TURISMUL SUSTENABIL

TURISMUL sustenabil

Obiective

Dupa ce veti studia acest capitol veti cunoaste:

ce însemna «turism durabil»;

care este impactul turismului asupra mediului;

câteva forme si exemple de turism durabil.

C teva clarificari conceptuale si terminologice

Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.

Impactul turismului asupra mediului = presupune analiza relatiei turist - rezerva turistica -produs turistic.

Dezvoltarea durabila asa cum a dovedit, speram, capitolul anterior, nu este doar o moda, ci o necessitate impusa , pe de o parte, de nivelul înalt de dezvoltare la care au ajuns unele state, iar pe de alta parte, de ramânerea în urma a economiei multor altor state.

De la aparitia sa, în 1987, conceptual dezvoltarii durabile a patruns în toate domeniile vietii economice si sociale: de la agricultura durabila pâna la transport durabil si turism durabil.

Prin activitatea conjugata dintre UICN - Uniunea Internationala de Conservare a Naturii, WWF - Federatia Mondiala pentru Ocrotirea Naturii, PNABE - Federatia Europeana a Parcurilor Nationale si Naturale, înca din 1991, s-a definit conceptual de turism durabil: " dezvoltarea tuturor formelor de turism, managementul si marketingul turistic care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare"¹⁹. Din aceasta definitie rezulta ca orice forma de turism trebuie sa respecte principiile dezvoltarii durabile, plecând de la ecoturism, turism verde si turism rural, pâna la turismul de afaceri sau cel automobilistic.

2.1. Turismul si mediul

Un numar tot mai mare dintre cei implicati, sub o forma sau alta, în activitatile de turism sunt constienti de efectele provocate de dezvotarea turistica, de impactul acestor activitati asupra populatiei si ambiantului, în ultimii ani, deceniile noua si zece ale secolului XX, s-a urmarit ca expansiunea turismului sa se realizeze echilibrat, în conformitate cu standardele care garanteaza pastrarea echilibrului ecologic si evita suprasolicitarea resurselor, poluarea si orice alte impacte negative asupra mediului.

Notiunea de impact presupune analiza relatiei turist - resursa turistic 636i81g 9; - produs turistic, care se desfasoara de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea pachetului de servicii si actiuni turistice, menite sa puna în valoare obiectivul respectiv.

Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:

cadrul natural si varietatea potentialului turistic;

existenta unei infrastructuri generale, care asigura circulatia, accesul si informarea;

prezenta unor structuri turistice de cazare, alimentatie publica, agrement.

Aceste elemente definitorii ale turismului determina mai multe tipuri de impact, care pot îmbraca forme pozitive sau negative de manifestare.

Impactul politic

Este determinat de pozitia în politica turistica a guvernului privitoare la industria ospitalitatii, care pentru cazul României consideram ca ar trebui sa aiba urmatoarele directii:

turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui sa se dezvolte în viitor cu sprijinul statului;

folosirea în mod optim a resursele naturale, culturale, ale teritoriului national, cu asigurarea
protectiei acestora;

ridicarea calitatii amenajarilor turistice si a serviciilor turistice si prin îmbunatatirea politicii de
resurse umane;

modernizarea infrastructurii generale si extinderea ei în folosul dezvoltarii turismului;

rolul si dimensiunea sectorului privat în turism trebuie sa fie marite considerabil.

în cele ce urmeaza vom face o analiza a tipurilor de impact. Existenta si evolutia omului, a societatii în ansamblul sau sunt determinate de calitatea mediului, în acest sens mediul, definit prin totalitatea factorilor naturali si a celor creati prin activitatile umane aflati în strânsa interactiune, influenteaza echilibrul ecologic, determina conditiile de viata, de munca si perspectivele dezvoltarii societatii

Desfasurarea eficienta a activitatilor turistice presupune existenta unui mediu înconjurator adecvat, având calitati superioare atât în privinta conditiilor naturale, cât si a celor create de om. Printre motivatiile turistice un loc tot mai însemnat revine nevoii de destindere, de recreere, de odihna activa într-un mediu agreabil, cu o natura nealterata: aer curat, apa, soare, zapada, liniste, peisaje reconfortante. Altfel spus, mediul si calitatea acestuia reprezinta conditia fundamentala a desfasurarii activitatilor turistice.

