GRUP sCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV
PIATRA NEAMŢ
PROIECT
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
COMPETENTE PROFESIONALE
Specializarea : Tehnician in turism
JUDETUL
CUPRINS
Capitolul I - Valorificarea turistica a judetului Bacau
Patrimoniul turistic natural al judetului Bacau.............................. 737f52h .................5
Asezare geografica si relief.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................5
Hidrografie.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ..7
Clima.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ...........7
Flora si fauna.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ...................8
Demografie.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ..9
Rezervatii naturale.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ...........9
Patrimoniul turistic antropic al judetului Bacau.................... 737f52h .................... 737f52h ....
1.2.1. Muzee si expozitii.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ............10
1.2.2. Case memoriale.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ................11
1.2.3. Biserici si manastiri.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ..........12
1.2.4. Orase si statiuni.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ................19
Capitolul II - Studiul de piata privind circulatia turistica in Judetul Bacau
2.1 Obiectivele cercetarii de piata.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ..................23
2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea.................... 737f52h ..............24
2.3 Aplicarea chestionarului.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .......28
2.4 Interpretarea chestionarului.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ..31
Capitolul III - Conceperea unui circuit in Judetul Bacau
Preluarea si pregatirea actiunii.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................33
Inceperea actiunii.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................33
Desfasurarea programului turistic.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ............34
Încheierea actiunii .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ...............34
Intocmirea documentelor.................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h ......34
Organizarea campaniei publicitare .................... 737f52h .................... 737f52h .................... 737f52h .........35
Bibliografie
Anexe
ARGUMENT
Judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).
Dupa primul capitol in care am realizat o descriere a potentialului natural si antropic al zonei Bacaului, incheiata cu descrierea infrastructurii turistice(cai de acces, posibilitati de cazare, alimentatie, baza de tratament si agreement), am realizat o cercetare de piata prin care am analizat circulatia turistica in orasul Bacau prin intermediul unui chestionar. In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau.
In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.
In ultimul capitol am conceput o actiune turistica de 3 zile si am urmarit toate actiunile desfasurate de ghid pe parcursul derularii activitatii turistice si am intocmit documentatele specifice: comanda, analiza de pret, biletul de excursie, diagrama autocarului, programul excursiei.
Lucrarea se incheie cu o campanie publicitara pentru promovarea actiunii turistice propuse.
Capitolul 1. Valorificarea turistica a judetului Bacau
1.1. Patrimoniu turistic natural al judetului Bacau
1.1.1. Asezare geografica si relief
Judetul Bacau este situat în partea
central-estica a României, între 45° 55' si 46° 40' latitudine
nordica si 26° 66' si 27° 30' longitudine estica si
are o suprafata de 6 603 kilometri patrati (reprezentând
2,8% din suprafata totala a României) din care 42,2% este
acoperita de paduri iar 55% de terenuri agricole. Diversitatea
reliefului: campii, dealuri, vai , munti, varietatea formatiunilor vegetale,
gama de culori si de forme, toate acestea reprezinta frumusetea acestor
meleaguri. Este traversat de
trei cursuri de rauri importante: Siret, Bistrita, Trotus. Varietatea peisajului, statiunile balneare,
monumentele istorice si de arta confera judetului Bacau titlul de
judet-turistic, principalele regiuni turistice fiind: Slanic-Moldova,
Poiana-Sarata, Tg. Ocna si Poiana Uzului.
Printre localitatile importante ale acestui judet se regasesc:
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-Trotus, Comanesti, etc. Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la aceasta data au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a Moldovei.
Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de
comunicatie, ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din
teritoriul tarii. Intinzandu-se la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul
european E85, are granita cu judetele Covasna si Harghita la vest, cu judetul
Vaslui la est judetul Neamt la nord si judetul Vrancea la sud. Judetul este
acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de paduri (fag, stejar,
pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor,
dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in
vest (Muntii tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica
este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din
lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita,
Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras
manufacturier si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al
XIX-lea s-au pus bazele exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la
scara industriala, cat si prima fabrica de hartie, textile si incaltaminte. Din
punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este
alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si
Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova,
and Targu-Ocna) si 79 de comune. In 31 august 1997, Municipiul Bacau, resedinta
judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oras din Romania din
punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443 locuitori la 31
august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul Bucuresti,
judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in
judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate
de 230 locuitori pe km patrat in zona industrializata.
Judetul Bacau este situat in
partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata Romaniei. Municipiul
Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are un relief
variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile
raurilor Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important
punct de actractie turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si
istorice, case memoriale. Din suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de
paduri. Restul din suprafata judetului o reprezinta terenurile cultivate. La
sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere
administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase
(Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate.
Lungimea cailor ferate este de 226 km (din care 191 km sunt electrificati) si
unul dintre drumurile care traverseaza acest judet are o lungime de 2.431 km;
din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale. De asemenea in Bacau se mai
gaseste un aeroport. Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431
de locuri, 21 de cabane turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114
locuri, 4 locuri de campare cu 634 locuri, 6 tabere scolare si o pensiune
turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati turistice sunt legate de
tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt Slanic
Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine
cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru
elementele terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut
si sub numele de Perla Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea
bolilor digestive, de ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si
tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a bolilor asociate
cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in
hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu
subteran din Europa, situat intr-o mina de sare. Acesta este folosit in
tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de recuperare este
de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice si
terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele
muzician roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta
personalitate acelor vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti
Tescanu-George Enescu". In Tescani se organizeaza anual cateva evenimente
Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In Bacau se mai gaseste
centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala
a poetului roman George Bacovia.
1.1.2. Hidrografia
Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret. Râul Siret (în ucraineana , în maghiara Szeret, în trad. "Dragul") izvoraste în Carpatii de nord pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. În antichitate s-a numit Hierasus. Parcurge 706 km si se varsa în Dunare, lânga Galati. Dintre afluentii fluviului, are cel mai mare bazin hidrografic din tara. Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta, Suceava Moldova Bistrita Trotus Putna si Buzau; pe partea stânga, Polocin si Bârlad. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundatii (cele mai recente au fost în anul ). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Bacau, Siret Pascani Roman
1.1.3.Clima
Regimul climatic ce caracterizeaza judetul Bacau se încadreaza în sectorul de clima continental-moderata si cel cu clima de munte, având ca specific un regim termic moderat, umezeala relativ mare cu precipitatii atmosferice bogate.
