Trasee turistice in MUNTII GUTII

Situati în extremitatea nordica a lantului eruptiv neogen ce bordeaza la interior Carpatii Orientali, Muntii Gutîi (denumire general acceptata si folosita în ultima vreme în literatura turistica si geografica, cu toate tendintele de a se acorda nume diferite diverselor sale sectoare) se prezinta ca un masiv montan unitar, care constituie cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Tisei si Somesului, delimitînd trei zone depresionare ce reprezinta si zone etnografice clar delimitate, desi cu multe elemente comune: Ţara Maramuresului - la nord si est. Ţara Oasului la vest si depresiunea Baia Mare la sud.

Cu toate ca altitudinea depaseste 1400 m doar în culmea înalta a Gutîiului (altitudinea maxima 1443 m în vîrful Gutîi, denumit si Gutîiul Mare), zonele de pajisti alpine, diferentele de nivel de 500-1000 m fata de depresiunile înconjuratoare, precum si zonele stîncoase, cu aspect alpin, subliniaza caracterul montan al acestui masiv.

Constituit în principal din roci vulcanice (predominant andezitice) relieful este tipic vulcanic, cu platouri întinse de lava (în special în bazinul Sapîntei si la nord de vîrful Ignis), cu frecvente conuri vulcanice, stînci si abrupturi stîncoase, mici defilee, cupole masive ale unor vulcani mai bine conservati (vîrfurile Ignis, Mogosa, Pietroasa, Plesca etc.), forme de relief însotite de o salba de izvoare minerale legate de activitatea postvulcanica. Fundamentul sedimentar apare în micile depresiuni de la Chiuzbaia, Ulmoasa, Izvorul Luna.

Elementul orografic principal îl constituie cumpana de ape dintre sistemele hidrografice ale Tisei (la nord si vest), Turului (la vest) si Somesului (la sud). Aceasta culme cu o lungime de circa 80 km este puternic contorsionata si grupeaza principalele vîrfuri ale masivului, între pasul Sîmbra Oilor (denumit si Ciresului) la vest si pasul Neteda de la obîrsia Vaii Cavnicului, la est. În vîrful Rotunda se bifurca spre est, apoi nord-est, culmea ce desparte bazinul Sapîntei de cel al Marei, iar spre sud si sud-vest creasta ce desparte bazinul Turului de cel al Firizei.

Hidrografia masivului este radiara, spre nord apele fiind colectate de valea Sapîntei si valea Mara (afluenti ai Tisei), spre vest de valea Rîului, valea Turului si valea Talnei - incluse în bazinul hidrografic al vaii Turului, iar spre sud de vaile Balta, Firiza, Sasar, Cavnic - afluenti ai Lapusului.

Strabatu& 727t1919h #355;i de o retea densa de drumuri forestiere si poteci marcate, cu o baza de cazare dezvoltata, dispusa însa periferic, muntii Gutîi constituie obiectivul turistic montan principal al zonelor învecinate (Baia Mara, Maramures, Oas), prezentînd însa prin varietatea formelor de relief dezvoltate pe roci vulcanice, un potential turistic atractiv care depaseste conditia de "obiectiv turistic local", putînd oferi satisfactii celor mai diferite categorii de iubitori ai naturii.

CLIMATUL - este caracterizat de precipitatii abundente în lunile mai-iunie si noiembrie-februarie, cu temperaturi moderate, maximele nedepasind 18-25°C, iar minimele atingînd - 15^CC doar în zonele depresionare învecinate.

VEGETAŢIA este dominata de etajul fagului care acopera cea mai mare parte a masivului. Pasunile alpine ocupa principalele vîrfuri ale masivului (Gutîi, Ignis, Ţiganul, Pietroasa, Mogosa), zonele cu jnepeni si ienuperi avînd o raspîndire limitata doar la platoul înalt al Gutîiului si la unele turbarii împadurite din bazinul vaii Brazilor.

