nu pentru a îndemna pe cititori sa încerce escaladarea unora din acestea, ci numai din datoria ce credem ca o avem de a face o cât mai completa prezent are a turelor cu caracter alpin din Bucegi.
Sfatuim pe cititori sa reciteasca paginile în care am dat câteva lamuriri asupra însemnatatii acestor realizari pentru progresul alpinismului românesc si sa admire împreuna cu noi pe cei ce le-au înfaptuit.
a) Trasee tehnice în abruptul Jepi 858b13i lor
1. Claia mare a Jepilor (1863 m.); traseu de baza B. III. 17; afecteaza fata nordica a claii, dinspre v. Scara. Detalii în Buletinul Alpin No 4/033.
b) Trasee tehnice din abruptul Caraimanului
2. Vf. Picatura (1905 m. alt.); pe linia de separatie dintre v. Alba si v. Seaca a Caraimanului. Traseu de baza B. III. 18; detalii în Buletinul Alpin No. 3-4/934.
S'a propus denumirea: Piscul Comanescu.
3. Creasta Picaturii, coama ce desparte v. Seaca a Caraimanului de v. Alba; foarte înclinata, u o serie de platforme înguste si fete verticale. Traseu de baza: B. III. 18; detalii în Buletinul Alpin No. 3-4/935
4. Ţancul Uriasului (1900 m. alt.) pe linia de separatie dintre v. Seaca a Caraimanului si v. lui Zangur.
Traseu de baza B. III. 18; detalii în Buletinul Alpin No. 2/934.
5. Spalatura v. Seci. vâlcel pe stânga vaii Seci a Caraimanului, sub Cruce.
Traseu de baza B. III. 18; detalii în Buletinul Alpin No. 1/933.
6. Albisoarele, o serie de cinci afluenti seci ai vaii Albe, în peretele Picaturii, pe partea dreapta a vaii si anume, de sus în jos: Alb. Brânei, confluenta mai sus de Blidul Uriasilor si Brâul mare din Costila; Alb. Crucii, începe din Creasta Picaturii, lânga Crucea Caraiman; Alb. Geminelor, confluenta sub Saritoarea Cârnului; Alb. Hornurilor si Alb. Turnurilor, confluenta mai sus si, respectiv, în fata poienii "La Verdeata".
Traseu de baza B. III. 19; detalii în Buletinul Alpin No. 3-4/935
c) Trasee tehnice din abruptul Costilei
7. Peretele Vaii Albe, versantul de pe stânga vaii, deasupra poienii "La Verdeata"; traseu de baza B. III. 19; detalii în Bul. Alpin No. 2/937 si No. 4/959.
8. Creasta Costila-V. Alba, linie de separatie între v. Alba si v. Costilei.
Traseu de baza B. III. 19; detalii în Buletinul Alpin No. 3-4/935
9. Creasta Costila-Galbenele, linie de separatie între v. Costilei si v. Galbenelelor (firul principal).
Traseu, de baza: B. III. 22; detalii în Buletinul Alpin No. 3/936.
10. Coltul Galbenelelor (2244 m. alt.), pe linia de separatie dintre v. Galbenelelor (firul secundar; si v. Malinului, în prelungirea Coamei Galbenelelor
Traseu de baza: B. III. 21; detalii în Buletinul Alpin No. 1-2/933.
11. Coltul Strungii (2224 m. alt.), în fundul vaii Galbenelelor (firul principal) de o parte a Strungii Galbenelelor, de cealalta parte aflându-se Umarul Galbenelelor.
Traseu de baza B. III. 21 sau B. III. 22; detalii în Buletinul Alpin No. 2/935.
12. Umarul Galbenelelor, în prelungirea coamei care desparte v. Scorusilor de Hornul Coamei, deasupra Strungii Galbenelelor.
Traseu de baza B. III. 22; detalii în Buletin Alpin No. 3-4/935
13. Peretele Galbenelelr, imens zid de piatra (circa 300 m. înaltime) care formeaza versantul drept al firului principal al Galbenelelor, lânga Hornul Coamei: au fost stabilite pe acest perete mai multe trasee.
Traseu de baza B. III. 22; detalii în Buletinul Alpin No. 3-4/935 si urmatoarele.
14. V. Coltilor, afluent al Malinului pe dreapta; debuseaza în Strunga Coltilor (2160 m. alt.1) pe Coama Galbenelelor.
Traseu de baza: B. III. 23; detalii în Buletinul Alpin No. 1-2/933.
15. V. Hornului, afluent al Malinului tot pe dreapta, între V. Coltilor si V. Scorusilor; debuseaza în Strunga Hornului, pe toana Galbenelelor.
Traseu de baza: B. III. 23; detalii în Buletin Alpin No. 2/934.
16. Coiful Malinului (2203 m. alt.), pe linia de separatie dintre v. Malinului si v. Ţapului, imediat sub Brâul mare din Costila, de unde este foarte bine vizibil.