Temperaturile aerului înregistreaza valori anuale cuprinse între -1șC si +9șC. Cantitatea anuala de precipitatii este cuprinsa între 700-1400mm, mai mare în partea nordica si nord-vestica a judetului. Frecventa medie anuala a vânturilor se caracterizeaza printr-o circulatie a aerului dinspre vest, cu o frecventa medie anuala de circa 1820% si a celui din nord cu o frecventa aproximativa de 1011% . Vitezele medii anuale se mentin între 3 si 3,8m/s, iar în munti atingând peste 50m/s.
1.1.4. Flora si fauna
Vegetatia si fauna sunt caracterizate printro varietate de specii în functie de altitudine, unele având caracter endemic muntilor. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în functie de altitudine: în zona alpina întâlnim capra neagra, marmota, acvila de stânca, în jnepenis, cocosul de mesteacan, iar în padurile de conifere si rasinoase, râsul, cocosul de munte, ursul brun, cerbul carpatin si altele.
În judetul Bacau au fost inventariate speciile de flora si fauna: 258 de specii de flora, 354 de specii de fauna, 189 de specii de flora si fauna de interes comunitar, 68 de specii de interes national. În vederea realizarii obligatiilor asumate de România fata de Uniunea Europeana de a creste pe termen lung, numarul ariilor naturale protejate, astfel încât suprafata zonelor cu regim de protectie si conservare sa depaseasca 10% din suprafata tarii, conservarea si utilizarea durabila a patrimoniului natural constituie un obiectiv de interes major si o componenta fundamentala a strategiei nationale pentru dezvoltarea durabila.
Soluri:
Învelisul de soluri pe cuprinsul judesului Bacau este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care conditioneaza formarea sa. În regiunile deluroase din sud, ca si în depresiunile colinare apar solurile brune si soluri podzolice. În dealurile Chioarului si în nord, acestora li se adauga soluri negre de fâneata. În arealul montan se succed solurile brune acide, solurile brune podzolice la altitudini mai mici. Solurile aluviale sunt mai putin raspândite. Calitatea solurilor este afectata atât din motive antropice cât si din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitatile de metalurgie neferoasa si extractia si prepararea minereurilor neferoase. Este estimata o suprafata de cca.30.000ha de terenuri poluate. Având în vedere specificul poluarii chimice a solului se poate evidentia caracterul cumulativ al poluarii acestui factor de mediu.
1.1.5. Demografia
1.1.6. Rezervatii naturale
Arbore secular, ocrotit prin lege, in jurul caruia exista legende ce ne duc ianpoi in timp, pana in vremea lui Stefan cel Mare.
Rezervatie botanica, situata langa Targu Ocna.
Codrul secular Runc de langa comuna Racova, este o rezervatie naturala de circa 60 ha de padure de fag de 150 ani, cu diametre si inaltimi impresionante, unice in tara.
Este un parc dendrologic cu o rezervatie forestiera in care cresc circa 70 specii lemnoase, din care 50 sunt exotice (Abies norduariiana, Chamacyparis lawspniana, Larix leptolepis, Picea omorika, Pinus banksiana s.a).
Parcul dendrologic, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
Parc dendrologic situat pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Targu Ocna, o rezervatie forestiera ce cuprinde numeroase specii de plante, in special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea sau Japonia (intalnit foarte rar in Europa).
Este un parc de pe fostul Domeniu Ghica-Comanesti cu specii decorative foarte rare precum: paltinul de camp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, artarul de Pensilvania.
Rezervatie naturala complexa, asezata pe culmea principala a Muntelui Nemira, constituita dintr-o portiune de teren unde cresc specii rare ca floarea de colt, pinul oriental si arboretul de tisa.
1.2 Patrimoniu turistic antropic al judetului Bacau
1.2.1 Muzee si expozitii
Centrul de Cultura Rosetti Tescanu - George Enescu
Centrul de Cultura "Rosetti Tescanu -
George Enescu",
denumit in continuare Centru, este o institutie publica de cultura, cu
personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor,
fiind finantata din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de
stat; cuprinde si Casa Memoriala Rosetti - Enescu, conform Actului de
donatiune.
Sediul Centrului este in localitatea
Tescani, nr. 126, jud. Bacau, cod 607056, imobil aflat in proprietatea publica
a statului si in administrarea Centrului.
In anul 1980, prin
Hotarare a Guvernului, conform Actului de donatiune, facut de Maria Rosetti
Enescu s-a infiintat Asezamantul de Cultura, institutie ce
functioneaza in fostul conac al Rosettestilor. Asezamantul a fost casa de
creatie.
Intre 1980-1990 a fost inaugurata
Casa Memoriala Rosetti - Enescu din incinta Imobilului Principal. Din 1990
a devenit Centrul de Cultura Tescani, apoi din 1993 Centrul de
Cultura "Rosetti Tescanu - George Enescu"
Centrul de Cultura functioneaza in
fostul conac al unei mari familii boieresti - Rosetti Tescanu. In incinta se
afla conacul familiei Rosetti Tescanu, construit in 1880,
devenit la inceputul secolului XX, resedinta familiei celui mai mare muzician
roman, George Enescu.
Familia Rosetti Tescanu, din care
provenea sotia Maestrului, este atestata in aceste locuri inca de la sfarsitul
secolului al XVI-lea. A fost o familie bogata, de boieri carturari, ctitori de
scoli, asezaminte de cultura, biserici care au participat direct la infaptuirea
Unirii Principatelor si la evenimentele de la 1848.
In anul 1947, o parte din proprietate
a fost daruita Statului roman, reprezentat prin Ministerul Culturii, de catre
Maria Rosetti Enescu.