Coniferele ocupa suprafete restrînse la obîrsia Firizei, Gorohei si Turului, reprezentînd de obicei plantatii mai noi.

FAUNA este abundenta: cerbi, caprioare, mistreti sau chiar ursi, cu toata intensa activitate forestiera si pastorala. Ihtiofauna, abundenta pe majoritatea vailor este întretinuta de pastravariile de la Firiza, Blidari, Sapînta. Tur.

Densitatea REZERVAŢIILOR NATURALE ocrotite prin decizii ale Consiliului popular judetean Maramures, reflecta grija pentru principalele aspecte naturale, rezervatiile ocrotite (Creasta Cocosului, Valea Plopilor-Chiuzbaia, tinoavele Valea Brazilor si Vlascinescu, taul Morarenilor, taul lui Dumitru, lacul Albastru - Baia Sprie, castanetul din zona Baia Mare - Baia Sprie) constituind si atractive obiective turistice.

Iarna, muntii Gutîi cunosc o animatie deosebita, abundenta zapezilor ce se pastreaza în zonele înalte aproape cinci luni (noiembrie-aprilie), compensînd altitudinea relativ redusa.

Amenajarile destinate special schiorilor - pîrtia de schi de la Mogosa dotata cu telescaun, 2 schilifturi, hotel turistic, pîrtiile de schi cu schilift de la Izvoare, Boriste, Poiana Boului, Groapa Chiuzbaii, noua pîrtie deschisa pe versantul nordic al vîrfului Pietroasa satisfac pretentiile atît ale schiorilor avansati cît si ale celor ce deprind abia acum tainele acestui minunat sport.

Muntii Gutîi constituie o gazda primitoare în toate anotimpurile, cunoasterea lor oferind satisfactii diferitelor categorii de iubitori ai naturii (turisti, schiori, alpinisti, vînatori si pescari).

si daca pîna acum frumusetile acestui masiv (cu exceptia unor zone restrînse din imediata apropiere a principalelor localitati limitrofe) erau cunoscute doar de un numar limitat de turisti, speram ca aceasta harta sa devina o calauza si spre alte obiective turistice, mai putin cunoscute, determinînd o sporire a afluxului turistic si ca cei ce vor strabate pentru prima data aceasta zona sa îngroase rîndurile prietenilor statornici ai masivului Gutîi.

1.1 BAIA MARE - CULMEA IRICĂU - VÎRFUL PLEsTIOARA

Marcaj : cruce albastra  Timp: 3-4 ore

Poteca marcata începe din str. Dr. V. Babes, lînga I.C.P.M.M.N. (210 m), urcînd prin livezi spre liziera padurii. Dupa un urcus mai accentuat prin padure, poteca traverseaza culmea Iricau, urmînd în continuare creasta dintre Valea Borcutului (V) si Valea Rosie (E) trecînd prin saua Trei Stejari (473 m) si vîrful Ferigii (700 m). În saua de la NV de vîrf traversam un drum forestier si întîlnim traseul 1.2., în continuare pîna în vîrful Plestioara (803 m) traseele fiind comune.

Marcaj de interes local, vechi, rar în zona livezilor.

1.2. BAIA MARE - VALEA USTUROI - VÎRFUL PLEsTIOARA

Marcaj : banda rosie Timp :2½ ~ 3 ore

Din dreptul stadionului "23 August" (225 m) marcajul urmeaza str. Petofi si apoi drumul asfaltat de pe V. Usturoi pîna la o cabana forestiera (1-1½ ore). În continuare marcajul urmareste drumul forestier spre stînga, pe un afluent al Vaii Usturoi, scurtînd în doua locuri serpentinele acestuia. Din sa, împreuna cu traseul 1.1., poteca urca pe culme spre NE, traverseaza o poiana, urcînd apoi prin padure pîna în vîrful Plestioara (803 m).

