Academia de Studii Economice
Facultatea de Comert
Tara Hategului – inima tuirsmului rural
din judetul Hunedoara
I. Stadiul cunoasterii
Justificarea titlului: Am ales acest titlu pentru a sugera faptul ca Tara Hategului reprezinta din punct de vedere al traditiilor, obiceiurilor si datinilor folclorice, mestesugurilor traditionale si portului inconfundabil, conservarii vietii satului o importanta componenta a turismului rural din Judetul Hunedoara dar si o regiune etnografica distincta si bine personalizata a Romaniei.
1.Turismul rural – acceptiuni generale
Turismul reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei permanente, obisnuite, pentru o perioa 111b14b da consecutiva ce nu depaseste un an calendaristic, cu scop de loisir, pentru afaceri, tratament, vizite la rude si prieteni, pelerinaj, studii, etc.
Turismul rural este o forma de turism care se desfasoara im mediul rural, valorifica resursele turistice locale(naturale, culturale si economice) ca si dotarile si echipamentele turistice inclusiv pensiunile si pensiunile agroturistice. Utilizeaza diverse spatii de cazare:hanuri si hoteluri rurale, adaposturi, sate turistice, ferme, etc si imbraca forme variate de sejur, cu un spectru larg de motivatii: odihna si recreere, tranzit, cultura, cunoastere, religie, practicarea unor sporturi.
Agroturismul este o forma de turism rural care utilizeaza pentru cazarea si servirea mesei numai pensiunile turistice rurale si pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractii turistice naturale si de valori cultural-istorice, de traditiile si obiceiurile prezente in mediul rural.
Stresul si poluarea sunt factori nocivi tot mai prezenti in orase. Orasenii resimt, din cand in cand, nevoia de a se intoarce la natura si de a regasi echilibrul fizic si psihic pe care orasul nu il mai poate oferi. Ei sunt atrasi de frumosul, puritatea, armonia vietii rurale, de un mediu natural mai putin alterat. Tot mai multi turisti doresc sa cunoasca “pe viu” ospitalitatea, obiceiurile gastronomice, artizanatul si ritualurile satesti.
Odihna, aerul curat, consumul de alimente proaspete, degustarea vinurilor,
a unor preparate din gastronomia taraneasca, sunt argumente solide pentru
practicarea turismului rural.
Arta populara, religia si stravechile obiceiuri si datini crestine,
posibilitatea de a se afla in mijlocul evenimentelor specifice locului (sezatori,
serbari, targuri, festivaluri, etc.) chiar si terapia muncii fizice sunt in
egala masura puncte de atractie. La fel si vanatoarea, pescuitul sportiv,
drumetiile, odihna la rauri si lacuri constituie un motiv de a petrece
concediul in alt tip de conditii.
La nivel european spatiul rural ocupa 85% din suprafata teritoriului, cu decalaj pronuntat fata de urban in asigurarea calitatii vietii. In viziunea europeana satul are urmatoarele functii:
1) functia economica care garanteaza satisfacerea de:
- nevoi alimentare
- venituri corespunzatoare comparabile cu profesiile liberale
- protectia mediului
2) functia ecologica, orientata spre conservarea de:
- resurse naturale: apa, sol, aer
- biotipuri (spatii verzi), mediu
- peisaj
- biodiversitate
3) functia socio-culturala, menita sa asigure si sa largeasca viata asociativa locala.
Satul ocupa un loc central in tendinta societatii romanesti spre europenizare lucru demonstrat si de datele statisitce:
- spatiul rural reprezinta 89% din suprafata tarii
- cuprinde o populatie de 45% din totalul populatiei cu 45% din totalul familiilor si 46,8% din totalul locuintelor.
2. Localizarea si caracterizarea judetului Hunedoara
Asezare: Judetul Hunedoara este situat in partea central-vestica a Romaniei si este traversat de paralela de 46° latitudine nordica si de meridianul de 23° longitudine estica. Se invecineaza cu judetele : Gorj la sud; Caras Severin si Timis la vest; Arad la nord-vest; Alba la nord-est; si cu Valcea la sud-est; Suprafata totala a judetului Hunedoara este de 706 267 ha, ca suparafata impadurita judetul ocupa locul al 3-lea la nivel national 312 761 ha. In judetul Hunedoara exista 7 municipii (Deva, Brad, Hunedoara, Lupeni, Orastie, Petrosani, Vulcan), 7 orase (Aninoasa, Calan, Geoagiu, Hateg, Petrila, Simeria, Uricani), 55 comune si 457 de sate.