1.2.2. Case memoriale
Casa memoriala George Bacovia
Casa memoriala George Bacovia este punctul
de inceput al oricarui itinerar cultural bacauan. In imediata vecinatate a
monumentalei statui a lui Stefan cel Mare, pe fosta strada a Liceului,
actualmente strada George Bacovia, la nr. 13, batrana casa isi imbraca
ferestrele in reflexele calde ale trandafirilor. Poet simbolist, redescoperit de exegeti in
multiple ipostaze stilistice, de bibliografi ca pretios subiect de studiu, ca
si de simplii iubitori de poezie, Gheorghe Vasiliu - George Bacovia - desi
disparut dintre noi de aproape o jumatate de secol, face parte din viata
noastra.
Volumele sale de versuri, ce au cunoscut multiple editii, au fost traduse in
numeroase limbi. A desfasurat si o intensa activitate de promotor al culturii,
fiind unul dintre intemeietorii revistei Ateneu. Drept recunoastere a valorii
creatiei sale, Liceul in care a studiat, Teatrul din Bacau, Universitatea
George Bacovia, Scoala generala nr. 27 Bacau si Biblioteca din Buhusi au primit
numele sau si, incepand din anul 1971, se desfasoara la Bacau Festivalul George
Bacovia, manifestare ce atrage in urbea noastra personalitati marcante ale
culturii romane.
Spirit meditativ, profund, fapt atestat si de volumele valoroase ce se
pastreaza inca in biblioteca din casa, de o gingasie sufleteasca exceptionala -
dupa cum ni-l prezinta sotia sa, Agatha Grigorescu-Bacovia, intr-unul din
volumele dedicate poetului , Bacovia si-a distilat destinul, transformandu-l in
poezie. El ne-a facut cunoscut ca materia plange, ca mugurul alb si roz si pur
este vis de-albastru si azur.
Aparitia unui poet talentat in tirgul de
negustori care era Bacaul sfarsitului de secol XIX pare neverosimila. Si
totusi, daruit cu o sensibilitate artistica speciala, mostenita de la mama sa,
Zoita Vasiliu, il gasim pe adolescentul Bacovia preocupat de formarea sa
spirituala, abonat la reviste de literatura frantuzesti, la curent cu noile
dezvoltari in sociologie, psihologie, arta.
La 19 ani era deja un poet matur. Scrisese, printre altele, majoritatea
poezilor ce vor alcatui volumul de debut, Plumb.
In Casa din strada Liceului nr.7, astazi strada George Bacovia, parintii poetului s-au mutat in anul 1906, in primavara. Student fiind atunci la Bucuresti, la Facultatea de Drept, si venind acasa in vacanta de Paste, poetul a scris una din cele mai gingase ode inchinate primaverii din literatura romana, Note de primavara.
Casa memoriala a fost deschisa
publicului in anul 1971.
Anul acesta, prin grija domnului primar Dumitru Sechelariu, care a acordat
sprijin financiar, s-au executat lucrari de consolidare a casei. In aceasta
cladire, ce dateaza din ultimul deceniu al secolului XIX, sunt pastrate
numeroase obiecte de uz personal si piese de mobilier ce au apartinut poetului.
In toate cele cinci incaperi destinate vizitarii sunt expuse marturii
reprezentative, manuscrise originale, documente si piese de patrimoniu.
In Salonul casei, impresioneaza simplitatea si bunul gust al mobilierului. Aici
se afla pianul, vioara si portretele parintilor - Zoe si Dimitrie Vasiliu - atat
de dragi poetului.
Casa memoriala detine un documentar pe caseta video in care e surprins poetul in
timpul vietii si o inregistrare pe caseta audio cu vocea poetului recitind din
versurile sale.
In gradina Casei memoriale, sculpturi ambientale apartinand artistilor
contemporani invita la meditatie si reflectie. Si pentru ca meditatia sa fie
rodnica, ea trebuie nutrita cu informatii adecvate : veniti deci la
Biblioteca Judeteana Bacau pentru a consulta volumele ce cuprind operele
poetului, bibliografiile si volumele de critica ce i-au fost dedicate.
1.2.3 Biserici si manastiri
Biserica
Precista a fost zidita la 1491 de Alexandru-Voda - fiul si coregentul lui
Stefan cel Mare - care isi stabilise resedinta la Bacau. Biserica, din caramida
aparenta, este tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din aceasta epoca.
Lacasul a fost reparat de domnitorul Vasile Lupu (1641), care a inchinat-o apoi, ctitoriei sale de la
Iasi, Manastirea Trei Ierarhi. In incinta manastirii se pastreaza si ruinele
unui palat domnesc (1481) in care Alexandru-Voda a locuit.
Ruinele vechii Curti Domnesti datand din vremea lui Stefan cel Mare, pastreaza
vestigii ale casei (pivnitele) si ale turnului-locuinta. In ansamblu se afla si
biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Precista, construita de
Alexandru, fiul lui stefan cel Mare, intre anii 1490-1491.
Biserica Casin
Biserica Casin mai este cunoscuta si drept "Manastirea Casin" sau chiar "Biserica Manastirii Casin", mai ales din cauza aparentei cacofonii. Este insa o sintagma acceptata in limba romana, la fel ca "Biserica Catolica". Comuna si localitatea Manastirea Casin se afla in judetul Bacau, iar manastirea de acolo a fost construita in anul 1655.
Biserica Casin se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domenilor, aproape de Arcul de Triumf, cu care se intrece in inaltime, fiind unul din lacasele de cult inalte din, menite sa fie vazute de la distanta, nu sa fie ascunse intre blocuri. Biserica parohiei Parcul Domeniilor este asezata la intersectia unor artere mari de circulatie si domina intreaga zona prin monumentalitatea ei.
|
|
Initiativa construirii bisericii a fost luata in anul 1935, de catre un consiliu parohial format din personalitati ale vremii, profesori din Institutul Agronomic in frunte cu Gheorghe Ionescu-Sisesti, scriitorul Vasile Militam, arhitectul I. Balanescu si altii.
La staruinta preotului paroh Dumitru I. Manta, fondurile s-au obtinut prin donatii importante de la: Ministerul Agriculturii si Domeniilor si prin subscrieri lunare ale unor familii si institutii. Maresalul Ion Antonescu a contribuit la constructia ei cu cateva donatii, ca de altfel si la intretinerea bisericilor Sfintilor Constantin si Elena, si Sfantul Elefterie.
|
|
Pentru arhitectura viitoarei biserici a fost instituit un concurs de arhitectura care, in final a retinut proiectul lui D. Ionescu-Berechet, arhitect sef al Patriarhiei Romane.