1.3. BAIA MARE - DEALUL FLORILOR - VÎRFUL PLEsTIOARA

Marcaj : banda galbena Timp : 3-3 ½ ore

Traseul porneste din dreptul stadionului "23 August" (225 m), urmînd aleea principala spre nord. Traversînd cimitirul, poteca urca pe Dealul Florilor, înscriindu-se pe creasta dintre vîrful Usturoi (V) si vîrful Sf. Ioan (E) urcînd pe deasupra carierei "23 August" pîna sub vîrful Varatici (1½ - 2 ore): pîna aici traseu comun cu 1.4.

Ocolim pe nivel spre stînga vîrful Varatici, urcînd apoi pe culme spre vest pîna în vîrful Plestioara (803 m). Pe ultima portiune traseu comun cu 1.6.

1.4. BAIA MARE - DEALUL FLORILOR - PIATRA sOIMULUI

Marcaj : banda albastra Timp : 2½ ~ 3 ore

Pîna sub vîrful Varatici traseu comun cu 1.3., în continuare marcajul ocolind în urcus spre dreapta, prin defrisare Vîrful Varatici, pîna în saua de la est de aceasta. Dupa cca 1 - 1½ ore din punctul de despartire a marcajelor poteca ajunge la Piatra soimului (733 m) - stînca pe care poteca e amenajata cu cabluri, capatul traseului 1.5.

1.5. BAIA MARE - LACUL BODI (FERNEZIU) - VÎRFUL STRÎMBA - PIATRA sOIMULUI

Marcaj : triunghi rosu Timp : 3-4 ore

Traseul începe de pe str. 23 August la podul peste Sasar (225 m) urmînd apoi spre est strazile Minerilor, Grivitei si Splaiul Republicii (cca ¾ - 1 ora). În continuare poteca urca spre stînga (N) pîna în culme, de unde pe curba de nivel ajunge în drumul forestier de pe Valea Vicleanului, pe care urca în cca 10 minute la lacul Bodi. Din capatul nordic al lacului, marcajul urca prin padure, înscriindu-se pe o creasta pîna sub vîrful Mija, pe care îl ocoleste prin stînga pîna într-o sa.

Apoi traseul urmeaza creasta în urcus accentuat spre vest, pîna în vîrful Strîmba (839 m) (marcat de liziera) de unde, în coborîre pe creasta, în cca 10 minute se ajunge la Piatra soimului (capatul traseului 1.4.)

1.6. BORCUTUL "MATEI" (BARAJ FIRIZA) - VALEA ROMÂNA - VÎRFUL PLEsTIOARA

Marcaj : triunghi rosu Timp : 1 ½ - 2 ½ ore

De la izvorul mineral ( 370 m) marcajul urmeaza soseaua spre Firiza cca 1 km, pîna la Valea Romana, urcînd apoi la stînga, pe drumul forestier de pe aceasta cca 1,5 km. Aici poteca marcata se desprinde spre stînga, usor înapoi pîna în pasune, urmînd în urcus liziera acesteia pîna în creasta. De aici traseu comun cu 1.3. la dreapta, în urcus accentuat, pîna în vîrful Plestioara (803 m).

1.7. BLIDARI-POIANA SOCI

Marcaj : triunghi rosu Timp : 2 ½-3 ore

Din satul Blidari (488 m) marcajul urmeaza Valea Grivei (afluent vestic al Firizei aval de pastravaria Pistruia), urcînd apoi spre culmea ce desparte Valea Baitei de Valea Pistruia. În continuare, poteca urca prin dreapta crestei pîna în Poiana Soci (1033 m). Marcajul face legatura cu sistemul de marcaje executate dinspre izvorul mineral Luna si permite accesul pe poteca nemarcata la vîrful Pietroasa. Marcaj vechi, pe alocuri rar, cu frecvente schimbari de directie, de interes local.