Nivelul de dezvoltare economico-sociala
Populatia judetului Hunedoara la 1 iulie 2003 era de 489. 872 de locuitori din care 92,2% romani, 5,2% maghiari, 1,4% rromi, 0,4% germani si 0,3% alte etnii. Populatia din mediul urban reprezinta 77% dintre locuitori, iar cea rurala 23%.Din punct de vedere economic numarul de somerii inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in Judetul Hunedoara in 2003 este de 26. 616 persoane cu o rata a somajului de 12,5%.Numarul mediu al salariatilor in 2003 pe total economie a Judetului Hunedoara este de 122.648 din care in hoteluri si restaurante este de 1.127 ceea ce reprezinta 0,92%.. Castigul nominal mediu net lunar pentru judetul Hunedoara in hoteluri si restaurante este de 2.851.002 lei/salariat unul dintre cele mai mici fata de celelalte activitatii economice.
Infrastructura
Retelele cailor
de transport la 31 decembrie 2003- se
prezinta dupa cum urmeaza: lungimea cailor ferate – total: 338 km,din care
electrificate: 223 km ;lungimea drumurilor publice la – total:3107 km
din care modernizate: 679 km ;lungimea drumurilor nationale – total: 383
km, din care modernizate: 349 km ; lungimea drumurilor judetene si
comunale – total: 2.724km, din care modernizate: 330 km Densitatea drumurilor
publice pe 100 kmp teritoriu este de 44km ,iar acest lucru este destul de bun avand in vedere faptul ca
desitatea drumurilor publice pe total Romanie era la nivelul anului 2003, 33.1
km pe 100kmp. Judetul Hunedoara este srtabatut de o retea de drumuri europene
(E68,E69, E79), drumuri nationale (DN62B, DN74, DN66) care leaga principalele
zone turistice ale judetului.
In judetul Hunedoara turismul nu ocupa o parte prea insemnata numarul salariatilor angajati in turism este mic fata de celelalte domenii, iar acest lucru se datoreaza in primul rand slabei dotarii cu echipamente la care se adauga si o slaba motivare a acestora, castigul salarial fiind unul dinre cele mai mici, locul de varf ocupandu-l industria.
3. Prezentarea potentialului turistic al judetului Hunedoara
Asezat in SV Transilvaniei, la contactul dintre Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali si avind un relief predominant montan, judetul Hunedoara a fost binecuvantat de natura cu un relief impresionant prin maretie si cu un subsol bogat in resurse. La generozitatea naturii se adauga necontenita prezenta pe aceste meleaguri a oamenilor, care au faurit o istorie multimilenara, cu vestigii ce pot fi intilnite la orice pas. Din aceasta fericita simbioza dintre om si natura a rezultat un potential turistic deopotriva variat si atragator.
3.1 Potentialul natural
Relieful
Potentialul turistic natural poarta amprenta reliefului predominant muntos cu inaltimi ce coboara de la 2500 m in sud (Muntii Retezat si Parang), la 200 m in Valea Muresului. Dincolo de maretia lor, ilustrata de prezenta a numeroase varfuri de peste 2000 m altitudine, muntii frapeaza si atrag prin varietatea tipurilor de relief si prin bogatia elementelor hidrogeografice si biogeografice. Versantii abrupti, stancariile si grohotisurile, urme ale ghetarilor de altadata, sunt trasaturi definitorii ale acestor munti. Relieful caracteristic se impune prin varietatea formelor - pesteri, vai in chei, doline, avenuri, sohodoluri, pajisti alpine si peisaje glaciare - mai ales in Muntii Sureanu (zona Platformei Luncanilor), Retezatului, Valcanului si Poiana Rusca- acestia fiind usor accesibili. Alte atractii tuirstice ale judetului sunt numeroasele pesteri prezente in aceasta regiune : Pestera Cioclovina, Pestera Sura Mare, Pestera Tecuri.
Clima este temperat continentala, cu etajare evidenta pe verticala, cu precipitatii neuniform repartizate, cu vant ce bate dinspre nord-vest.Intervalul de zile pana la inghet este cuprins intre 180 si 190 de zile la Deva, fiind mai mic de 90 de zile in sudul judetului. Precipitatiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse intre 530 mm in depresiuni si 1.000-1.200 mm in zonele alpine inalt
Hidrografia Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Principalul rau care strabate judetul este Muresul, care are ca afluenti importanti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este strabatuta de apele Jiului de Est si de Vest, iar partea nordica, de apele Crisului Alb. O nota specifica in hidrografia judetului o confera cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat, cel mai mare lac glaciar din Romania :Bucura - 10 ha si cel mai adanc din tara Zanoaga - 29 m.Aici mai sunt prezente si lacurile Taul Negru si Peleaga .In muntii Parang, lacul Galcescu este declarat monument al naturii. Asemenea lacuri glaciare se afla si in Muntii Sebesului (Iezerul Mare si Iezerul Mic). Debitele bogate ale raurilor si panta accentuata in zona muntoasa confera judetului un bogat potential hidroenergetic. Dintre bazinele de retentie si amenajarile hidrotehnice cu suprafata mare, pot fi amintite amenajarea Rau Mare-Retezat si Cincis.Lacurile antropice si apele termale (valorificate la Geoagiu Bai, Vata de Jos si Calan Bai) intregesc in mod fericit zestrea de ape a tinutul hunedoarean.