Construita in anul 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet, Biserica Casin imbina stilul muntenesc brancovenesc, cu coloane la intrare, cu cel bizantin, vizibil in mozaicurile si planul de cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa.
Biserica Casin - intalnirea arhitecturii brancovenesti cu cea bizantina
Iconostasul de marmura si alabastru, cu icoane din mozaic a fost realizat intre anii 1952-1959, dupa proiectul arhitectului D. Ionescu-Berechet, de catre artistii I. Dumitru-Barlad, Constantin Baraschi, Mihai Wagner.
Intre anii 1962-1971, s-au executat lambriuri de marmura, cafasul, icoane din mozaic de Murano. Intre anii 2002-2003, s-au facut reparatii. Biserica Casin are un plan de baza triconc de mari dimensiuni (42 x 29 metri, inaltimea maxima a turlei fiind de 50 de metri. Suprafata intregii biserici este de 780 mp), cu absida altarului semicirculara, inconjurata de un portic deschis cu arcade.
Peste naos se ridica o turla mare, poligonala, cu ferestre arcuite si colonete pe fiecare muchie. Alte patru turle mai mici, octogonale, tratate similar, sunt inaltate in jurul turlei centrale. Pronaosul este exprimat spre fatada de vest printr-o mare arcada, in centrul careia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, inconjurat de un ancadrament ornamentat.
La monumentalitatea bisericii contribuie ridicarea ei de la sol pe un pachet de 12 trepte din piatra peste care se inalta pridvorul deschis. Acesta are arcade in plin cintru (cinci frontale si cate doua laterale), sprijinite pe perechi de coloane scunde, din marmura alba, ornamentate in spirala sau cu solzi, dupa modele vechi, romanesti.
Peretele din spatele pridvorului este de asemenea placat cu marmura si ornamentat cu icoane in mozaic la partea superioara. Usile de intrare au basoreliefuri turnate in bronz reprezentand pe Sfintii Petru si Pavel si pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil.
Interiorul spatios este inaltat cu turla-Pantocrator. La altar, se remarca boltile si peretii care pentru prima data in tara, au fost decorate in intregime cu mozaic de Murano. Absida altarului, mult inaltata, pare a fi luminata in verde, in contrast rafinat cu albul marmurei cu care este placata tampla. Lambriurile inalte de trei metri ca si pardoselile, sunt realizate din marmora alba si rosie. Mari icoane realizate din mozaic imbraca peretii la nivelul ochiului.
1.2.4 Orase si statiuni
Bacau
Cea mai veche referinta
istorica cunoscuta despre oras dateaza din anul 1399, fiind
mentionat în Documentul lui Iuga Voda, prin care se da carte de
judecata între spatarul Raducanu cu razesii satului
Bratila, din tinutul Bacaului. Despre etimologia numelui s-au
emis mai multe ipoteze, însa este cert ca orasul nu a fost
întemeiat de unguri. În acest sens, avem urmatoarele argumente, prezentate de conducatorii
bacauani la începutul anului 1943, atunci când maresalul
Antonescu a ordonat efectuarea lucrarilor pentru românizarea nomenclaturii
localitatilor din România, ordin prin care urma sa se schimbe
denumirea orasului Bacau, care era considerata ca fiind de
sorginte maghiara, cu una româneasca, Gura Bistritei. Mentionarea
orasului pe un act oficial dateaza înca din 1399. În arhivele
vaticanului, pe hartile Evului Mediu precum si în alte documente
latine, Bacaul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi -
delegata a Institutului de Cultura Italiana, la începutul
secolului XX, marturiseste ca Bacaul era trecut pe o
harta pictata chiar în Palatul Primariei Florenta, sub
numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere ca la
doar câtiva kilometri de Bacau, la Sarata, romanii
extrageau sare, iar în alte localitati din împrejurimi s-au
descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atesta clar
popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agas) avem
urmele vechilor aurarii dacice, dupa cum dovedeste N.
Densuseanu în lucrarea sa "
Marele
istoric Nicolae Iorga, este de parere ca denumirea
orasului
Pe aceasta tema se mai poate vedea si etimologia cuvântului Bâc în "Ispisoace si Zapise" de Gh. Ghibanescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldovenesti înainte de stefan cel Mare, vol.I si II, publicate de domnul profesor M. Costachescu la Editura Fundatiilor Regale, Iasi; documentele moldovenesti publicate de N. Iorga.
Conform datelor recensamântului din , municipiul Bacau numara în acel an 31.138 de locuitori. Dintre acestia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei s.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocsi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici s.a. Odinioara înfloritoarea comunitate evreiasca din oras s-a stins în urma celui de-al doilea razboi mondial. La ultimul recensamânt, din 18 martie 2002 , structura etnica a populatiei municipiului Bacau a fost evidentiata astfel: 213.041 români, 1.605 tigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangai, 53 italieni s.a. Fiecare din celelalte etnii era compusa din mai putin de 50 de pesoane. Distributia populatiei stabile pe confesiuni religioase: 193.850 ortodocsi, 19.093 romano-catolici, restul confesiunilor nedepasind fiecare 500 de adepti.
Obiective turistice -Bacau
Statuia lui stefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale orasului. Aceasta a devenit celebra înca de la inaugurare, datorita dificultatilor întâmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurarii, în contextul dezvelirii statuii.
Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasata în centrul orasului, lânga Biblioteca Judeteana.. Statui ale unor personalitati celebre ale României se afla în Parcul Cancicov
De asemenea, în Bacau exista si acum Biserica si ruinele Curtii Domnesti unde a locuit Alexandru-Voda, fiul si coregentul lui stefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidita în anul , fiind tipica pentru seria ctitoriilor domnesti din acel veac. Biserica a fost renovata de Vasile Lupu în , fiind apoi închinata ctitoriei sale, Sfintii Trei Ierarhi, de la Iasi
Parcul dendrologic Hemeiusi, situat la nord de Bacau are o suprafata de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
Moinesti
Prima atestare documentara a orasului dateaza din anul . Numele orasului apare si în lucrarea umanistului Dimitrie Cantemir Descriptio Moldaviae. În este atestat ca târg. În aceasta perioada s-a format o puternica comunitate evreiasca care a rezistat pâna la instaurarea comunismului. Dintre evreii nascuti în Moinesti îi putem aminti pe Tristan Tzara si pe Moses Rosen, fost sef Rabin al cultului mozaic. Orasul a cunoscut o dezvoltare aparte în epoca interbelica.