1.8. BLIDARI - PIATRA BULZULUI

Marcaj : banda albastra Timp : 1 ½-2 ore

De la pastravaria Pistruia (488 m), la cîteva zeci de metri amonte pe drumul forestier de pe valea Firiza, marcajul începe pe o poteca spre stînga urcînd accentuat pe culmea dintre valea Firizei (E) si valea Pistruia (V).

Traversînd un drum forestier, poteca urca pîna într-un vîrf, de unde coboara la dreapta (E) pe o culme stîncoasa, pîna pe piatra Bulzului (1051 m). Traseu de interes local.

1.9. VALEA NEAGRA - IZVOARE

Marcaj : punct albastru Timp : 2 ½ - 3 ore

Marcajul urmeaza soseaua de acces spre statiunea Izvoare (11 km), pe Valea Neagra, scurtînd în doua locuri serpentinele acesteia.

1.10. IZVOARE - sAUA IEZURI

Marcaj : triunghi albastru Timp : 1½ - 2 ore

De la cantonul silvic Izvoare (916 m), marcajul urmeaza drumul forestier spre hanul Pintea Viteazul cca 1 ora . Apoi marcajul coteste la dreapta urcînd pe marginea poienii pîna în creasta, traverseaza un pîrîu si dupa un urcus usor, prin plantatie tînara, ajunge în saua lezuri (1018 m) unde întîlneste traseul 1. 14.

1.11. CARIERA LIMPEDEA - CREASTA IGNIsULUI - IZVOARE - SUB VF. BREZE

Marcaj : triunghi rosu Timp : 6 ½ - 8 ore

De la cariera Limpedea (Ferneziu), marcajul urmeaza drumul forestier de pe valea Jidovoaia cca 8 km, scurtînd o serpentina a acestuia pe la stînca denumita "Biserica lui Spiridon". În continuare, în urcus, marcajul traverseaza din nou drumul forestier la o confluenta tripla, de unde la dreapta, prin desis, în urcus accentuat, ajunge pe platoul Ignisului, la capatul drumului forestier de pe valea Vlascinescu (1186 m). De aici, marcajul o ia spre stînga prin golul alpin cca 500 m, coborînd apoi la dreapta, prin padure, la cantonul silvic Izvoare (capatul traseelor 1.9.; 1.10.; 2.6). Marcajul urmeaza în continuare drumul auto spre stînga, pîna în saua "La Cruce" (pîna aici traseu comun cu 1.9.), urcînd apoi la dreapta pe drumul forestier cca 20 minute (portiune fara marcaj) pîna la un mic afluent. În continuare, marcajul urmeaza valea spre stînga pîna la obîrsie, coteste spre dreapta în urcus si ocolind spre stînga vîrful Breze ajunge la liziera defrisarii, în creasta (1193 m).

1.12. BORCUTUL CHIUZBĂII (GROAPE) - VF. IGNIs

Marcaj : cerc albastru Timp : 2-2 ½ ore

Traseul începe din valea Jidovoaia (562 m) (traseul 1.11.), la prima casa amonte de o captare de apa urmînd poteca spre stînga, trecem de Borcutul Chiuzbaii, urcînd apoi prin fînete spre liziera padurii. Apoi poteca o ia spre dreapta si se înscrie pe un afluent pe care urca pîna la obîrsie, unde traverseaza un drum forestier. Marcajul urca în continuare prin zona defrisata lasînd în stînga un mic vîrf stîncos, pîna într-un luminis. De aici, prin lastaris, apoi prin padure batrîna, poteca urca sustinut printre stînci, cotind apoi spre stînga si iesind la liziera golului alpin la un izvor. De aici, prin golul alpin, fara poteca vizibila, se ajunge în cca 10 minute pe vîrful Ignis (traseul 1.14.).