Flora judetului este specifica reliefului - de la vegetatie de ses la flora alpina.Consecinta a caracteristicilor reliefului, pe teritoriul judetului domina suprefetele de padure (fagete si conifere) si pajistile naturale, ce confera peisajului frumusete si salbaticie. In plus, padurile sunt populate de importante efective cinegetice.Pentru pastrarea echilibrului ecologic si a frumusetii peisajelor, in judet au fost amenajate 32 rezervatii naturale de diverse tipuri. Dintre ele, poate fi mentionat la loc de cinste Parcul National Retezat care reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa de UNESCO printre rezervatiile naturale ale Biosferei.Parcul are peste 20.000 ha in perimetrul caruia exista 40 varfuri de peste 2200 m, zeci de lacuri glaciare, raritati vegetale (orhideea de munte, floarea de colt, nucul salbatic), exemplare valoroase ale faunei (capra neagra, cerbul, ursul, rasul, cocosul de munte, mistretul; iar in undele cristaline ale lacurilor si raurilor de munte, pastravul).Parcul dendrologic Simeria, (la 12 km de Deva, in lunca Muresului) este un adevarat monument in arta parcurilor, a fost creat cu peste 250 de ani in urma. Aici s-au aclimatizat magnolia, arborele de pluta, coniferul oriental, bambusul, eucaliptul, etc.Padurea Bejan-langa Deva, rezervatie forestiera unde cresc toate speciile de stejar prezente in Romania. Padurea de stejar de la Chizid-langa Hunedoara.Gorunul lui Horea-Tebea, monument al naturii si in acelasi timp si monument istoric ce aminteste de conducatorul marii rascoale taranesti din 1784 si Parcul National Gradistea de Munte-Cioclovina.
Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul Romaniei, de mare interes cinegetic, printre care: iepurele, vulpea, capra neagra, crebul carpatin, mistretul si gama pasarilor (cocosul de munte, prepelita, sitarul, rata salbatica). Apele de munte sunt bogate in pastravi si lipani, iar raurile de ses in mreana, somn, crap, stiuca, salau, etc.
3.2 Potentialul antropic
Judetul Hunedoara dispune de un potential antropic foarte variat.
Vestigii Istorice Cetatile Dacice-dovedesc Inaltul grad de cultura materiala al dacilor. In zona Muntilor Orastie se afla, intre sec. I i.Hr.-sec. I d.Hr., centrul politic al tuturor triburilor dace. Principalele cetati au fost descoperite la: Costesti, (la 18 km de Orastie), Blidaru (la 22 km de Orastie), Piatra Rosie (la 30 km de Orastie) si Gradistea Muncelului (la 39 km de Orastie); Cetatea de la Gradistea Muncelului-insotita de un complex de sanctuare si de o asezare civila, constituia capitala statului dac, Sarmizegedusa Basileion. Sanctuarele erau consacrate cultului soarelui si observatiilor astronomice ;Cetatea de la Blidaru-cucerita de romani in 102 d.Hr., a fost refacuta ulterior de Decebal, dar distrusa definitiv de imparatul Traian in 106 d.Hr.; Sarmizegetusa Ulpia Traiana-la 17 km de Hateg, capitala Daciei romane, resedinta a celor mai importante institutii si a inaltilor functionari imperiali. Orasul a fost intemeiat in 107 d.Hr., din porunca imparatului Traian, denumirea sa completa fiind Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Astazi se pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfasoara serbarile, luptele gladiarorilor) si necropola antica; Cetatea Devei-ridicata in sec. XIII pe un con vulcanic ce domina vatra orasului de la 184 m altitudine. Mentionata documentar in 1269, a fost una dintre cele mai puternice cetati din Transilvania. A fost parasita in 1849 cand, in urma unei explozii a depozitului de munitii, zidurile au sarit in aer;Vestigiile castrului roman-Vetel, cu amfiteatru, bai romane, apeducte; Asezare romana-Calan, s-a mentinut si dupa retragerea romana;Cetatea Malaiesi-Salasu de Sus (sec. XIV); Cetatea Colt-Colt (sec. XIV);Castelul Corvinestilor-Hunedoara este unul dintre cele mai importante monumente de arta feudala din Romania, ridicat in secolul XIII, renovat in anii 1446-1453, castelul reuneste stilul gotic cu elemente caracteristice Renasterii si stilului baroc. Castelul 'Magna Curia'-Deva, construit in sec. XVI, in stil renascentist, ulterior a suferit transformari baroce, numindu-se 'Bethlen'. In prezent adaposteste Muzeul Civilizatiei Dacice, si Romane; Castel-Santamarie Orlea (sec. XVI-XVIII).