Amenajarea si valorificarea prin turism a naturii si a valorilor culturale, fara discernamânt si la întâmplare, pot produce în timp si spatiu efecte defavorabile asupra tuturor componentelor de mediu.

Impactul social

Se manifesta prin influenta pe care o are turismul asupra modului de viata traditional al locuitorilor unei zone, asupra largirii orizontului lor spiritual si profesional, în conditiile în care modul de viata socio-economic are tot mai acute tendinte de generalizare si uniformizare, pastrarea unor elemente cu specific traditional, vor ocupa un loc important în viitorul asezarilor incluse în activitati turistice.

Acestea reprezinta caile de pastrare a unei identitati socio-culturale, de dobândire a unei personalitati distincte în cadrul turistic local, national si chiar mondial. Aceasta valorificarea prin turism a patrimoniului natural si cultural al unei zonei turistice prezinta ,în plan social, atât un impact pozitiv, cât si unul negativ.

Impactul pozitiv se exemplifica prin:

cresterea sansei sociale si profesionale prin realizarea de noi locuri de munca, în servicii turistice
si infrastructura generala;

crearea de noi locuri de munca sezoniere, cu precadere pentru tineri (elevi, studenti, etc.) si femei;

asigurarea si dezvoltarea progresului social, de crestere a curateniei si igienei publice, a
confortului general în localitatile turistice;

scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor
realizate;

dezvoltarea sentimentelor de întelegere si toleranta deoarece schimburile interculturale între turisti
si populatia gazda faciliteaza disparitia barierelor lingvistice, sociale, rasiale, religioase, culturale.

Impactul negativ se poate materializa prin:

perturbarea si distrugerea treptata a modului de viata traditional, în cadrul structurilor sociale;

acceptarea de catre populatia locala a unor influente negative în plan social.

Pentru populatia din zonele rurale bunaoara, dezvoltarea în timp si spatiu a activitatilor turistice poate conduce la renuntarea la modul de viata si la ocupatiile traditionale (pastorale, silvicultura, artizanat si mica industrie, etc.) în favoarea unor activitati si servicii turistice care aduc venituri mai rapide si mai importante.

Acest exemplu din Caraibe aduce o alta lumina n ntelegerea dezvoltarii de durata. Aici nu este vorba doar de responsabilitatea guvernului sau a noilor turisti, de parcuri nationale sau de parcuri de animale. Este vorba si despre populatia locala si legaturile dintre aceasta si sectorul privat.

Impactul economic

Materializat prin dezvoltarea locala si regionala a localitatilor mai putin favorizate sub aspectul resurselor economice, impactul economic total se concretizeaza în volumul determinat de cheltuielile turistice. Din acest punct de vedere masurarea impactului economic poate tine seama de trei elemente:

impactul direct care evidentiaza efectele primei runde de circuit
monetar provenit de la turist;

impactul indirect masoara efectele derivate ale rundelor aditionale cauzate de recircularea
unitatii monetare initiale a turistului;

impactul indus (stimulat) comensureaza efectele derivate cauzate de angajatii unei firme
turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor în alte sectoare de afaceri.

în aceasta situatie impactul economic total este egal cu efectele impactului indirect plus impactul indus al cheltuielilor turistului, în mod logic efectul multiplicator al turismului (K) este exprimat prin însumarea celor trei impacturi, raportate la impactul direct:

impactul _ direct + impactul _ indirect + impactul _ indus

K =

impactul _ direct

Rezulta ca orice cheltuiala initiala a unui turist trece prin numeroase runde; asemanator cu impactul provocat de o piatra aruncata într-o oglinda linistita de apa, suma initiala a cheltuielilor turistului reverberând, raspândind cercuri concentrice tot mai largi, dar si din ce în ce mai putin sesizabile, în economia unui areal turistic.