1.13. BAIA SPRIE - V. BORCUTULUI - sAUA POCA - CHIUZBAIA - V. JIDOVOAIA

Marcaj : cerc galben Timp : 3-4 ore

Din "Piata Libertatii" (362 m), urmînd strazile Boczor Wolf si Crisan, marcajul se înscrie,pe drumul de pe valea Borcutului pîna la izvorul mineral. De aici, se urca spre stînga strabatînd o zona extinsa defrisata si traversînd valea Tulburii la obîrsie, se ajunge la saua de la est de vîrful Foca (697 m). În continuare, poteca marcata coboara spre nord, prin pasune, pîna la primele case ale satului Chiuzbaia, ajungînd la firul v. Chiuzbaia la cca 200 m est de centrul satului. Urmînd drumul cca 80 m la dreapta traversam valea pe podet, urcînd printre case pîna în culme. Marcajul coboara apoi pîna în drumul forestier de pe v. Jidovoaia (traseul 1.11.), care ajunge la niste case situate la jumatatea distantei dintre Borcutul Chiuzbaii si v. Plopilor. Marcajul lipseste în zona defrisata.

1.14. VF. IGNIs - HANUL PINTEA VITEAZUL - CREASTA COCOsULUI

Marcaj : banda rosie Timp : 5-7 ore

Principalul traseu de creasta marcat din M. Gutîi strabate spre est golul alpin al vîrfului Ignis, traversînd în capatul platoului traseul 1.11. În continuare, poteca marcata intra în padure, coboara într-o sa, ocolind apoi prin dreapta vîrful Pietricica. Urmînd în continuare creasta, evitam într-o poienita drumul lat ce o ia la dreapta, urmînd în continuare pe o potecuta creasta principala, în coborîre liziera unei defrisari pîna în saua lezuri (1½ ore - capatul traseului 1.10.). În continuare, marcajul parcurge apoi creasta usor denivelata, pîna într-o extinsa zona defrisata, de unde prin stînga, în coborîre usoara prin defrisare, ajunge la D.N. 18 la cîteva sute de metri NV de hanul Pintea Viteazul (983 m). În continuare, poteca marcata ocoleste prin dreapta vf. Magurii, iesind în poiana Boului (traseul 1.1 S.). Din saua "Masa Domnilor", marcajul urmeaza drumul forestier pe versantul nordic al crestei pîna dincolo de vîrful Secatura, de unde, la dreapta, prin zona defrisata, urca spre liziera, apoi prin padure pîna la Creasta Cocosului (1428 m). Marcajul este rar în zona defrisata din apropierea hanului Pintea Viteazul.

1.15. BAIA SPRIE - CANTONUL 1 - POIANA BOULUI

Marcaj : banda albastra Timp : 2-2 ½ ore

De la Flotatia Baia Sprie (411 m), marcajul urmeaza drumul national 18 pîna înainte de bifurcatia soselei spre cabana Mogosa, taind apoi serpentinele acesteia pe la Cantonul 1 (617 m) pîna la Cantonul Silvic Poiana suior (671 m). De aici, la dreapta, urmînd drumul Mânutei, traseul ajunge în Poiana Boului, trecînd pe la capatul traseului 1.17. si ajungînd în traseul 1.14 (970 m).

1.16 BAIA SPRIE - CABANA MOGOsA

Marcaj : banda rosie Timp : 1½ - 2 ore

De la Flotatia Baia Sprie (411 m) traseu comun cu traseul 1. 15. pe D.N. 18 cca ½ - ¾ ore. În continuare, poteca marcata urca la dreapta prin padure pe picior, trece pe la Lacul Mic, pîna la cabana Mogosa (731 m) de pe malul lacului Bodi (Baia Sprie), denumit si Taul Zînelor.

1.17. CABANA MOGOsA - COMPLEX B.T.T. sUIOR - POIANA BOULUI

Marcaj : triunghi rosu Timp : 1 - 1½ ore

Traseul coboara de la lacul Bodi (Baia Sprie) (731 m) la complexul B.T.T. suior (688 m), de unde urmeaza cca 10 minute drumul auto pîna în Valea Sasarului si înca 10 minute la dreapta drumul auto spre mina suior. Înainte de punctul în care soseaua traverseaza valea, marcajul urca spre stînga pîna în culme, de-a lungul careia urca spre dreapta, pîna în capatul Poienii Boului. De aici. spre stînga, prin poiana, marcajul traverseaza un fir de vale. ajungînd în drumul Mariutei (860 m traseul 1. 18.).