Edificii religioase :Biserica Densus, construita in secolul XIII, In stilul romantic tarziu, cu o valoroasa pictura murala.Biserica Santamarie - Orlea din sec. XIII, cu fresce originale, Biserica Strei, cu unul dintre cele mai valoroase ansambluri de pictura medievala ( sec XIV), Biserica Criscior ( sec XIV), Biserica Ribita (sec XIV), Biserica ortodoxa Hunedoara (sec XV), Manastirea Prislop (Silvasu de Sus sec XV).
Institutii cultural-artistice : reteaua institutiilor si asezamintelor culturale din judetul Hunedoara cuprinde 6 case de cultura, 361 camine culturale, 12 cinematografe, 63 biblioteci, 2 teatre (Teatrul de revista/ estrada Deva si Teatrul dramatic 'I. D. Sarbu' din Petrosani), 7 muzee dintre care : Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva , Muzeul memorial Aurel Vlaicu (la 30 km de Deva), amenajat in memoria acestui pionier al aviatiei romanesti si mondiale.; Muzeul de istorie a mineritului Brad - unic in Europa , Muzeul Crisan si 7 ansambluri folclorice.
In judetul Hunedoara se afla statiunile :Vata de Jos- statiune baleneoclimaterica cu locuri de cazare la hoteluri de 2,3,4 stele, cu peste 20 de proceduri si tratamente si Geoagiu Bai-(la 46 km de Deva si 19 km de Orastie), statiune balneoclimaterica permanenta la poalele Muntilor Metaliferi, (la 350 m altitudine) recunoscuta pentru calitatile terapeutice ale apelor termale, climatul reconfortant si tratamentele balneare efectuate in policlinici balneare si Calan Bai (statiunea de ape termale din anticul Aquae).
Atractivitatea este data si de asezarile umane : urbane si rurale pentru arhitectura specifica valorile de arta si civilizatie pe care le adapostesc.Asezari urbane precum Orastie -orasul unde in 1582 a aparut 'Palia de la Orastie' , locul unde a trait marele umanist Nicolaus Olahus si unde exista o veche scoala romaneasca, din 1731,Simeria - oras, nod de cale ferata, aici se afla renumitul parc dendrologic care adaposteste colectii de arbori din toata lumea. Asezari rurale precum : Satul Aurel Vlaicu, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se afla si casa memoriala a acestuia,Costesti, Blidaru, Gradistea de Munte - unde se pastreaza ruinele principalei asezari a regatului dac - Sarmizegetusa Regia. Aici se afla ipoteticul munte sfant al dacilor, Kogion, asa cum il numeste Strabon, Lesnic, Gurasada, Zam - comune pe teritoriul carora se afla vechi biserici, monumente de arhitectura. Lesnic, Gurasada, Zam - comune pe teritoriul carora se afla vechi biserici, monumente de arhitectura, Vetel - comuna de pe Valea Muresului, vechea asezare romana Micia (castru roman), Turdas - asezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice
Judetul Hunedoara este pastratorul a peste 400 de obiective - monumente istorice, de arta, si stiintele naturii - incepand cu perioada preistorica si continuand cu perioada dacica, romana, feudala si moderna, care dovedesc o succesiune continua de viata pe acest teritoriu. Aici se afla cele doua capitale ale Daciei si Daciei romane - Sarmizegetusa Regia si Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cu toate aceste aceste atractii sunt slab valorificate ele fiind incluse in putine circuite turistice iar multe dintre ele, precum pesterile sunt greu accesibile datorita infrastructurii care lasa de dorit.Slaba valorificare a judetului tine si de autoritatea locala care ar trebui sa se implice mai mult in programe de investitii in unitati de cazare si in reamenajarea unor zone.O alt lucru de care trebuie sa se tina seama este instruire personalului si ridicarea calitatii serviciilor oferite.7
Sub aspect etno-folcloric, zona Tarii Hategului prezinta un mare interes. Tara Hategului isi datoreaza numele, la fel ca si alte regiuni ale tarii (Tara Fagarasului, Tara Lovistei, Tara Zarandului), sirurilor de munti care o inconjoara de jur imprejur.
4.Tara Hategului – prezentare generala
Tara Hategului este situate in partea central-sudica a judetului Hunedoara fiind inconjurata de Muntii Sureanu, Retezat, Tarcului si Poiana Rusca.