Privind din acest unghi, se pune problema dezvoltarii unui sector turistic durabil. Conceptul de turism durabil este de data mai recenta, fiind determinat de procesul de crestere a populatiei, de dorinta de ridicare a nivelului trai ca si de cunoasterea capacitatii de suport a mediului.

Dezvoltarea durabila se bazeaza pe urmatoarele principii esentiale:

stabilirea limitelor ecologice, a standardelor si normelor de consum, cu reducerea consumurilor
nejustificate;

redistribuirea activitatii economice si realocarea resurselor, satisfacerea nevoilor esentiale ale
vietii, si în acelasi timp crestere economica;

mentinerea unui optim de populatie, cresterea demografica fiind în concordanta cu potentialul
ecosistemelor exploatabile;

conservarea resurselor de baza si pastrarea arealelor naturale care sustin patrimoniul genetic al
florei si faunei;

acces legal la resurse, cresterea efortului tehnologic si folosirea rationala a acestora;

stabilirea unei rate minime de exploatare si de consumare a resurselor asa zise "inepuizabile";

controlul comunitar, rolul comunitatii locale asupra luarii deciziilor de - dezvoltare locala;

asigurarea unui management al tuturor resurselor care sa puna accent pe calitate.

Pornind de la punctele cheie ale dezvoltarii durabile, impactul activitatilor turistice presupune urmatoarele:

cresterea viabilitatii unor localitati cu resurse naturale reduse;

utilizarea terenurilor slab productive agricol, prin realizarea unor dotari turistice corespunzatoare;

cresterea veniturilor banesti ale locuitorilor în conditiile reducerii pasunatului si a exploatarilor
silvice;

cresterea puterii economice a localitatilor, prin obtinere de noi venituri din noi taxe si impozite
locale;

încurajarea activitatilor traditionale, mai ales a acelora cu caracter artizanal si de mica industrie
traditionala;

dezvoltarea unui comert specific bazat pe produsele economice locale si mestesugaresti;

veniturile obtinute din turism si comertul specific acestui cadru, pot contribui la sustinerea
actiunilor de modernizare a obiectivelor culturale, de refacere ecologica a peisajelor valoroase;

aportul de profit si devize - ca urmare a activitatilor de primire, gazduire, transport si alimentatie
publica - vor reprezenta o contributie importanta în planul dezvoltarii locale.

Dar dezvoltarea economica are si repercusiuni negative, mai ales când se depasesc anumite limite, urmarea fiind afectarea mediului ambiant.

Prezenta reliefului variat, cu suprafete împadurite sau vegetatie apreciabila reprezinta modalitatea cea mai simpla de reducere si raspândire a factorilor poluanti. Important este ca exploatarea resurselor naturale (lemn, piatra, carbune, petrol, sare, etc.) dintr-o zona sa se faca rational, pentru a pastra si permanentiza un potential natural atractiv si valoros, ca si pentru: reducerea efectelor de poluare naturala si antropica, prevenirea fenomenelor de desertificare ori de degradare a apelor, solului si vegetatiei, mentinerea unui climat placut si stabil, în scopul mentinerii si pastrarii atractivitatii peisajului.

Padurea are si ea un rol deosebit în bilantul caldurii, în acumularea, curatarea, reglarea distributiei resurselor de apa, reducerea actiunii vânturilor puternice, în formarea solurilor si permanentizarea unor nise ecologice de flora si fauna.

Impactul negativ al activitatilor economice este exprimat de:

presiunea asupra exploatarii resurselor;

distrugerea treptata a mediului înconjurator;

utilizarea tehnologiilor neperformante care conduc la produse slabe calitativ, la consum mare de
materii prime si energie, precum si la cresterea poluarii prin produse secundare.

Impactul cultural

Este dominat de relatia dintre turisti si populatia locala, care nu este întotdeauna benefica în plan local.