Onesti
Onestiul este situat în Depresiunea Tazlau Casin, în zona de confluenta a râurilor Oituz,Tazlau si Casin cu râul Trotus, la o altitudine medie de 210 m Cel mai jos punct al
orasului este la 180 m pe valea Trotusului. Cel mai înalt este la 240 m pe dealul Cuciur.
Pozitia geografica este 46° 13'N (latitudine) si 26° 47'E
(longitudine), la circa 60 km SV de municipiul resedinta Bacau 
Satul Onesti a fost fondat pe 14 decembrie . Numele sau se trage de la "Selistea lui Oana la Trotus". Orasul modern a luat nastere pe vatra vechiului sat în , atunci când, prin decizia Consiliului de Ministri, a fost dispusa construirea Grupului Industrial Borzesti si a orasului muncitoresc aferent Onesti. ca urmare a acestei decizii, s-au înfiintat primele colonii si a început constructia primelor blocuri. Între 1952-1960 se construiesc cartierele Casin si Tineretului. În 1956 comuna Onesti primeste statutul de oras. Din martie orasul se numeste Gheorghe Gheorghiu-Dej (dupa liderul comunist al României), iar din , dupa revolutia anticomunista, revine la vechea denumire (prin lege adoptata în
Slanic Moldova
Cunoscuta localitate balneara, Slanic Moldova este situata pe versantul estic al Carpatilor Orientali (în masivul Nemira) la înaltimea de 530 m pe valea pârâului Slanic. Orasul se desfasoara într-o depresiune acoperita de paduri de foioase si conifere. Slanic-Moldova, oras în estul României (Judetul Bacau), asezat pe râul Slanic (un afluent al Trotusului), la poalele Muntilor Nemira (Carpatii Orientali), altitudine 530 m, într-o vale înconjurata de paduri de fagi si brazi, la 84 km sud-vest de Municipiul Bacau (resedinta Judetului Bacau). Statiune cu sezon permanent, cu o clima intramontana-depresionara temperata, cu un aer pur, lipsit de praf si particule ce pot provoca alergii, si bogat în aerosoli rasinosi si ioni negativi. Temperatura medie anuala este de 7,4
CAPITOLUL II
STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND CIRCULAŢIA TURISTICĂ ÎN JUDETUL BACAU
2.1 Obiectivele cercetarii de piata
2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea
2.3 Aplicarea chestionarului
2.4 Interpretarea chestionarului
2.1 Obiectivele cercetarii de piata
Cercetarea de piata este un ansamblu de activitati, prin intermediul carora, folosind metode, procedee si tehnici specifice - se asigura culegerea, analiza si utilizarea datelor în vederea adoptarii deciziilor de marketing.
Fundamentarea si elaborarea deciziilor agentilor economici din turism presupun ca cercetarea de piata sa fie foarte bine organizata, parcurgând în acest sens urmatoarele etape:
definirea problemei este una din etapele importante în realizarea unei cercetari de piata, care este strict legata de finalitatea acesteia; întelegerea si definirea problemei trebuie realizata cu mare atentie, deoarece exista riscul ca adevarata problema sa nu fie identificata.
stabilirea obiectivelor cercetarii impune analiza si definirea clara a scopului cercetarii; este bine sa se stabileasca un obiectiv principal, însa de multe ori alaturi de obiectivul principal se stabilesc si obiective secundare a caror realizare contribuie la îndeplinirea scopului principal al cercetarii.
identificarea si selectarea surselor de informatii este etapa în care se stabileste numarul, tipul, natura si forma informatiilor necesare cercetarii; din punct de vedere al sursei de provenienta, informatiile sunt primare si secundare. Informatiile primare sunt cele obtinute direct, de regula pe piata, în mod special pentru realizarea cercetarii. Informatiile secundare sunt cele culese si prelucrate anterior, pentru alte scopuri, dar care pot fi folosite pentru realizarea scopurilor cercetarii. Atât informatiile primare cât si cele secundare pot fi interne si externe.
culegerea informatiilor este etapa în care trebuie stabilite care sunt metodele folosite pentru strângerea datelor, cine va corecta datele, unde, când si cum va realiza acest lucru.
prelucrarea informatiilor presupune mai întâi realizarea unei baze de date, care este evaluata din punct de vedere a reprezentativitatii si validitatii informatiilor. Urmeaza apoi o descriere a datelor folosindu-se indicatori statistici si metode grafice. Baza initiala de date se formeaza prin transferul datelor de pe diferiti suporti folositi în faza de culegere. Apoi cu ajutorul metodelor de codificare, evaluare si prelucrare, din datele initiale se obtin informatiile ce urmeaza sa fie analizate si interpretate.
analiza informatiilor presupune folosirea unor metode cantitative si calitative
interpretarea informatiilor se refera la clasificarea de catre cercetator a semnificatiei informatiilor analizate pentru realizarea scopului cercetarii si pentru a oferi decidentilor informatii care sa usureze actul decizional.
prezentarea rezultatelor este ultima etapa a procesului cercetarii de piata, când se face o prezentare sintetica a scopului cercetarii, a obiectivelor acesteia si se scoate în evidenta importanta rezultatelor asupra procesului de luare a deciziilor. În aceasta etapa toate elementele de mai sus formeaza continutul raportului sau studiului de piata.
Vom efectua o cercetare directa, cantitativa si calitativa pentru a analiza circulatia turistica în judetul Bacau. Accentuam asupra faptului ca este o cercetare selectiva, adica se aplica unui esantion reprezentativ de persoane din judetul Bacau si nu o cercetare totala sau de masa care s-ar aplica asupra populatiei totale a judetului.