Istoria Tarii Hategului se confunda cu istoria nasterii poporului roman prin zamislirea daco-romana. La granita de vest a Tarii Hategului se afla campul pe care s-au petrecut doua dintre razboaiele romane pentru cucerirea Daciei, cele de la Tapae, langa Portile de Fier ale Transilvaniei, azi comuna Zeicani, ultima dintre aceste batalii (105-106) marcand sfarsitul eroicei rezistente a regelui Decebal si a armatei sale. Vestigiile arheologice ale acestei perioade de inceput a natiei romane abunda in Tara Hategului, iar toate secolele care au trecut de atunci si-au lasat aici inscrisa dainuirea in piatra. Nicaieri in Romania scurgerea istoriei nu este marcata de atatea insemne durabile ca in Tara Hategului. Din epoca romana se pastreaza la Sarmizegetusa Ulpia Traiana vestigiile amfiteatrului gladiatorilor, ale forumului si bazilicii, precum si ale multor temple (templul lui Liber Pater,al Augustalilor, al lui Silvanus, al lui Esculap si al Hygiei).
Pe temeliile edificiilor precrestine au fost durate bisericile de la Densus, o perla a arhitecturii medievale din sudul Transilvaniei,cea mai veche biserica din Romania, cele dela Streisangeorgiu, de la Santamaria Orlea, Sanpetru, Ostrov, toate construite intre secolele XII si XV. Din aceasi perioada dateaza Ceatatea Colt ,construita pe abrupturile Muntilor Retezat ,in apropierea comunei Rau de Mori. Edificiile monastice de la Prislop ,a caror constructie a inceput in 1404 ,devenind in secolele XVI si XVII centrul cultural al intregii parti de sud a Transilvaniei constituie o emblema a Renasterii in aceasta regiune din centrul Romaniei.
Din perioada ocuparii habsburgice a Banatului si Transilvaniei (secolele XVIII si XIX) s-au pastrat in Tara Hategului o serie de cladiri nobiliare, castele si conacuri, asa cum sunt cele din comunele Nalat-Vad, langa orasul Hateg, Pesteana, Unirea-Berthelot, Sacel, in aceasta din urma aflandu-se conacul in care si-a petrecut o parte a vietii paleontologul de renume mondial Franz von Nopcsa, initiatorul cercetarilor asupra dinosaurilor din Tara Hategului.
Tara Hategului cuprinde 11 unitati administrativ-teritoriale (zece comune si un oras) intinse pe o suprafata de 145 158 hectare si o populatie de aproximativ 40000 de locuitori distribuita in 78 de asezari. Regiunea a fost puternic afectata de restructurarea industriilor miniera si siderurgica din zonele invecinate (Petrosani, Hunedoara, Calan) si de restructurarea industriei locale, mai ales din Hateg si Boita. Rata somajului este de peste 20 de procente si se constata o tendinta de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, in paralel cu o reconversie spre agricultura sau catre activitati traditionale.
Reteaua rutiera a Tarii Hategului este formata din drumuri publice, de diferite categorii, a caror lungime insumeaza aproximativ 400 km, fara drumurile forestiere si diversele cai de acces cu destinatie speciala. La acestea se adauga alti 300 km, cat reprezinta strazile orasenesti si comunale. Considerand ansamblul drumurilor publice (fara strazi), infrastructura rutiera a Tarii Hategului este relativ densa, pentru o depresiune intramontana. Infrastructura feroviara insumeaza 72 km de cale de rulare, din care numai 49 km se afla in exploatare. Cea mai importanta este calea ferata dubla si electrificata Subcetate, Pui, Baru, Banita, care leaga magistrala de pe Valea Muresului cu Valea Jiului si, mai departe, cu sudul tarii, pe traseul Simeria, Petrosani - Tg. Jiu, Filiasi. Acestea asigura in zona un important sprijin pentru turismul montan si alpin, mai ales in zonele Clopotiva, Brazi, Rau de Mori, Nucsoara, Salasu de Sus.
Cadrul geografic bine individualizat al regiunii a generat in timp datini folclorice si mestesuguri traditionale, un port popular inconfundabil, traditii si obiceiuri populare foarte bine conservate. Toate acestea fac din Tara Hategului o regiune etnografica aparte si importanta a Romaniei. Fiecare epoca istorica si-a pus amprenta, prin vestigii, pe acest vechi tinut romanesc.O inestimabila valoare o au 'scoartele' din Hateg, indeosebi cele din perimetrul satelor Baesti- Pui, precum si portul popular elegant, in care combinatia de culori alb si negru confera un rafinament aparte.Incrustarile din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) si unele piese de arhitectura populara se remarca prin originalitate si un simt artistic special. 'Hateganele' si 'Caluserul' formeaza piese predilecte ale melosului popular. Zona padurenilor reprezinta un adevarat tezaur etnografic, in special in satele Cerbal, Bunila, Toplita, Lunca Cernii de Jos. Costumele populare sunt de mare originalitate si s-au pastrat nealterate obiceiurile si traditiile de secole.Motivele florale sunt cusute cu matase. De asemenea, turnatul cositorului dupa o tehnica proprie, arhaica este folosit si la aplicarea de catarame si tinte pe fasii de piele. Asa se confectioneaza renumitele podoabe pentru femei, cingatoarea sau boltul, o piesa tipica portului padurenesc.