Aspectele pozitive sunt date de:

dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase;

diversificarea formelor de artizanat;

favorizarea cresterii interesului populatiei locale pentru pastrarea si conservarea obiectivelor de
interes turistic, naturale si culturale, care astfel pot fi valorificate;

initierea unor noi actiuni culturale în plan religios, de pelerinaj la manastiri, cu scopul satisfacerii
sentimentului de sacralitate crestina, de respect fata de valorile morale.

Aspectele negative sunt mai numeroase, iar aparitia lor se face simtita dupa un interval relativ mai lung de timp:

aparitia de schimbari a mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, pastrarea unor
obiceiuri, datini doar pentru ca sunt pe gustul turistilor, aparitia kisch-ului;

adaptarea si copierea de catre rezidenti a unor atitudini si comportamente noi, atribuite turistilor;

aparitia unor potentiale conflicte si antagonisme, atunci când turismul devine fenomen de masa,
suprasaturat, si conduce la disparitia sentimentului de mândrie fata de propria cultura;

cresterea costului vietii, dezvoltare ultrarapida a modelului societatii de consum, distrugerea
treptata a spontaneitatii sociale, pe plan local.

Ce se întâmpla cu marea la Praia do Forte? Studiu de caz

în urma cu 15 ani, 1500 de oameni, ce locuiau în oraselul de pe coasta Braziliei numit Praia do Forte, nu aveau electricitate, iar accesul spre interiorul continentului se realiza cu ajutorul unui mic drum de lemn. între timp, la o departare de 6000 de mile de-a lungul coastei braziliene, câstiga teren din ce în ce mai mult dezvoltarea litoralului. Datorita instalarii electricitatii, construirii unui pod si a unei autostrazi, sosirea turismului în Praia do Forte a fost de neevitat. Din fericire, legislatia si regulile au ajutat la ghidarea dezvoltarii ca sa nu se distruga mediul înconjurator. Praia do Forte ilustreaza o dezvoltare de succes si protejare a unei coaste de litoral ecologice în sânul comunitatii locale, în 1996, Praia do Forte a câstigat Premiul pentru Turism cu protejarea Mediului oferit de SENAC, o organizatie non-profit de educatie din Brazilia, deoarece a folosit ecoturismul ca o unealta în conservarea ecologica a zonei.

Adapostit între palmieri, în partea de nord a plajei braziliene, se afla hotelul statiunii Praia do Forte. Doua aspecte fac deosebit acest hotel: în primul rând este un suporter al conservarii naturii reflectat în ajutorul oferit la înfiintarea Departamentului de Mediu ai caror angajati sunt biologi; în al doilea rând, participa la un proiect de protejare a cinci specii de broaste testoase marine.

Din 1979 nu a mai existat nici un efort de proteja populatiile de broaste testoase a caror numar s-a micsorat datorita vânatului broastelor testoase femele care îsi depuneau ouale, datorita consumului de oua de broaste testoase, precum si a folosirii irationale a plajei si degradarii mediului înconjurator.

Institutul^Federal Brazilian pentru Mediu a început o cercetare în 1983 si a construit o statie în zona. în zilele noaste, statia este birou central, conducând eforturile a 200 de angajati din 22 de statii raspândite de-a lungul coastei braziliene, majoritatea lucratorilor fiind pescari localnici.

Campanile de educare au fost organizate pentru comunitatile locale ca sa promoveze grija si suportul pentru protejarea mediului. Lucrând ca pazitor de broaste, fiecare pescar localizeaza si monitorizeaza cuiburile de-a lungul unei zone de 3 mile de plaja. Unele oua sunt transferate în incubatoarele statiilor locale, însa ouale gasite de-a lungul celor 13 mile de plaja din Praia do Forte nu se transfera. Protejata si monitorizata, aceasta plaja detine cea mai mare concentrare de cuiburi.

La sediul central, turistii si localnicii pot observa broastele testoase foarte colorate conform celor 4 stadii diferite de viata. Aceasta experienta creste dorinta de a acorda ajutor conservarii habitatului acestor animale. Proiectul de protejare a cuiburilor ajuta la îndeplinirea scopului unui alt proiect de cercetare ce se ocupa cu eliberarea miilor de pui de broaste testoase în mare.turistii genereaza fonduri pentru aceste proiecte prin cumpararea de produse inscriptionate cu numele programului (TAMAR) ca de exemplu tricouri, pixuri, brelocuri realizate de populatia locala.

