TURISMUL ROMANESC IN MARAMURES

TURISMUL ROMÂNESC ÎN MARAMUREs

de FRANCISC NISTOR

Presed. Sectiei T. C. R. "Maramures", Sighet

Se vor împlini în vara, 15 ani, decând într'un grup de turisti, sgribulind la un foc de ceteni umede, în o coliba din muntii Rodnei, s'a înfiripat ideia întemeierei unei societati turistice românesti, care sa puna în valoare frumusetile Maramuresului, aproape necunoscute de alta lume decât acea a localnicilor, pacurari s 11511w229l au taietori de lemne, si sa dea putinta de adapost turistilor care cutreera plaiurile si muntii sai.

Preocuparile clasei culte din Maramures, saracia si izolarea provinciei erau însa putin favorabile unei asemenea idei si entuziasmul celor ce compuneau grupul s'a spulberat la câteva saptamâni dupa terminarea excursiei.

Au trebuit sa mai treaca trei ani, pâna când ideia s'a cristalizat, în urma îndemnului dat, prin scris si viu grai, de d-l ValeriuPuscariu, pe atunci secretar general al Sectiei T. C. R. ,,Fratia Munteana" din Cluj.

Conferinta d-sale despre "Frumusetile naturale ale României", însotita de proiectiuni luminoase, tinuta sub auspiciile asociatiei,,Astra", a adunat în sala Palatului Cultural un numeros public, din care nu lipseau profesorii, elevii si elevele scoalelor: liceul de baieti,,Dragos Voda", liceul de fete ,,Domnita Ileana", scoala normala de baeti, Lt. Col. Mociulschi Leonard, astazi general, si întreg corpul ofiteresc al garnizoanei locale, compus în special din vânatori de munte au tinut sa fie prezenti la cea dintâiu manifestare turistica româneasca în Maramures.

Apoi, la 2 Iulie 1934, ia fiinta în cadrele Turing-Clubului României, Sectia "Maramures", cu sediul în Sighet, sub presidentia profesorului si artistului Traian Biltiu Dancus.

Din comitet fac parte: dr. V. Ilea, presedintele despartamântului "Astrei", dr. P. Mihaly, ing. Ion Coman, dr. Iuliu Hodor, Maior G. Bei-cea, Valeriu Rusu, subsemnatul în calitate de secretar, dr. M. Marina, prof. Jurca, dr. J. Dermer s. a.

Din motivele aratate la început, trebuia facuta în primul rând educatia publicului si în special a tineretului scolar, în spiritul turismului românesc.

Datorita pe deoparte excursiilor organizate de membrii T. C. R., cursurilor si concursurilor de ski, la care ne-au dat un deosebit de pretios concurs Batalioanele de Vânatori de munte, iar pe dealta propagandei desfasurate prin: conferinte, ceaiuri dansante, baluri, publicarei de carti postale ilustrate cu subiecte pitoresti din Maramures, aceasta ne-a reusit în buna parte.

Fondurile adunate în curs de doi ani pe aceasta cale, ne-au permis sa începem organizarea turismului pe teren, cu marcarea principalelor poteci din regiunea învecinata Sighetului, regiunea muntelui Gutâiu si a Carpatilor Padurosi.

Astfel, la începutul anului 1937, existau 160 km. de poteci marcate de T. C. R. în Maramures, cu aprobarea Comisiunei Monumentelor Naturii (44 km. în regiunea Sighet-Izvoare; 36 km. în regiunea Gutâiului; 80 km. în Carpatii Padurosi (Valea Visaului - Pop Ivan - Copilas - Lutoasa - Valea Râului - Toroiaga).

La anul urmator alt marcaj de la vrf. Prislopului peste vârfurile Galati si Pusdrele la Pietrosul Mare (2305 m.) si coborîre la Borsa, da posibilitate turistilor sa cerceteze cu mai multa usurinta versantul maramuresan al muntilor Rodnei.