1.18. CABANA MOGOsA - VF. MOGOsA

Marcaj : triunghi albastru Timp 1½ - 2 ore

Din capatul sudic al lacului Bodi (731 m), poteca marcata urca prin padure, prin dreapta pîrtiei de schi si a telescaunului, traversînd un drum forestier în apropiere de capatul acestuia. Urcusul e accentuat în continuare pîna în creasta, de unde. spre stînga, traversînd golul alpin al vîrfului Mogosa (1246 m), traseul ajunge la statia finala a telescaunului.

1. 19. CABANA MOGOsA - V. SĂSARULUI - CANTON 1

Marcaj : triunghi galben Timp : 3/4 - 1 ora

De la lacul Bodi (731 m) Baia Sprie. poteca marcata coboara prin padure spre nord. traverseaza valea Sasarului urcînd pîna la Cantonul 1 (617 m) (traseul 1. 18.).

1. SIGHETU MARMAŢIEI - VÎRFUL SOLOVAN - CABANA AGRIs - CANTON PASTORAL ŢIGANUL

Marcaj : cruce rosie Timp : 4-5 ore

Din parcul "Gradina Morii" (270 m), traversînd Iza pe punte, ajungem la capatul traseului marcat (Izvorul 23 August). Poteca urca în serpentine Vîrful Sighetu Marmatiei (612 m), urmînd în continuare spre dreapta (V) culmea larga în urcus usor. Ocolind prin stînga vîrful Agris (745 m), poteca ajunge la vechea cabana turistica Agris (acum dezafectata), capatul traseului 22. Strabatînd în continuare un pîlc de bradet si apoi poiana Agris, marcajul ajunge la noua cabana Agris (845 m) (2 ½-3 ore). De la cabana, spre stînga, prin padure, marcajul urmareste un drum pietruit ce urca în serpentine (scurtate în 3 locuri de marcaj) pîna în Strunga Ţiganului, de unde pe nivel, prin pasune, ajunge la Cantonul Pastoral Ţiganul (1152 m).

2.2. IAPA - V. UNGUREASCĂ - CABANA AGRIs

Marcaj :cruce albastra Timp : 2-2½ ore

De la statia finala a autobuzului (329 m), marcajul o ia spre nord cca 200 m. urmînd apoi ulita din stînga, prin sat, pîna la iesirea în pasuni. Traversam o vale urcînd spre sud, pe malul drept, pîna aproape de capatul pasunii. De aici, la stînga, prin padure, traseul urca în creasta, întîlnind traseul 2.1. la cca 150 m est de vechea cabana. Agris. În continuare, traseu comun cu 2. 1. pîna la noua cabana Agris.

2.3. CURMĂTURA IEPII - V. IEPII - IAPA

Marcaj : cruce galbena Timp : 2-2½ ore

De la izvorul de sub Curmatura Iepii (NV Vîrful Ţiganului), poteca marcata coboara abrupt prin padure, traverseaza un drum forestier la liziera, traversînd apoi o zona de finete cu pilcuri de alun si înscriindu-se apoi în versantul drept al Vaii Iapa. de-a lungul careia coboara pîna în satul Iapa. Marcaj vechi, rar. În fînatele ce se întind pe majoritatea traseului.

2. 4. CABANA AGRIs - CASCADA STRUNGI

Marcaj : cerc rosu Timp : 1½-2 ore

Traseu comun cu 2. 1. cca ¾- 1 ora, despartindu-se de acesta în punctul în care traseul 2.1. scurteaza a treia oara serpentinele drumului pietruit. Marcajul punct rosu urmeaza în continuare cîteva minute drumul pietruit, coborînd apoi usor la stînga, prin bradet, printr-o poiana, pîna într-o zona cu plantatie tînara. Ocolind plantatia prin stînga, reîntîlnind marcajul în partea opusa, coborînd usor prin padure. Dupa ce traverseaza un fir de vale. marcajul coteste brusc la dreapta pe o poteca ce urca apoi accentuat pîna în baza cascadei Strungi (1075 m).