Azi, protejarea frumusetii si diversitatii zonei s-a aliat cu dezvoltarea turismului o potentiala retea de durata. Populatia locala este capabila sa-si mentina conservate traditiile si obiceiurile: localnicii înca pescuiesc, copiii înca vâneaza oua de broaste testoase, însa acum le aduc la laboratoarele statiilor locale.

Micile afaceri se bazeaza pe dolarii turistilor. Acestia sunt plimbati într-un mediu nepoluat. Eliberat de predatori umani si nepoluat, mediul ajuta la supravietuirea broastelor testoase marine. La rândul lor, acestea genereaza ajutor pentru protejarea zonei atâta timp cât ramân frumoase ceea ce constituie principala atractie turistica a regiunii.

2.2. Forme ale turismului durabil

Dezvoltarea turistica durabila nu este doar un concept dezbatut, completat sau reformulat în cadrul conferintelor purtate pe aceasta tema. Necesitatea protejarii bogatiilor naturale, sociale si culturale care constituie patrimoniul comun al umanitatii si a satisfacerii nevoilor turistilor si populatiei locale a generat aparitia în practica a unor forme de turism durabil. Obiectivele, principiile, cerintele dezvoltarii turistice durabile se regasesc în forme ale turismului cum ar fi: ecoturism, turism rural sau turism cultural. Aceste forme sunt expresia dorintei ca turismul sa reprezinte nu numai în prezent un factor pozitiv si dinamic de dezvoltare si o solutie practica de pastrare nealterata a mediului.

Din definitia data însa la începutul acestui capitol turismului durabil rezulta ca toate formele de turism (nu numai cele enuntate anterior) ar trebui sa respecte principiile dezvoltarii durabile si deci, implicit, principiile turismului durabil:

activitatea turistica trebuie initiata cu mijloace proprii ale comunitatii locale, iar aceasta
trebuie sa-si mentîna controlul asupra dezvoltarii turistice;

turismul trebuie sa ofere rezidentilor locuri de munca care sa duca la îmbunatatirea
calitatii vietii comunitatilor locale si trebuie realizat un echilibru între activitatile
economice deja existente în zona si activitatea turistica;

trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toate nivelurile: national, regional si
local, bazat pe standarde internationale deja acceptate. Pot fi stabilite, de asemenea, liniile
directoare pentru operatorii din turism, monitorizarea impactului diferitelor activitati
turistice, cât si limitele de acceptabilitate pentru diferite zone;

trebuie realizate programe educationale si training pentru îmbunatatirea managementului
în domeniul protectiei resurselor naturale si culturale²².

Dezvoltarea turistica durabila, prin formele sale practice, conciliaza interese si obiective antagoniste, favorizeaza parteneriatul si cooperarea între decidenti, operatori si consumatori si promoveaza interesul general pe termen lung, dincolo de cel particular, imediat.

Formele de acum "clasice" ale turismului durabil, cu care acesta este înca confundat sunt prezentate pe larg în capitolele ce vor urma. Ceea ce trebuie retinut însa este faptul ca, plecând de la oricare din criteriile de clasificare, definirea tuturor formelor de turism trebuie sa contîna ideea de durabilitate. Ecoturismul, turismul rural, turismul stiintific, turismul cultural sunt doar "avangarda" formelor de turism durabil.

