Trasee turistice montane ( poteci si itinerarii turistice).
Muntii Fagaras
1.Cabana Plaiul Foii - curmatura Foii - muntele Tamasul Mare - valea Richitii - valea Dâmbovitei ...( continua cu traseul 2.8. din muntii Iezer -Pîpusa).
Cabana Plaiul Foii - curmatura Foii , în judetul
Curmatura Foii - valea Dâmbovitei, în judetul Arges.
Semnul marcajului: Banda albastra.
Timp de mers : - vara: 3-4 ore; - iarna : 4-6 ore.
2.Curmatura Foii - plaiul Turcilor - valea Dâmbovitei - gura vaii Tamasului ...(continua cu traseul 2.9. în muntii Iezer Papusa ).
Semnul marcajului: Triunghi galben.
Timp de mers: vara: 1 - 1 1/2 ore; iarna : 1 1/2 - 2 ore.
3.Comuna Vistea (satul Vistea de Jos) - valea Vistei Mari - saua Vistea Mare - Valea Rea - muntele Furfuiescu - curmatura Malita.
Comuna Vistea - saua Vistea Mare, în judetul
Saua Vistea Mare - curmatura Malita, în judetul Arges.
Locuri de adapost: refugiul salvamont Moldoveanu, stâna lui Burnei, I.F.Pojarna.
Semnul marcajului: Triunghi rosu.
Timp de mers: - vara: 14-16 ore; - iarna: nu se recomanda.
4.Cabana Arpas - dealul Ghiotel - 23423y248x muntele Tarâta - cabana Podaru - saua Podaru - izvorul Podul Giugiului - stâna Podu Giurgiului - valea Buda -casele Oticu - cabana Cumpana.
Cabana Arpas - saua Podagru, în judetul
Saua Podaru - cabana Cumpana, în judetul Arges.
Locuri de adapost: Casa de vânatoare Boldanu, cabana Podragu, stâna Podu Giurgiului, I.F.Otic.
Semnul marcajului: Triunghi albastru.
Timp de mers: - vara: 15-17 ore; - iarna: nu se recomanda
5. Cabana Bâlea Cascada - valea Bâlea - Cabana Bâlea Lac- saua Capra - lacul Capra - Piciorul Muntelui Buteanu -cabana Capra - Piscu Negru(2.248 m) - cabana Cumpana.
Cabana Bâlea Cascada - saua Capra, în judetul
Saua Capra - cabana Cumpan, în judetul Arges.
Locuri de adapost: cabana Bâlea Cascada, cabana Bâlea Lac, cabana Capra, cantonul Piscu Negru, cabana Cumpana.
Semnul marcajului: Banda albastra.
Timp de mers: - vara: 10-11 ore; - iarna: nu se recomanda.
6.Tunelul Capra - Caldarea Paltinu - izvorul Caltun - refugiu Caltun( racord la traseul 1).
Loc de adapost: refugiu salvamont Caltun.
Semnul marcajului: Cruce albastra.
Timp de mers: vara: 3 - 31/2 ore ; iarna: inaccesibil.
7.Cabana Negoiu - saua Puha - valea Scara - valea Topolog - comuna Salatruc.
Cabana Negoiu - saua Puha, în judetul
Saua Puha - comuna Salatruc, în judetul Arges.
Loc de adapost: I.F.Poiana Baltii.
Semnul marcajului: Cruce albastra.
Timp de mers: - vara: 12-14 ore; - iarna: nu se recomanda.
Sat Slatina - Bahna Rusului - curmatura Malita - vârful Scarisoara Mica- vârful Moldoveanu (2.544 m )- vârful Vistea Mare (2.527 m ), racord la traseul 1.
Semnul marcajului: Triunghi albastru.
Timp de mers: - vara: 11-12 ore; - iarna: nu se recomanda.
Top
OCROTIREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR
Consiliul Judetean Arges, prin serviciile de patrimoniu si SALVAMONT, în colaborare cu Administratia Parcului National "Piatra Craiului - Zarnesti" actioneaza potrivit legii (Legea nr.5/2000, HG.nr.33/2000.), pentru: constientizarea publica a importantei conservarii biodiversitatii în aceasta zona, aplicarea masurilor de cartare si înlaturarea punctelor poluante, limitarea tuturor actiunilor umane în zona, corelarea activitatii economice cu interesul national de protectie, reducerea activitatilor nedurabile (pasunat, expoatarea lemnului, turism, etc.); monitorizarea, dezvoltarea si supravegherea turismului în parc; organizarea centrelor de vizitare la Brusturet si a unor puncte de informare; promovarea unor noi reglementari pentru protectia carnivorelor mari; adoptarea de hotarâri ale Consiliului judetean care sa asigure legatura cu Administratia Parcului, corelarea actiunilor si un schimb permanent de informatii.