Începând însa din 1937, odata cu cresterea fondurilor si marirea bunavointei acelora care sustineau cauza turismului românesc în Maramures, preocuparea principala a Sectiei T. C. R. din Sighet a fost înzestrarea masivelor muntoase cu case de adapost sau refugii pentru popasul turistilor si skiorilor.

Cu concursul composesoratului comunei Borsa, care a pus la dispozitia Turing-Clubului României, în mod gratuit atât terenul, cât si materialul lemnos necesar, cu acel al Prefecturei judetului, al membrilor si prietenilor T. C. R., Sectia,,Maramures" reuseste sa ridice la pasul Prislop (1413 m.), lânga soseaua nationala dintre Borsa - Cârlibaba - Iacobeni (24 km. de Borsa si 29 km. de Cârlibaba), casa de adapost "Bogdan Voda".

Construita în stil maramuresan, dupa planul prof. Tr. Biltiu-Dancus, casa de la pasul Prislop are o capacitate de 8 camere si mansarda, putând sa adaposteasca aprox. 40 de persoane. Ea fost onorata, înca înainte de a fi pusa în functiune de vizita M. S. Regelui Mihai - pe atunci Mare Voevod de Alba-Iulia - care împreuna cu colegii sai a poposit la casa, în vara anului 1939.

Inaugurarea casei a avut loc în aceiasi vara, la 20 August 1939, în mijlocul unei mari însufletiri, cu participarea autoritatilor si populatiei locale, cât si a numerosi membri ai T. C. R. din Consiliul de Administratie, în frunte cu presedintele T. C. R. d-1 Al. stefanescu, delegati ai Sectiilor "Fratia Munteana" din Cluj si "Bucovina" din Câmpulungul Moldovenesc[1].

În acelasi timp, Sectia "Maramures" a reusit sa achizitioneze pentru scopuri turistice urmatoarele mici cabane sau refugii:

a) Cabana de sub vrf. Ţiblesului, deasupra vaii Baicului, situata la aprox. 18 km. de Dragomiresti, construita de d-nii: dr. Juscu din Dragomiresti si ing. Dunca din Cuhea, cedata în 1937 Turing-Clubului României.

b) Cabana din vrf. Ţiganului, achizitionata de la Divizionul 5 tunuri de munte.

c) Refugiul de sub vrf. Pietrosul Mare, situat la 1900 m. altitudine, pe tarmul lacului glaciar, construit de primaria comunei Borsa, dupa planurile T. C. R. (o camera de 4 m. pe 4 m. si o bucatarie).

Împrejurarile vitrege prin care a trecut Maramuresul, în urma cedarii Ardealului de Nord, Ungariei, au întrerupt cu totul activitatea turistica româneasca, care începuse sa se desfasoare sub atât de promitatoare auspicii.

Ocupata de armata maghiara, casa de la pasul Prislop si-a vazut înstrainata întreaga ei avere, chiar din toamna anului 1940. Cladirea era însa în fiinta în Octomvrie 1944, servind de sediu unui comandament militar maghiar de munte.

Cabana de sub vrf. Ţiblesului, ca si acea din vrf. Ţiganului, au fost nimicite; refugiul de la iezerul Pietrosului exista înca, dar îi lipsesc atât usile, cât si ferestrele, care au fost distruse.

Cât priveste marcajele, unele din ele au fost în parte refacute de catre turistii unguri, altele însa au disparut cu totul din cauza intemperiilor[2].

Situatia critica, prin care a trecut si trece înca, provincia lui Bogdan si Dragos, în urma asupritoarei stapâniri maghiare, a împiedicat cu totul orice manifestare româneasca si în acest domeniu de activitate.

Pastrând însa nestirbita credinta în dreptatea care nu poate sa întârzie, membrii Turing-Clubului României din Maramuresul desrobit vor sti sa refaca ceia ce s'a distrus sub vremelnica stapânire straina si sa asigure o desvoltare temeinica turismului românesc pe plaiurile maramuresene.