Desi industria turistica acorda mai mare importanta problemelor legate de mediu si tot mai multa atentie turismului durabil, diferentele dintre bunele intentii exprimate de oameni atunci când sunt supusi cercetarilor si ceea ce ei vor face efectiv în vacante, nu ar trebui subestimate. Nu exista nici un dubiu ca turismul, daca este bine planificat si condus, poate ajuta la generarea veniturilor pentru populatia locala si poate accelera dezvoltarea regiunii. A devenit o sursa majora pentru multe arii si numeroase tari din lume. Patrimoniul mondial, cultural si natural de exemplu atrage acum vizitatori din toata lumea si poate deveni motorul dezvoltarii locale. Dar mai multa atentie trebuie acordata impactului fizic si cultural al turismului de masa inclusiv pierderile indirecte ce apar acolo unde se manifesta supraaglomerarea. Un exemplu în acest sens îl reprezinta studiul de caz prezentat mai jos.

Jamieson, W; Noble,A - A manual for sustainable tourism destination management, CUC - UEM, Project, AIT, 2000, preluat din www.gdrc.org/ucm/eco-tour/whatis-sustour.html.

Program de turism cu impact scazut în comunitatea Q'eqchi'es
din Alta Verapaz, Guatemala

înca din 1990, Proiectul Eco-Quetzal (PEQ) a contribuit la protejarea habitatului padurilor umede Quetzal din Muntii Alta Verapaz, una din cele mai sarace zone din Guatemala.

Saracia, lipsa alternativelor de venit si cresterea populatiei au dus la transformarea padurilor în culturi de porumb. PEQ acopera o zona de 200 km² cu 80 de proprietari. Padurea este locuita de maimute, salamandre, orhidee si o varietate de plante medicinale. Cele 37 de sate ce înconjoara padurea sunt foarte sarace, au o mare nevoie de servicii medicale si se confrunta cu o înalta rata de natalitate. La o altitudine de 2500 de metri, zona nu este electrificata, nu are apa potabila, comunicarea sau accesul vehiculelor sunt aproape imposibile.

Ca si alte grupuri de oameni din Guatemala, locuitorii au fost mutati din zonele joase cu pamânt mai fertil în zonele înalte ale muntilor. Fiind în mod traditional fermieri, familiile se bazau pe recoltele sezoniere de porumb, fasole sau malanga. Datorita cresterii ratei natalitatii, acest sistem cultural nu mai este valabil si pune o problema spinoasa padurii, principala resursa a muntilor.

Luând în considerare acuta nevoie pentru surse suplimentare de venit, dar si marea cerere pentru destinatii turistice speciale si interesante, PEQ a decis implementarea unui program numit "Aventuri în padurea cu nori". Este primul program din Verapaz ce a fost dezvoltat în familiile locale. Acestea au participat la cursuri ce au vizat gatitul, igiena, întâlniri cu ghizii ce vor conduce turistii în padurea tropicala.

S-a constituit un Comitet implicat în luarea deciziilor pentru program, incluzând tipurile de servicii si preturile aferente. Publicitatea a fost facuta prin intermediul tour-operatorilor, agentiilor de turism, scolilor spaniole si al restaurantelor (fluturasi, calendare, postere). Astfel, numarul vizitatorilor a crescut de la an la an, iar profilul acestora este schimbator (de la turistul de 25 de ani interesat de cultura Maya si natura la turistul de 32 de ani, profesionist interesat de Panorama Quetzal). Aceasta schimbare indica faptul ca programul a câstigat o audienta din ce în ce mai mare si o imagine ce atrage mai multi turisti în materie de servicii.

Privirea padurii este cea mai reusita în sezonul umed, între februarie si iunie, în timpul celorlalte luni, se organizeaza cursuri de prelucrare a obiectelor autohtone (artizanat) de catre femeile din comunitate.

Din cauza faptului ca din 80 de familii numai 20 au putut primi turisti fiindca aveau în proprietate padure virgina, au aparut conflicte între familii, diverse gelozii si opinii nu prea bune despre turisti. S-a hotarât crearea unui fond constituit din contributia fiecarui turist (20 Quetzales) ce va fi dat în folosul comunitatii (pentru construirea de scoli s.a.). Problemele dintre localnici si vizitatori în ceea ce priveste aspectele culturale si sociale sunt rezolvate cu ajutorul teatrului popular, în mici piese de teatru jucate de persoane PEQ sau voluntar, sunt abordate diverse teme despre mâncare, idei de igiena, sanatate si confort. Teatrul motiveaza familiile sa îsi exprime opiniile si ajuta PEQ sa înteleaga dinamica sociala a comunitatii.