II.Contributia personala
5.Analiza SWOT a Tarii Hategului
Pentru a observa mai bine nivelul de dezvoltare al Tarii Hategului si pentru a vedea care sunt directiile de valorificare a potentialului natural si antropic al zonei vom realiza o analiza SWOT a regiunii.
Puncte tari:
Asezarea geografica:Tara Hategului situata la convergenta unor imporante axe de comunicatie care leaga Oltenia, Banat si Transilvania este un teritoriu in care abunda locurile cu deosebita semnificatie istorica ,culturala si stiintifica,toate amplasate intr-un cadru natural mirific,in vecinatatea Parcului National al Muntilor Retezat;
Potentialul turistic si valoarea peisagistica: Tara Hategului este o zona unica in Romania atat prin raportul echilibrat intre terenurile influentate antropic si cele aflate in regim natural, cat si prin gradul ridicat de conservare al zonelor naturale si mediul nepoluat. Trebuie mentionat ca, nicaieri in Romania pe o intindere relativ restransa, de numai 1000 kmp, nu se intalneste o densitate mai mare a locurilor cu pregnanta semnificatie istorica si culturala, insiruite pe durata a doua milenii, carora li se alatura spre intregirea valorii acestei regiuni, siturile cu dinozauri unice in lume si peisajele incantatoare ale muntilor impaduriti in care curgerile rapide ale raurilor au sapat adanc, dar si cele ale colinelor cu livezi si ale sesurilor cu culturi agricole;
Un fond etnografic de exceptie: traditii, obiceiuri si datini stravechi bine pastrate, mestesuguri traditionale si un port inconfundabil dau caracterul special, original si inedit al Tarii Hategului;
Fond cinegetic bine reprezentat datorita faptului ca cea mai mare parte a suprafetei zonei este acoperita de paduri permitand dezvoltarea turismului de vanatoare.Totodata in Tara Hategului se afla rezervatia botanica si de zimbrii din padurea Slivut.
Arhaisme: metode stravechi de confectionare a podoabelor portului padurenesc, folosirea animalelor pentru majoritatea muncilor campului;
Executarea manuala a majoritatii activitatilor casinice si gospodaresti, modul de preparare a produselor gastronomice, activitatile manufacturiere din segmental mestesugaresc, instalatiile tehnice populare, instalatii arhaice industriale;
Produse naturale:localnicii se ocupa cu cresterea animalelor (aproximativ 80% dintre gospodariile, din mediu rural, cresc animale si 95% cresc pasari) si cultivarea terenurilor principalele culture fiind cele de cartof, porumb, grau, ovaz, orzoaica, legume si plante furajer
Traditie gastronomica specific locala;
O retea de drumuri relativ densa: Reteaua rutiera a Tarii Hategului este formata din drumuri publice, de diferite categorii, a caror lungime insumeaza aproximativ 400 km, fara drumurile forestiere si diversele cai de acces cu destinatie speciala. La acestea se adauga alti 300 km, cat reprezinta strazile orasenesti si comunale. Infrastructura feroviara insumeaza 72 km de cale de rulare, din care numai 49 km se afla in exploatare. Cea mai importanta este calea ferata dubla si electrificata Subcetate, Pui, Baru, Banita, care leaga magistrala de pe Valea Muresului cu Valea Jiului si, mai departe, cu sudul tarii, pe traseul Simeria, Petrosani - Tg. Jiu, Filiasi. Acestea asigura in zona un important sprijin pentru turismul montan si alpin, mai ales in zonele Clopotiva, Brazi, Rau de Mori, Nucsoara, Salasu de Sus.
Puncte slabe:
Absenta unei retele de alimentatie cu apa si a unei canalizari adecvate: apa provine in majoritatea localitatilor din fantana/put, iar pentru unele activitati gospodaresti se mai foloseste si apa din rau (10%).