2.5. CANTONUL PASTORAL ŢIGANU - VALEA RĂCHITEI - CHEILE TĂTARULUI

Marcaj : banda rosie Timp :2-3 ore

Drumul care coboara spre SV pe la un izvor captat, traverseaza apoi un picior, de unde. la stînga, ajunge în sa la stîna de sub vîrful Negru. Traversînd saua. marcajul coboara fara poteca pe valea Rachitei, urmînd în continuare drumul forestier pîna în punctul în care acesta se departeaza de vale. traversînd un picior. De aici, marcajul o ia la stînga, pe picior, coborînd în Valea Brazilor, taind apoi ua cot accentuat al vaii spre stînga. În continuare, marcajul urmeaza în aval firul Valea Brazilor pîna la întarea în cheile Tatarului, fara poteca (aici capitul traseului 2.8.). Marcajul este vechi si rar pe alocuri.

2.6. IZVOARE - VALEA RUNCULUI - CHEILE TĂTARULUI

Marcaj : cerc rosu Timp : 2-3 ore

De la cantonul silvic Izvoare (916 m), poteca marcata coboara în drumul forestier de pe Valea Runcului pe care II urmeaza în aval cca 7 km pîna la confluenta cu Valea Brazilor. De aici. poteca marcata urca spre stînga pe Valea Brazilor, strabate Cheile Tatarului. În capatul lor superior întîlnind traseul 2.5.

Cu exceptia traseului 2.8., celelalte trasee sînt de interes local. Traseele nu au un grad ridicat de dificultate, putînd fi parcurse în tot timpul anului.

3.1. HUŢA CERTEZE - VALEA RÎULUI - CANTONUL SILVIC SĂLĂTRUC

Marcaj : cruce albastra Timp : 4-5 ore

Marcaj rar, pe drumul forestier de acces la cantonul silvic Salatruc. Urmînd cca 3-4 ore valea Rîului, apoi valea Roasa. De la bifurcatia marcata de un izvor, marcajul urmeaza drumul forestier spre dreapta, pîna la canton (922 m).

2. NEGREsTI - OAs - PĂSTRĂVĂRIA TUR - V. GOROHA - sAUA BUIAN - C.S. SĂLĂTRUC

Marcaj : cruce rosie Timp : 5-6 ore

Traseul începe în centrul orasului Negresti-Oas, urmînd drumul forestier de pe valea Turului. Pîna la pastravaria Tur (510 m) (9 km), marcajul este foarte rar, lipsind practic în interiorul orasului. De la pastravarie, marcajul urmeaza în continuare drumul forestier pe valea Turului, apoi la stînga pîna la confluenta vaii Buianului cu valea Goroha (pe acest tronson traseu comun cu 3.3.). În continuare, marcajul urca la d rea p 11 valea Goroha. cotind în zona de obîrsie spre stînga, pîna în saua Buian (1026 m). De aici. pe traseul unei foste cai ferate forestiere, traseul coboara la C.S. Salatruc (922 m) (traseu comun cu 3.3.). Marcaj vechi, pe alocuri foarte rar.

3.3. PĂSTRĂVĂRIA TUR - PICIORUL BUIANULUI - C.S. SĂLĂTRUC

Marcaj : cerc rosu Timp : 2-3 ore

Marcaj comun cu 3.2. pe drumul forestier, pîna la confluenta valea Buianului cu valea Goroha (672 m). În continuare, poteca marcata urca pe culmea dintre valea Buianului (stînga) si valea Goroha (dreapta) pîna în saua Buian, de unde din nou e comun cu 3.2. pîna la C.S. Salatruc (922 m)

3.4 C.S. SĂLĂTRUC - VF. MICULI

Marcaj : banda rosie Timp : 1-1 ½ ore

Traseul marcat urmeaza în urcus un vechi terasament CFF, iesind în creasta dintre vîrful Rotunda si vîrful Pietroasa, lînga vîrful Miculi (1187 m). Marcaj vechi destul de degradat.