PEQ a început sa investeasca în turismul cu impact scazut în 1997. Familiile din doua comunitati au primit turisti în casele lor, unde acestia au trait experienta vietii zilnice a populatiei Maya. PEQ lucreaza cu comunitatea Q'eqchi'es în satele lor pentru a promova folosirea de durata a resurselor naturale prin identificarea unor surse alternative de venit ca de exemplu agricultura de durata si arta mestesugaresca, precum si cresterea grijii pentru valoarea padurii prin educatia privind mediul înconjurator si programe de cercetare si monitorizare. Pe viitor, familiile au decis sa nu mai taie padurea ce o detin pentru a câstiga beneficii de la vizitatorii straini, în 1999, numarul familiilor participante a crescut, iar, în prezent, PEQ încearca sa se extinda si în alte comunitati. Un produs al programului pentru turisti este crearea unui circuit prin întreaga regiune. Prin promovarea întregii regiuni se spera sa se atraga mai multi turisti în zona împadurita.

Relatia dintre industria turismului si patrimoniul mondial este de aceea delicata pentru ca turismul este totodata un argument puternic pentru stabilirea bunurilor patrimoniului mondial. Daca lumea nu mai poate suporta consecintele sociale si ecologice ale numarului de vizitatori adusi în zone ce intra în patrimoniul mondial, atunci mult mai multa atentie va trebui acordata aducerii patrimoniului mondial, cultural si natural la oameni.

O prima alternativa sugerata de UNESCO (pentru turismul de masa) este dezvoltarea parcurilor tematice. Acestea se bucura deja de succes, notabil fiind cel al Corporatiei Walt Disney. Desi datele despre provenienta si profilul vizitatorilor parcurilor Disney sunt considerate aproape secrete comerciale, se pare ca aceste parcuri au tinut milioane de oameni departe de alte destinatii unde probabil ar fi provocat mult mai multe pagube. Expansiunea acestor centre de la originalul Disneyland din Los Angeles, California (1955) în Florida si alte colturi ale SUA (1971), la Tokyo (1983) si recent la Paris (1992) garanteaza deturnarea unor fluxuri turistice.

în ciuda criticilor aduse parcurilor tematice pentru caracterul lor total artificial, nu exista nici un dubiu ca ele furnizeaza un tip de turism pe care milioane de oameni îl practica. Aceste parcuri sunt foarte atent proiectate si datorita izolarii lor de comunitatile din împrejurimi, asemenea parcuri contribuie foarte putin la contaminarea culturala a populatiei locale care adesea se plânge ca singurul dezavantaj îl reprezinta slujbele slab platite din sectorul tertiar.

A doua alternativa la turismul de masa sugerata de specialistii UNESCO nu este chiar complet diferita de prima si se bazeaza pe continua dezvoltare a tehnologiei computerelor care va face posibila "vizitarea virtuala" a zonelor cuprinse în patrimoniul mondial. Aceasta înseamna ca tehnicile remarcabile folosite pâna acum doar de pilotii militari si astronauti vor deveni accesibile pentru milioane de cautatori de aventuri. Ei vor putea sa "zboare" în jurul lumii prin simpla vizitare a site-ului "Reality Park", purtarea unui coif si a unor manusi cu sofisticate fibre optice, stimulatori audio si olfactivi. Sistemele realitatii virtuale fac astazi din filmele tridimensionale un mare hit în parcurile tematice.

Viitorul dezvoltarii durabile depinde de restructurarea economiei globale si necesita schimbari majore în comportamentul uman, în sistemul de valori si stilul de viata. "Nu mai putem pretinde ca turismul este unul dintre cele mai bune moduri de a realiza dezvoltarea durabila locala, când el este mai degraba antidotul dulce-amar al dezvoltarii durabile de oriunde".²³ Patrimoniul mondial, cultural si natural trebuie folosit cât mai bine pentru a sensibiliza oamenii în ceea ce priveste importanta construirii de legaturi între natura si cultura, între culturi diferite.