Lipsa gropilor de gunoi functionale si a colectarii deseurilor menajere reprezinta o problema cu impact pe termen lung asupra mediului si a dezvoltarii agroturismului, majoritatea locuitorilor aruncand deseurile menajere in raurile ce traverseaza localitatile;
O infrastuctura turistica slab dezvoltata: Tara Hategului dispune doar de patru hoteluri, 26 pensiui turistice si 4 cabane, majoritatea fiind concentrate in zonele de intrare in Muntii Retezat;
Slaba valorificare a potentialului turistic existent, prezenta unor putine zone de agrement si promovarea isuficienta a zonei ca destinatie turistica;
O retea sanitara insuficient dezvoltata;
Absenta marcatorilor care sa indice limitele zonelor turistice, principalele trasee si obiective;
Existenta unor putine puncte de informare;
O lipsa a educatiei localnicilor in ce priveste desfasurarea activitatilor turistice si promovarea unui turism durabil in zona;
Accesul limitat la programele de finantare, din cauza unei insuficiente promovari a acestei zone in diverse medii din care potentialii investitori isi culeg informatiile;
O calitate slaba a serviciilor oferite clinetilor si un comportament necorespunzator datorita lipsei de pregatire si de formare a populatiei pentru a putea desfasura activitati cu caracter turistic.
Oportunitati:
Specificul zonei, originalitatea peisajului, arhitecutura, arta populara, folclorul, portul, obiceiurile, traditiile, serbarile populare, imaginea romantica, idilica si arhaicul Tarii Hategului;
Amplasare, respectiv situarea in apropierea principalului traseu Deva, Bucuresti, Arad, la o distanta de 47 km de municipiul resedinta de judet - Deva si la intersectia drumurilor nationale catre Caransebes si Valea Jiului ;
Aderarea la Uniunea Europeana in urmatorii ani ce va deschide porti pentru turism in general si pentru turismul rural in special ;
Dezvoltarea retelei de cai de comunicatie(sosele, autostrazi);
Crearea unor noi locuri de munca populatia locala confruntandu-se in prezent cu o accentuata restrangere a locurilor de munca din minierit si din metalurgie, domenii profesionale traditionale pentru judetul Hunedoara, care inainte de 1990 concentrau cea mai mare parte a fortei de munca active a locuitorilor Tarii Hategului;
Tendinta de migrare a locuitorilor spre zonele rurale, in paralel cu o reconversie spre agricultura sau catre activitati traditionale.
Diversificarea ofertelor de vacanta in mediul rural si includerea Tarii Hategului in circuite turistice ale unor agentii de renume;
Participarea la targuri de turism rural si nu numai pentru promovarea imaginii zonei in randul turistilor interni si internationali si pentru atragerea de investitori;
Amenintari:
Degradarea peisajului si scaderea atractivitatii zonei;
Poluarea in toate formele ei cu implicatii asupra caltatii aerului, apei, solului;
Lipsa unor masuri ecologice care sa preintampine degradarea mediului;
Pierderea, scaderea interesului pentru traditii, obiceiuri si datini;
Diminuarea interesului pentru mestesuguri, folclor si arta populara;
Posibilitati limitate de cazare;
Concurenta referitoare atat la alte forme de turism desfasurate in acesta zona(turism montan, balnear) cat si in ce priveste atractivitatea altor zone din punct de vedere al potentialului turismului rural;
Legislatia si sistemul fiscal care nu incurajeaza investitiile in turismul rural al zonei;
6. Propuneri de valorificare a turismului rural din Tara Hategului
Pornind de la analiza SWOT si de la punctele slabe si amenintarile cu care se confrunta turismul rural din Tara Hategului vom elabora cateva directii de dezvoltare si valorificare a potentialului turistic din aceasta zona:
Protectia patrimoniului natural si cultural al regiunii si protejarea mediului inconjurator;
Dezvoltarea unui sistem de management a acestui patrimoniu prin implicarea constienta a comunitatilor locale;
Revitalizarea traditiilor folclorice, mestesugaresti-artizanale ale Tarii Hategului si intarirea identitatii locale ,drept suport in combaterea saraciei, pentru oprirea migratiei locuitorilor din zona prin crearea de noi locuri de munca, generatoare de bunastare;
Stimularea comunitatilor locale prin oferirea unor facilitate, scutiri de taxe si impozite pentru impicarea in actiuni investitionale in domeniul turismului rural si al agroturismului;
Formarea si reconversia profesionala a membrilor comunitatilor locale prin organizarea de cursuri de formare si pregatire profesionala pentru a putea face fata exigentelor turismului rural si pentru a raspunde cat mai bine nevoilor turistilor;
Crearea mai multor spatii de cazare de diferite tipuri (pensiuni rurale, pensiuni agroturistice, hanuri, etc.) care sa asigure baza tehnico-materiala specifica turismului rural si sa ofere turstilor posibilitatatea de a alege unitatea de cazare;
Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite si diversificarea gamei de produse turistice;
Intensificarea comertului cu suveniruri si cu obiecte mestesugaresti si de artizanat;
Organizarea unor seminarii cu schimburi de experienta din tara si strainatate privind modalitatile de diversificare a serviciilor turistice si de crestere a calitatii acestora;
Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri pentru a permite accesul rapid in zona, a celei de telecomunicatii si a utilitatilor publice (canalizare, alimentare cu apa, cu energie termica si electrica) pentru a asigura turistilotr confortul pentru petrecerea unei vacante placute;
Cresterea numarului de unitati sanitare in fiecare sat trebuind sa existe minim un punct de asistenta medicala.Totrodata se impune dotarea acestora cu aparatura moderna si performanta;
Realizarea unor campanii de promovare prin mass-media, sau prin participarea la manifestari expozitionale interne si externe;
Simplificarea procedurilor de autorizare si omologare a unitatilor de cazare;
Incurajarea dezvoltarii pensiunilor rurale si agroturistice de capacitate mica si medie concomitent cu pstrarea stilului local in constructii si o mai mare exigenta in eliberarea autorizatiilor de constructii;
Practicre unui turism ecologic prin crearea unor rezervatii naturale si o mai buna conservare a celor existente precum si prin diversificarea gamei de produse natrurale oferite;
Cresterea numarului de puncte de informare si marcarea traseelor cu indicatori pentru mai buna orientare a turistilor;
Introducere intr-o rezervatie a cerbilor lopatari din zona Hateg ,care sunt pe cale de disparitie aici fiind unul dintre singurele locuri din Europa unde se mai intalnesc.Acestia putand constitui un obiectiv de vizitare a zonei de catre turisti;
Promovarea Tarii Hategului cu prezentarea specificului traditiilor, originalitatii portului, mestesugurilor si artei populare, a specificului gastronomic prin introducerea acestei zone in cat mai multe circuite turistice si in oferta cat mai multor agentii de turism.
Crearea si promovarea unor programe turistice cu tema „Folclor si etnografie in Tara Hategului”, care sa fructifice traditiile, obiceiurile, istoria evolutiei poporului roman pe aceste meleaguri, prin organizarea spectacole si parade ale portului popular.
7. Implicatii ale dezvoltarii turismului rural asupra comunitatilor locale
Dezvoltarea turismului rural, agroturismului, ecoturismului va conduce la o dezvoltare economica durabila a localitatilor rurale, datorita efectului multiplicator al acestei activitati. Se vor resimti influente pozitive asupra mediului ambiant, agriculturii, transporturilor, constructiilor, industriilor de prelucrare si alimentare, serviciilor din cele mai diverse domenii.
Va avea loc o dezvoltare a mestesugurilor si artizanatului, caracteristice pentru mediului rural. In calitate de componente ale produsului turistic rural se vor realiza influente pentru punerea in valoare a traditiilor si obiceiurilor populare precum si pentru diversificarea gamei activitatilor cu caracter cultural-educativ.
Putem adauga faptul ca la fiecare 26 de secunde apare in turismul mondial un nou loc de munca si ca un nou loc de munca creat in turism genereaza 0,8 locuri de munca in alte ramuri. Dezvoltarea activitatilor de turism in mediul rural vor contribui la fixarea tinerilor in vetrele satelor, la motivarea lor si in special a populatiei feminine pentru a participa la aceste activitati, astfel ele nu vor mai fi nevoite sa plece din propriile.Se vor crea noi locuri de munca atat direct – in sfera producerii si distributiei de servicii turistice – cat si indirect, prin efectul multiplicator asupra ramurilor conexe, ceea ce va duce la cresterea nivelului de trai al populatiei locale. Din punct de vedere economic, turismul rural se caracterizeaza printr-un larg evantai de activitati, are sarcini multiple pe linia cresterii eficientei sale economico-sociale, a sporirii aportului la produsul intern.
In mod inevitabil efectele utile ale activitatii de turism vor avea caracter multidimensional. Astfel, eficienta economica a turismului este asociata cu eficienta sociala ce rezida din asigurarea conditiilor pentru refacerea capacitatilor de munca, petrecerea placuta si utila a timpului liber, cresterea nivelului de cultura generala si pregatire profesionala, diversificarea serviciilor, realizarea unor motivatii psihice, intelectuale sau spirituale.
Se poate considera ca eficienta sociala reprezinta aportul bazei materiale turistice in antrenarea unui numar cat mai mare de indivizi la practicarea turismului, in vederea asigurarii celor mai bune conditii de recuperare a capacitatii de munca sau la antrenarea, in special a tinerilor, in odihna educativa si activa, cu multiple efecte educationale. Se poate afirma ca turismul va contribui la recreere, refacere si reconfortare, imbogatind cunostintele si inflorind personalitatea umana, realizand in acelasi timp un climat de pace si intelegere intre popoare.
Bibliogafie:
Glavan V., - “Turism rural.Agroturism.Turism durabil. Ecoturism”, Editura Economica, Bucursti, 2003
Minciu R., - “Economia turismului – editia a II-a revizuita”, Editura Uranus, Bucuresti, 2004
Nistoreanu P., - “Turism rural o afacere mica cu perspective mari”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999
www.mt.ro
|