Obiectivele cercetarii de piata realizata prin intermediul aplicarii si interpretarii unui chestionar se refera la urmatoarele aspecte:
- identificarea destinatiilor turistice interne si externe asupra carora se îndreapta fluxurile turistice din judetul Bacau
- identificarea principalelor zone emitatoare de turisti spre judetul Bacau
- preferintele turistilor cu privire la modalitatile de cazare, alimentatie si agrement
- perceptia turistilor cu privire la calitatea serviciilor turistice
- modificari în comportamentul de consum turistic înregistrate în ultima perioada
- realizarea de prognoze pe termen scurt ale circulatiei turistice la orizontul urmatorilor 5 ani
2.2 Calcularea esantionului asupra caruia se aplica cercetarea
Esantionul reprezinta un grup sau un segment selectat al unei colectivitati si care este supus cercetarii, urmând ca rezultatele acesteia sa fie generalizate asupra întregii colectivitati.
Atunci când se alege esantionul trebuie sa se raspunda la urmatoarele întrebari:
Cine urmeaza sa fie intervievat, respectiv care este unitatea de sondaj?
Câti turisti sau întreprinderi turistice vor face parte din esantion?
Care sunt metodele de esantionare folosite?
Marimea esantionului se determina dupa urmatoarea formula:
n 
=
n = numarul de subiecti care urmeaza a fi investigati
t = coeficientul " Student" care garanteaza rezultatele rezultatele cercetarii( se gaseste în tabele statistice)
p = proportia componentelor din esantion care poseda caracteristica cercetata ( ia valoarea 0,5)
Δω = eroarea limita admisa
În practica probabilitatile de garantare a rezultatelor cu care se lucreaza sunt de peste 90%. Coeficientul "Student" se preia din urmatorul tabel:
|
Probabilitatea de garantare a rezultatelor | |||||||||
|
t(Student) |
Vom calcula marimea esantionului supus cercetarii noastre de piata considerând o probabilitate de garantare a rezultatelor de 98,5% si o eroare limita admisa de 1%.
n =
=
= 3200 persoane
Dupa calcularea marimii esantionului trebuie sa alegem metoda de esantionare din urmatoarele metode cunoscute:
Esantionare probabilistica sau aleatoare - presupune ca membrii colectivitatii au aceeasi probabilitate sa fie inclusi în esantion. Aceasta poate fi:
esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are sanse egale sa fie selectat
esantionare stratificata când colectivitatea este împartita în grupuri omogene dupa diferite criterii, extragându-se esantioane din fiecare grup
esantionare de grup, când colectivitatea este împartita în grupuri neomogene, iar esantionul este format din anumite grupuri selectionatela întâmplare
Esantionare neprobabilistica - selectarea membrilor esantionului se face cel putin în parte subiectiv. Aceasta poate fi:
esantionare pe baza de accesibilitate, când sunt alesi cei de la care se pot obtine mai usor informatiile
esantionare bazata pe judecata, când esantionul este ales în functie de judecata cercetatorului
esantionare pe baza cotelor, când este identificat si intervievat un numar prestabilit de persoane, din categorii diverse
Optam pentru o esantionare aleatoare simpla, când fiecare membru al colectivitatii are sanse egale sa fie selectat, aplicat asupra unui esantion de 3200 persoane.
2.3 Aplicarea chestionarului
Chestionarul este instrumentul folosit pentru culegerea datelor prin ancheta sondaj. Este un formular scris sau expus pe ecranul calculatorului, care contine o lista de întrebari alcatuita cu scopul de a obtine informatii asupra unei probleme de marketing.
Chestionarul contine o succesiune de întrebari, la care subiectul intervievat urmeaza sa raspunda. Orice chestionar trebuie sa fie elaborat si testat cu multa atentie, eliminându-se orice neajunsuri înainte de a fi utilizat pe scara larga. Întrebarile trebuie sa fie clar formulate, fara ambiguitati si într-un limbaj simplu, accesibil tuturor subiectilor intervievati.
Chestionar pentru testarea circulatiei turistice în judetul Bacau
Da __ Nu__
a) nimeni
b) sotul/ sotia/copiii
c) prieteni
d) grup turistic organizat
e) numai copii
a) acord total
b) acord
c) indiferent
d) dezacord
e) dezacord total
a) turism montan
b) turism de litoral
c) turism balnear
d) turism de week-end
e) turism pentru tineret
Care au fost principalele motive care v-au determinat sa alegeti judetul Bacau ca destinatie turistica?
a) obiectivele turistice oferite
b) calitatea serviciilor de cazare si alimentatie
c) amplasarea geografica
d) publicitatea realizata prin mijloacele mass media
a) trenul
b) autoturismul personal
c) avionul
d) autocarul
a) prin intermediul unei agentii de turism
b) on line
c) calatoresc pe cont propriu
d) prin sindicat
a) parcuri de distractie
b) plimbari in aer liber
c) shopping
d) cazinouri
e) activitati culturale
a) politete
b) promptitudine
c) solicitudine
d) disponibilitate
e) profesionalism
Daca ati dispune de un serviciu de Internet în cadrul hotelului, ati apela la el?
a) da cu siguranta
b) probabil ca da
c) nu stiu
d) probabil ca nu
e) sigur ca nu
. Ce parere aveti despre posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau
a) foarte bune
b) bune
c) satisfacatoare
d) proaste
e) foarte proaste
. Ce parere aveti despre circulatia turistica in urmatorii 5 ani in cadrul judetului Bacau a) se va dezvolta foarte mult
b) va ramane la nivelurile actuale
c) nu exista infrastructura corespunzatoare
d) preocuparile autoritatilor locale sunt insuficiente
e) va inregistra un regres
. Cum considerati reteaua de agentii de turism din judetul Bacau
a) foarte buna
b) buna
c) satisfacatoare
d) nesatisfacatoare
Ce propuneri ati face autoritatilor locale pentru imbunatatirea activitatii turistice in judetul Bacau