Bernd von Droste - "Tourism, World Heritage and sustainable development", în cadrul 2¹"¹ Pan-European Colocvy on Tourism Environment, Bucuresti, 1992.

Intrebari de autoevaluare

Definiti turismul durabil.

Care sunt tipurile de impact ale activitatii turistice asupra mediului?

Enumerati efectele negative ale turismului asupra mediului.

Enumerati efectele pozitive ale activitatii turistice asupra mediului.

Comunitatea din Padurea Maya (Belize) ce se bazeaza pe ecoturism

Studiu de caz

Asociatia de Ecoturism din Toledo (TEA) are propria sa filosofie. TEA a fost fondata în 1990 de un grup din districtele Toledo, Garifunas si Creoles. Rezidentii doreau sa implice în turism satele lor si sa gaseasca o cale de a creste veniturile lor prin acest tip de activitate.

Ei au contactat un om de afaceri din Punta Gorda care era implicat în turism cu propira sa casa. De la aceasta întâlnire a venit ideea constituirii unui sistem de case de oaspeti în satele localnicilor, programul numindu-se "case de oaspeti taranesti si eco-poteci". Acesta s-a dezvoltat si a dat rezidentilor oportunitatea de a participa la planificarea, managementul, beneficiile si controlul ecoturismului în satele lor. Odata cu dezvoltarea turismului în zona, o prioritate importanta a asociatiei cinstituite a fost de a controla turismul în comunitati pentru a nu avea efecte negative asupra vietii si culturii satului.

Astfel, filosofia TEA este ca fiecare comunitate sa aiba o capacitate de primire a unui numar de turisti pe care îl poate sustine. Pentru a nu fi suprapopulate, a trebuit dezvoltat un sistem în care fiecare sat sa munceasca prin rotatie asa încât turistii ce viziteaza zona sa fie împartiti între sate. Când turistii sosesc la Oficiul TEA din Punta Gorda, fiecarui sat îi vine rândul la primirea turistilor. Odata ce un sat a primit un grup, îsi asteapta rândul pâna când toate celelalte sate au primit vizitatori, în acest fel veniturile din turism sunt împartite si asa se întâmpla si cu impactul.

în fiecare oras, diferite familii participa la programul caselor pentru oaspeti, preparând mâncarea pentru acestia, asteptându-l, servind ca ghizi si în unele cazuri fiind povestitori, dansatori sau muzicieni. O data ce o familie si-a îndeplinit serviciul la bucatarie, ea reia acelasi serviciu numai dupa ce toate celelalte familii l-au îndeplinit.

Un alt scop este ca aceasta rotatie sa minimizeze conflictele între comunitati si între rezidenti, astfel încât sa nu se întâmple ca o familie sa monopolizeze casa de oaspeti, în acest fel, fiecare familie nu munceste în plus, nu este supraexpusa la activitatea turistica si nu îsi sacrifica pentru turism celelalte activitati.

Casele de oaspeti sunt construite din lemn local, iar turistii consuma mâncaruri traditionale si au oportunitatea sa participe la activitatile satului. O potentiala consecinta negativa rezultata din experientele oferite turistilor ce viziteaza comunitatea este ca orice manifestare culturala incluzând dansuri, povesti, muzica, mestesuguri are un pret. Aceasta valoare monetara se adauga astfel traditiilor culturale care pot sa-si piarda din semnificatia spirituala si culturala, ele putând usor deveni simple produse ce se pot vinde.

în concluzie, cel mai important aspect al programului initiat de TEA este ca încearca sa distribuie cât mai corect si uniform veniturile provenite din turism. TEA crede ca turismul poate sa suplimenteze veniturile populatiei, dar aceasta activitate trebuie sa fie complementara activitatilor traditionale ce se desfasoara în sate. în acest context turismul reprezinta o diversificare a activitatilor comunitatii în loc de a înlocui o activitate cu o alta.