Etimologic:
TURISM = engl. to tur - a calatori, a colinda, excursie; desemna actiunea de a voiaja in Europa, sec.17;
= franc. tour - plimbare, drumetie, miscare in aer l 353c224d iber.
1841 - apare primul birou de voiaj, in Anglia, infiintat de Thomas Cook
1872 - primul voiaj in jurul lumii.
W. Hunzirer, economist de origine elvetiana defineste turismul ca:
" ansamblul de relatii si fenomene ce rezulta din deplasarea si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta atat timp cat sejurul si deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau o activitate lucrativa."
O explicatie data de OMT: turismul cuprinde activitatile desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si sejururilor in locuri situate in afara resedintei respective pe o perioada mai mare de 24 ore, dar mai mica de 12 luni, cu scopul de "losir" (recreere), pentru afaceri sau alte motive.
Turism intern = practicat de rezidentii unei tari care calatoresc numai in interiorul acesteia.
Turism emitator = rezidentii tarii care calatoresc in alta tara.
Turism interior = turism intern + turism receptor.
Turism national = turism intern + turism emitator.
Turism international = turism emitator + turism receptor.
TURIST = orice persoana care se deplaseaza spre un alt loc situat in afara resedintei obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si mai mare de 24 ore, ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat.
EXCURSIONIST = orice persoana care calatoreste pentru propria placere pe o durata mai mica de 24 ore, intr-o alta localitate decat cea de resedinta si nu exercita o ocupatie lucrativa.
CALATOR IN TRANZIT = orice persoana care tranziteaza o tara, chiar daca ramane mai mult de 24 ore, opririle sunt de scurta durata, iar motivele sunt altele decat cele turistice.
VACANTIER = orice persoana care realizeaza o calatorie de cel putin 4 zile consecutiv.
Motivele calatoriei - este necesara identificarea lor pentru evaluarea comportamentului de consum si a cheltuielilor vizitatorilor:
losir, recreere si vacanta - vizitarea oraselor, plaja, odihna, efectuarea de cumparaturi, participarea la manifestari cultural sportive ca amatori, jocuri de noroc, voiaje de nunta, croaziere, etc.
vizite la rude si prieteni - concedii de familie, participarea la funerarii, programe de ingrijire invalizi
afaceri si motive profesionale - inspectii, negocieri, instalari de echipamente, conferinte, reuniuni, congrese, targuri, misiuni guvernamentale, elevi si studenti aflati la studii in strainatate, santieristi, transportatori, persoane care participa la activitati sportive ca profesionisti
tratament medical - fitness, balneoterapie, talazoterapie (nisip), chinetoterapie (acupunctura), cure si tratamente
religie si pelerinaje
alte motive - echipajele aeronavelor destinate transportului public.
Categorii exceptate de la turisti:
persoanele care sosesc intr-o tara cu/ fara contract de munca pentru a exercita o activitate remunerata
calatori in tranzit chiar daca durata depaseste 24 ore
cei care-si stabilesc resedinta principala intr-o alta tara
cei care au dimiciliul intr-o tara si lucreaza in tara vecina.
Turismul este o ramura de interferenta ca rezultat al diversificarii activitatilor ce dau continut prestatiilor turistice. Aceste activitati sunt prezente in structura unor multitudini de ramuri economice: transporturi, constructii, industria alimentatiei, textile, telecomunicatii, cultura, industria lemnului, etc.
Turismul este o ramura de sinteze deoarece necesita intrari din alte ramuri. Are efect de antrenare si de stimulare a productiei materiale (Franta: 75% din hoteluri si restaurante sunt utilizate in turism, ~ 40% din vagoanele de dormit si restaurant, 75% din transporturile aeriene, ~ 25% din cursele de taxi, 50% din constructia de automobile, 35% din activitatile cultural artistice).
a) turismul contribuie la cresterea PIB-ului si a venitului national, datorita cresterii volumului incasarilor si realizarii de valoare adaugata.
Pe continente: Europa - 14% din PIB; Americi ~11%; Asia si Pacific - 10%; Africa ~9%.
Pe tari: Ins. Maldive 84%; Malta ~50%; Jamaica 54%; Spania 12%; Franta 8%; Elvetia 8%; Bulgaria 5%; Romania 1%.
b) turismul international de receptie contribuie la reechilibrarea balantei de plati comerciale, ca urmare a cresterii rolului incasarilor valutare rezultate din vanzarea serviciilor pe valuta si export intern.
Functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau un import:
bunuri si servicii pe care le consuma turistii pe durata deplasarii lor intr-o tara sunt asimilate pentru tara vizitata cu un export;
cheltuieli pe care le face un turist in strainatate constituie pentru tara lui de resedinta un import.
Functie de semnul soldului balantei de plati externe exista tari cu sold pozitiv, tari receptoare de turisti (Franta, Spania, Italia, Elvetia, Grecia, Austria) si tari cu sold negativ, emitatoare de turisti (tari nordice, M. Britanie, Japonia). In Romania: 1985 + 118 mil. $ export; 1991 + 3 mil$; 1995 - 107mil.$; 2000 - 61mil.$; 2001 - 87mil.$; 2002 - 61mil.$.
Turismul international poate fi exprimat prin totalitatea fluxurilor care i-au nastere intre bazinele (tarile) de cerere (emitatoare) si bazinele de oferta (tari receptoare).
Bazinele de cerere sunt, de regula, tarile dezvoltate economic, care ofera locuitorilor posibilitatea efectuarii unor calatorii internationale cu cheltuieli valutare (importatori de servicii turistice).
Bazinele de oferta sunt reprezentate de tari cu economie consolidata, dar si de tari in curs de dezvoltare. Acestea dispun de zone cu atractii turistice deosebite, beneficiind de incasari valutare (tari cu statut de exportator).
Motivatii pentru turismul international
oferta de vacanta limitata a tarilor emitatoare
absenta unor produse turistice
cererea pentru produse turistice specifice sau unicate
inaccesibilitatea unor produse turistice, fie din cauza preturilor ridicate, fie datorita valorificarii la export.
Fluxurile turistice pot fi structurate dupa continutul lor in 2 categorii:
I. fluxuri sunlust - sunt asociate cu turismul de soare sau cel determinat de alte conditii naturale (zapada, resurse termale). Ele se formeaza sub incidenta preturilor si a distantelor;
II. fluxuri wonderlust - este turismul de cunoastere (cultural, participare la manifestari artistice, sportive). Ele sunt sub incidenta calitatii ofertei si diferentierii acesteia de oferta interna.
Preferinta relativa pentru turism (pentru o anumita destinatie de vacanta) se poate determina:
a) numarul turistilor din tara (zona) X care se indreapta spre destinatia Y / populatia rezidenta a tarii (zonei) X
b) numarul turistilor din tara (zona) X care se indreapta spre destinatia Y / numarul turistilor (total) sau plecari din tara (zona) X.
Turismul contribuie la:
valorificarea unor categorii de resurse naturale si antropice care altfel nu ar putea fi valorificate, dar si la mai buna valorificare a altora din alte domenii
atenuarea dezechilibrelor inter-regionale utilizand resursele din zona, valorifica resursele de munca, pe cele naturale, dezvolta infrastructura (turismul rural, agroturismul).
Turismul contribuie la:
crearea de noi locuri de munca, aparitia de noi meserii si reducerea somajului
refacerea capacitatii fizice si psihice a oamenilor determina cresterea productivitatii muncii.
In 2002 207mil. persoane, la nivel mondial, lucrau direct in turism
In 2006 8.5% din populatia lumii lucreaza direct in turism
Pentru 2011 260mil. persoane vor lucra in turism.
La nivel de Uniune Europeana 2006 are 8 mil. de angajati in turism.
ca structura pe nivele de calificare:
40% - personal necalificat
42% - pregatire medie generala
8% - studii de specialitate turism
10 - 12% - studii superioare.
activitatea are caracter sezonier, iar salariile sunt relativ scazute.
largeste orizontul de cunoastere si faciliteaza contactul turistilor cu zone cu nivel diferit de cultura si civilizatie
turismul presupune satisfacerea unor nevoi de ordin superior
are vocatie ecologica: spor de frumusete peisagistica, controlul dezvoltat al statiunilor, orientarea fluxurilor turistice spre zone inedite (publicitatea), organizarea de parcuri si rezervatii, promovarea formelor de vacanta mai putin agresive, ecoturism, turism rural. Prin aceste activitati turismul devine un factor activ al dezvoltarii durabile.
Rolul politic al turismului
intensificarea si diversificarea legaturilor dintre natiuni
destinderea relatiilor internationale
mentinerea si consolidarea pacii (practicarea turismului religios).
|