16. Care considerati ca sunt formele de turism care se vor dezvolta cel mai mult in judetul Bacau
a) turism de agrement
b) turism sportiv
c) turism itinerant
d) turism cultural
e) turism de afaceri
17. Cine va determinat sa va decideti sa efectuati acest sejur in judetul Bacau
a) discutii cu prietenii
b) o experienta anterioara
c) publicitatea televizata
d) oferta agentiei de turism
18. Ce suma de bani sunteti dispus sa cheltuiti pentru acest sejur?
a) 200-400 lei
b) 400-600 lei
c) 600-800 lei
d) peste 800 lei
19. Ati beneficiat de gratuitati sau facilitati in cadrul unitatilor de cazare sau alimentatie?
20. Doriti sa mai reveniti in judetul Bacau
2.4 Interpretarea chestionarului
In urma interpretarii chestionarului s-au putut trage unele concluzii cu privire la circulatia turistica in judetul Bacau. In primul rand majoritatea turistilor prefera sa efectueze deplasari turistice in afara orasului insotiti de familie. Pentru turismul intern formele de turism preferate sunt turismul de afaceri si turismul montan, urmate de turismul balnear. Principalele motive care au determinat alegerea judetul Bacau ca destinatie turistica au fost obiectivele turistice oferite si calitatea serviciilor de cazare si alimentatie publica. Mijlocul de transport preferat este autoturismul personal iar procurarea biletelor s-a facut prioritar prin intermediul unor agentii de turism. Principalele forme de agrement preferate sunt plimbarile in aer liber, parcurile de distractie si shoppingul iar principalele calitati solicitate personalului hotelier sunt politetea, profesionalismul si solicitudinea. Posibilitatile de cazare oferite de judetul Bacau sunt considerate bune iar prognoza pentru dezvoltarea turistica viitoare este ca aceasta se va dezvolta foarte mult. Majoritatea turistilor au efectuat aceasta deplasare turistica sub impulsul reclamelor urmarite la televiziune sau datorita ofertelor agentiilor de turism. Sumele cheltuite pentru aceste deplasari sunt intre 600 si 800 lei.
CAPITOLUL III
Conceperea unui circuit in judetul
3.1 Preluarea si pregatirea actiunii
3.2 Inceperea actiunii
3.3 Desfasurarea programului turistic
3.4 Încheierea actiunii
3.5 Intocmirea documentelor
3.6 Organizarea campaniei publicitare
Conceperea unui produs turistic in judetul Bacau
PRODUSUL TURISTIC: Excursie de 3 zile la Bacau
Numar de persoane :20
Plecare : Piatra Neamt
Durata excursiei : 3 zile
Pretul excursiei : 500 lei
Cazare 2 nopti, hotel Unirea ***
Transport cu autocarul
Perioada excursiei : 1 decembrie-28 februarie
3.1 Preluarea si pregatirea actiunii
Aceasta etapa include o serie de activitatii care vizeaza asigurarea desfasurarii în cele mai bune conditii a programului turistic si anume:
1. Ghidul se prezinta la agentia de turism Paralela 45 si preia dosarul actiunii (delegatia, stampila, programul actiunii împreuna cu analiza de pret, mijloacele de plata împreuna cu instructiunile de lucru referitoare la derularea programului.
2. La primirea dosarului, ghidul are obligatia:
- sa studieze cu atentie programul:obiectivele turistice care vor fi vizitate, serviciile care urmeaza sa fie asigurate, diversele plati incluse în pretul excursiei si care se achita de catre ghid.
- sa -si pregateasca în detaliu prezentarea tinand cont de componenta grupului
- sa verifice daca au fost lansate toate comenzile si daca exista confirmarea rezervarilor facute.
- sa preia de la organizatori materialele publicitare, respectiv pliante, brosuri,harti ale localitatilor.
3.2 Începerea actiunii
În cadrul acestei etape ghidul stabileste primul contact cu grupul, moment din care preocuparile acestuia vizeaza asigurarea satisfactiei membrilor grupului. Pentru acesta , ghidul:
- se va prezenta la punctul de întalnire cu turistii cu 45 de minute înaintea sosirii acestora, pentru a verifica daca mijlocul de transport soseste la timp
- la sosirea turistilor desfasoara protocolul de primire: se prezinta ca delegat al agentiei de turism si le ureaza bun venit
- verifica daca biletul de excursie sau voucherul corespunde actiunii respective
- asigura îmbarcarea turistilor si a bagajelor ce le apartin în mijlocul de transport.
- în mijlocul de transport comunica programul ce urmeaza a fi efectuat, prezinta succint traseul si diverse informatii care sa starneasca interesul turistilor.
3.3 Desfasurarea programului turistic
Pe tot parcursul actiunii, ghidul va urmari asigurarea satisfactiei turistilor în urma prestarii serviciilor prevazute în program. Pentru aceasta:
1. Aduce la cunostinta turistilorcu o zi inainte, ora, locul de plecare pentru continuarea programului si ia masuri, daca este cazul, pentru asigurarea trezirii la ora fixa a turistilor(prin intermediul receptiei)
2. La micul dejun comunica turistilor programul detaliat al zilei, urmarind efectuarea tuturor actiunilor înscrise în program.
3. Prezinta, într-un mod cat mai atractiv, pe tot parcursul excursiei , traseul si obiectivele ce se viziteaza sau se întalnesc pe traseu.
4. Urmareste prestarea corecta a serviciilor de catre prestatori, conform programului:
- verifica realitatea datelor înscrise de soferi pe foile de parcurs( traseu, numarul de kilometri parcursi, orele de sosire, plecare)
- verifica respectarea baremului de masa, calitatea serviciilor.
3.4 Încheirea actiunii
Activitatea desfasurata pe parcursul acestei etape urmareste ca încheirea programului turistic sa se faca în cele mai bune conditii pentru ca satisfactia turistilor sa fie deplina. Pentru aceasta ghidului îi revin urmatoarele atributii:
- rezolva toate problemele legate de asigurarea transportului pe ruta de întoarcere
urmareste asigurarea eventualelor servicii de care turistii beneficiaza pe perioada transportului
- verifica daca totii turistii au predat cheile la receptia hotelului, daca lipsesc bagaje sau acte de identitate
- asigura prezenta turistilor la punctul de plecare
3.5 Intocmirea documentatiei
Derularea oricarei actiuni turistice presupune intormirea urmatoarelor documente(vezi anexa) :
1. Comanda de prestatii : este un document in care sunt precizate servicile comandate, numarul de persoane pentru care vor fi prestate, valoarea unitatii de servicii, valoarea totala. Se intocmeste in trei exemplare : unul la agentie, doua la ghid.