Traseu de baza: B. I. 3, pâna dincolo de Poiana vaii Cerbului, apoi pe marcajul rosu prin V. Seaca din Costila pâna la capatul acesteia; aci se prezinta în hornuri pe unde se poate atinge coltul si anume Hornul Central, Hornul Ascuns si Hornul Strungii Negre, toate trei ascensiuni de ordin tehnic superior.
Complexul de trei colti: Coltul mare (2205 m.), Dintele dintre Colti si Coltul Brânei, se atinge mai usor prin Hornul Ascuns. Detalii în Buletin Alpin No. 1/934.
17. Hornul Central, spartura verticala în Coltul Malinului, cu fata spre v. Seaca din Costila; traseu de baza B. I. 3 cu adaugirile de mai sus. Detalii în Buletin Alpin No. 1/935.
18. Fetele Malinului, versantele dinspre v. Seaca - v. Ţapului si V. Malinului; traseu de baza B. I. 3, cu completarile de mai sus. Detalii în Buletinul Alpin No. 1/934, No. 3-4/934 si No. 3-4/935.
19. V. Urzicii, afluent al vaii Cerbului pe partea dreapta (inscriptie pe poteca, traseul B. I. 31; prezinta doua portiuni diferite: Urzica inferioara, între confluenta cu v. Cerbului si Brâul Mare din Costila, mai usoara, desi foarte bogata în accidente de teren; intrarea pe traseul B. I. 3); Urzica superioara, între Brâul mare din Costila si platou, extretn de dificila (intrarea pe traseul B. III. 24).
20. V. Caprelor, penultimul afluent al vaii Cerbului, pe dreapta, în dreptul punctului ,.Numaraioarea Oilor"; intrarea indirect prin traseul B. I. 3 si apoi prin v. Priponului. Valea debuseaza în platou.
d) Trasee tehnice în abruptul Morarului
21. Râpa Zapezii, afluent al vaii Morarului pe dreapta, confluenta în Poiana cu Urzici, împreuna cu v. Adânca. Traseu de baza: B. II. 10 si apoi B. III. 26.
22. Acele Morarului, pe linia de separatie a crestei Morarului, dintre v. Morarului si v. Cerbului complexul de ace cuprinde: Acul mare, Degetul Rosu, Degetul Prelungit si Acul de sus, în ordine, dela E. la V., între ele situându-se trei fire abrupte, afluenti ai Râpei Zapezii; traseu de baza B. II. to, B. III 26 si B. III. 13.
Pentru ascensiunea Acului mare, detalii în Buletinul Alpin No. 3-4/935
23. Firele Morarului, afluenti ai Râpei Zapezii despartind cele patru ace ale Morarului: Firul Degetului Rosu, între Acul Mare si Degetul Rosu, si Firul Degetului Prelungit, între Degetul Prelungit si Acul de Sus.
Traseu de baza: B. II. 10, B. III. 26 si B. III. 13.
e) Trasee tehnice în abruptul Bucsoiului
24. V. Bucsoiului - mare vale ce separa cele doua ramuri ale Bucsoiului: Bucsoiul mic (estic) si Bucsoiul mare (nordic).
Traseu de baza: B. II. 7; ascensiunea sfârseste în creasta nordica a Bucsoiului.
25. Firele Bucsoiului, afluenti ai vaii Bucsoiului pe dreapta, debusând în creasta estica a Bucsoiului; ele sunt în numar de patru: V. Bucsiata, Vâlcelul Portitelor, Vâlcelul Grohotisului si Vâlcelul Bucsoiului.
Traseu de baza B. II. 7; detalii în Buletinul Alpin No. 3-4/934
26. Abruptul nordic al Bucsoiului - perete imens si putin explorat, situat pe partea dreapta a vaii Malaestilor, sub creasta nordica a Bucsoiului, traseu de baza B. II. 9.
Pentru Vâlc. Coltilor si Vâlc. Caprelor (singurele explorate), detalii în Buletinul Alpin No. 2/937.
C. DRUMURI DIN BRAN
Indicatiuni generale
Bran este denumirea colectiva sub care este cunoscuta comunitatea celor 13 sate asezate dealungul vechiului drum dintre Brasov si Câmpulung si care populeaza depresiunea Branului, cuprinsa între abruptul apusean al Bucegilor si cel rasaritean al Pietrei Craiului.
Pe mai mult de 15 km. lungime, dintre Bran-Castel 1796 m. alt.; 27 km. dela Brasov, 198 km. dela Bucuresti si 109 km. dela Câmpulung) si Giuvala (1200 m. alt.; 42 km. dela Brasov si 94 km. dela Câmpulung, sunt grupate cele doua Branuri: de sus si de jos, cuprinzând comunele: Sohodol, Poarta, Predelut si simon, Bran-Castel, Moeciul de jos si de sus, Magura, Pestera, sirnea, Fundata, Fundatica si Giuvala. Excelenta statiune climatica, indicata pentru convalescenti si anemici; centru turistic pentru Bucegi si Piatra Craiului.
Putine hoteluri si restaurante, multe pensiuni particulare; pentru turistii în trecere, recomandam Casuta Alba din Bran-Poarta.
|