3.5. IZVORUL MINERAL LUNA - VALEA PIETROASA - VÎRFUL PIETROASA

Marcaj : cruce rosie Timp : 2 ½ - 3 ore

De la izvorul mineral (479 m), marcajul urmeaza în urcus valea Pietroasa, traversînd un drum forestier. Pe ultima portiune lipseste poteca si panta este foarte accentuata, nerecomandîndu-se parcurgerea traseului în sens invers. Traseu greu accesibil iarna.

3.6. IZVORUL MINERAL LUNA - VÎRFUL PIETROASA

Marcaj : cruce albastra Timp : 3-3 ½ ore

Traseu comun cu 3.5. pe prima portiune, în continuare, marcajul urca spre dreapta, traverseaza de mai multe ori un drum forestier, de la capatul caruia urca spre stînga pîna în golul alpin pe care il traverseaza în urcus pîna în vf. Pietroasa (1200 m).

3. 7. IZVORUL MINERAL LUNA - VALEA TRESTIEI - POIANA SOCI

Marcaj : banda rosie Timp : 2-3 ore

Marcajul urmeaza drumul forestier pîna în Poiana Trestiei (803 m) (1 ½ - 2 ore), urcînd apoi spre stînga, pe un afluent si în continuare pe un picior abrupt pîna în Poiana Soci (1033 m) (capatul traseului 1.7.). Marcaj vechi, destul de degradat.

3.8. PĂSTRĂVĂRIA TUR - PIATRA VRĂTICEL - IZVORUL MINERAL LUNA

Marcaj :triunghi rosu Timp : 2 ½ - 3 ore

De la Pastravaria Tur (510 m), marcajul urmeaza drumul forestier de pe valea Strungi pîna la confluenta cu valea Turisorului, urcînd apoi spre dreapta pîna în pasunile din zona Oietrii Vraticel (826 m). În continuare, poteca marcata o ia spre dreapta, pe culmea dintre valea Talna Mare (sud) si valea Turului, coborînd apoi spre stînga, întîi prin padure, apoi prin poieni, pîna în valea Talna Mare, aval de Izvorul Luna (479 m). Marcaj vechi si foarte rar în zonele de pasune.

Toate marcajele descrise dinspre depresiunea Oasului au importanta locala. Cu exceptia traseului 3.5., traseele sînt accesibile si iarna, dar neexistînd stîlpi de marcaj în zonele extinse de fînete si pasuni, parcurgerea lor este îngreunata considerabil iarna.

ORICE ACCIDENT TREBUIE ANUNŢAT URGENT LA CEL MAI APROPIAT POST SALVAMONT, LA CONSILIILE POPULARE SAU LA PRIMUL POST DC MILIŢIE DIN ZONĂ!

CODUL DE ALARMA ÎN MUNŢI:

sase semnale acustice sau luminoase pe minut, apoi un minut pauza, semnalul de raspuns: trei semnale acustice sau luminoase pe minut, apoi un minut pauza. Toate cabanele trebuie sa aiba în dotare trusa medicala si constituie în caz de accident puncte de anuntare pentru Interventii Salvamont.

În cazul accidentelor turistice în munti sau a accidentarii turistilor aflati în pericol, cînd problemele nu se pot solutiona prin mijloace proprii, se va solicita interventia echipelor SALVAMONT BAIA MARE la telefon 061, 12888, 14521.

Scanare, OCR si corectura : Rosioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la https://groups.yahoo.com/

Carte obtinuta prin amabilitatea dlui. Sergiu Babei.