2. Programul excursiei : este un document care cuprinde detaliat itinerariul pe localitati, pe zile si servicii. Se intocmeste in trei exemplare, acestea fiind necesare organizatorului de turism, ghidului si soferului.
3. Analiza de pret : este documentul folosit pentru determinarea tarifului actiunii turistice, pornind de la cheltuielile directe asigurate din prestatii de la tert, cheltuieli directe din prestatii auto, asigurari, comision, TVA.
4. Biletul de excursie : este documentul in baza caruia se incaseaza contravaloarea actiunii respective. Se completeaza in doua exemplare, unul se inmaneaza turistului, iar celalalt ramane la carnet.
5. Diagrama autocarului : este documentul folosit pentru repartizarea turistilor pe locuri.
6. Delegatia : este documentul prin care ghidul este imputernicit sa gestioneze actiunea respectiva ; se completeaza intr-un singur exemplar si serveste la ridicarea avansului spre decontare de la caseria unitatii de turism.
In afara acestor documente, la sfarsitul actiunii se va intocmi « Raportul privind desfasurarea actiunii ». Acesta va cuprinde aspectele pozitive din timpul desfasurarii excursiei, eventualele nemultumiri si evenimente de orice natura privind desfasurarea excursiei, propuneri de imbunatatire pentru activitatea de viitor. De asemenea se vor inscrie si justifica si eventualele depasiri obiective ale unor costuri, se vor indica numele turistilor care nu au participa la actiune, seria eventualelor cecuri anulate.
3.6 Organizarea campaniei publicitare
Pentru organizarea unei campanii publicitare pentru promovarea produsului turistic " Excursie de 3 zile la Bacau" trebuie parcurse urmatoarele etape :
a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing
b. Selectionarea pietelor tinta
c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta
d. Alegerea mediului publicitar
e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii
a. Stabilirea rolului publicitatii in cadrul strategiei de marketing
In cadrul strategiei de marketing publicitatea poate urmari unul din urmatoarele roluri : cresterea numarului de turisti care se indreapta spre aceasta destinatie turistica, extinderea pietei, cresterea cotei de piata a produsului respectiv, cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice, castigarea de noi segmente de consumatori, cresterea numarului de persoane care au o atitudine favorabila fata de produsul turistic respectiv.
b. Selectionarea pietelor tinta
O politica publicitara poate varia in functie de pietele tinta ceea ce impune o descentralizare a campaniilor publicitare. Pe pietele turistice cercetarea este orientata in mod deosebit spre identificarea si studierea clientului potential, adica adaptarea clientului la produsul turistic, mai degraba decat readaptarea produsului la preferintele diferitilor clienti.
Pentru produlul nostru piata tinta se refera la segmentul de populatie intre 18 si 50 de ani orientat spre turismul cultural si de agrement.
c. Stabilirea obiectivelor publicitatii in cadrul pietelor tinta
Obiectivele trebuie formulate in termeni cantitativi.O publicitate eficienta este aceea care-l determina pe consumator sa treaca de la stadiul cognitiv sau de la cel afectiv la cel comportamental, adica la actul final de cumparare a produsului.
Obiectivele campaniei publicitare actuale sunt :
Cresterea numarului de turisti care viziteaza
orasul
Cresterea numarului de persoane care au o imagine favorabila desspre orasul Bacau cu 10%
Cresterea cifrei de afaceri a unitatilor prestatoare de servicii turistice cu 5%
Castigarea de noi segmente de consumatori
d. Alegerea mediului publicitar
Mediul publicitar reprezinta cadrul general de transmitere a mesajelor publicitare format dintr-o grupa de suporturi publicitare ce folosesc acelasi mijloc de exprimare.Cele mai folosite medii sunt cele ale comunicarii de masa : presa, televiziunea, radioul, cinematograful, afisajul, tipariturile.
Mesajul publicitar este ideea ce se vrea transmisa dinspre emitator spre receptor si care ia diferite forme in functie de mediul suport.
e. Stabilirea bugetului alocat publicitatii
In principiu fundamentarea bugetului publicitar se face luindu-se in considerare :
Cifra de afaceri a firmei care initiaza campania publicitara
Resursele disponibile care in prezent pot fi consacrate acestui scop
Cheltuielile publicitare ale concurentilor
Stadiul ciclului de viata in care se afla produsul turistic
Obiectivele urmarite prin campania publicitara
Suma cheltuita pentru realizarea campaniei publicitare a fost de 2400 lei dintre care :
1400 lei afisaje
500 lei anunturi posturi de radio locale si centrale
500 - videoclip transmis prin canalele de televiziune locale
BIBLIOGRAFIE
Draica Constantin - Ghid practic de turism international si intern, Editura All Back, Bucuresti 2004
Istrate Ion, Bran Florina- Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti 2003
Cristureanu Cristiana - Economia si politica turismului international, Editura Abeona, Bucuresti 2002
Gherasim Toader- Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti 2006
Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2003
Emilian Merce si colaboratorii- Marketing turistic, manual clasa XI, Editura Oscar Print, Bucuresti 2002
Camelia Suzana Ilie - Mediul concurential al afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2007
Suzana Ilie- Marketingul afacerilor, manual clasa XII, Editura Oscar Print, Bucuresti 2006
Gabriela Stanciulescu si colaboratorii - Tehnologia turismului, manual clasa XI si XII, Editura Niculescu, Bucuresti 2002
Virgil Balaure - Marketing turistic, Editura Uranus, Bucuresti 2005
Gabriela Stanciulescu - Managementul agentiei de turism, Editura ASE, Bucuresti 2000
Nicolae Lupu - Hotelul, economie si management, Editura All, Bucuresti 2006
Sue Baker, Pam Bradley - Principiile operatiunilor de la receptia hotelului, Editura All Back, Bucuresti 2002
|