România detine padurile cu cea mai importanta diversitate biologica din lume din zona temperata. Padurea acopera aproximativ 27% din teritoriul tarii, doua treime din aceste paduri fiind situate în arcul carpatic. Padurile au fost administrate avându-se în vedere conservarea lor. Acest management a avut ca rezultat conservarea unora dintre ultimile paduri relativ virgine înca ramase în Europa. Integritatea naturala si viabilitatea ecologica a padurilor României este indicata si de continua prezenta a aproape întregii game a faunei Europei, incluzând apecii ce sunt rare sau disparute în alte tari. Beneficiind de asistenta din partea Bancii Mondiale prin proiectul GEF( Global Environmental Facility), România va implementa primul proiect de conservare a biodiversitatii la nivel national, în ecosisteme forestiere montane si ecosisteme alpine, prin arii protejate. Proiectul va fi realizat prin contributia personalului Ministerului Apelor, Padurilor si Protectia Mediului si a Regiei Nationale a Padurilor. La nivel national proiectul are urmatoarele obiective:
|
|
formarea cadrului legal pentru conservarea si administrarea ariilor protejate; |
|
|
dezvoltarea unui departament ministerial (Directia pentru Conservarea Naturii si a Biodiversitatii) si a unui Serviciu de Arii Protejate în cadrul Regiei Nationale a Padurilor, capabile sa conduca si sa planifice conservarea biodiversitatii; |
|
|
dezvoltarea unor programe de constientizare si educatie pentru a obtine sprijinul publicului pentru conservare; |
|
|
dezvoltarea unui management unitar pentru fiecare din cele trei zone pilot, ca modele de conservare a biodiversitatii, având în vedere atât continuitatea activitatilor agro-pastorale traditionale, cât si dezvoltarea eco-turismului, în interiorul si în vecinatate a parcurilor. |
Zonele în care se va desfasura proiectul au fost alese în
asa fel încât sa furnizeze diferite strategii de conservare si posibilitati de
dezvoltare, incluyând parcul national (Retezat), parcul natural (Piatra
Craiului) si parcul forestier (Vânatori Neamt). Astfel, proiectul va arata trei
modele diferite de planificare si management care sunt valabile si comune
multor zone cu biodiversitatea amenintata de pe cuprinsul României. Deasemenea,
va furniza experienta necesara pentru aplicarea modelelor si altor zone din
Cele trei zine includ:
Modelul de Parc National: Parcul National Retezat Rezervatie a Biosferei, include masivul Retezat
cu paduri montane si ecosisteme alpine. Contine o zina de protectie integrala
de circa 12.000 ha de paduri de amestec si conifere, înca pastrate intacte cât si
pajisti montane mentionate de impactul turistic sau pasunat. Retezatul detine
42 de specii de plante endemice, fiind de asemenea centrul european al
diversitatii genetice a doua specii importante: Hieracium si Poa sp.
Deasemenea, aici a fost desemnat un "Areal important al pasarilor", care
asigura habitatul pentru cinci specii de pasari importante înscrise în Anexa II
a Conventiei de la Bonn a pasarilor migratoare si a animalelor salbatice.
Modelul de Management Forestier Durabil: Parcul Forestier Vânatori
Neamt, include paduri naturale, amestec si pasuni, care vor furniza
oportunitatea stabilirii si studierii conservarii biodiversitatii prin
management forestier durabil. Propunerea de reintroducere a zimbrului în
padurile cu rol de productie/protectie va oferi mecanismul ecologic si
concetrarea pe constientizarea publica în vedea mentinerii diversitatii
ecologice naturale a unei suprafete de 20.000 ha de paduri si pasuni. Fauna
naturala a acestei zone includea în trecut zimbrul, care a disparut la mijlocul
secolului trecut, datorita vânatorii necontrolate. Vânatori Neamt include
paduri virgine, naturale si de amestec, unde predomina : stejarul, fagul,
bradul si molidul, câteva dintre acestea fiind mentionate ca fonduri de
vânatoare înca din anul 1475. Exista 16 specii de plante endemice, ce pot fi
gasite doar aici. Cele doua "Zone importante de pasari" din acest parc, asigura
habitatul a 7 specii înscrise în Anexa II a Conventiei de la Bonn si a 30
specii înscrise în Anexa Ii a Conventiei de la Berna.
Modelul de Parc Natural: Parcul Natural Piatra Craiului include circa
15.000 ha de paduri de amestec si rasinoase cat si ecosisteme alpine,
înconjurate de terenuri pe productie silvice si agricole, care împreuna sustin
populatii viabile de carnivore mari. Aplicarea conceptului Retelei Ecologice
Europene (EECONET) va fi un ghid benefic pentru dezvoltarea durabila a
eco-turismului, pasunatului si a agriculturii, controlând totodata fragmentarea
padurilor naturale care adapostesc una din cele mai mari concentratii de ursi
bruni, lupi si râsi din Europa.
Parcul Natural Piatra Craiului
Prima actiune de protectie în Piatra Craiului dateaza din anul 1938, când în Jurnalul Consiliului de Ministri (645/1938), s-a înfiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului în suprafata de 440 ha, "datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca: Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, ca si datorita frumusetii peisajului".
Suprafata acrotita a crescut succesiv pâna în anul 1990, când, prin Ordinul Nr.7/1990 Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Piatra Craiului este mentionata ca arie protejata alaturi de alte 12 parcuri din Ramânia, statut ce este sustinut de legea mediului
( Legea Nr. 137/1995). Suprafata ce este ocrotita este de aproximativ 2.600 ha rezervatie integrala si 5.500 ha în zona tampon. Aceste suprafete acopera numai padurea, fiind protejate prin amenajamentele silvice ale celor doua acoale: Zarnesti si Rucar.
Cu toate acestea nu existau actiuni unitare de conservare a arealului parcului, a carui suprafata era administrata de catre diferite institutii: padurea de catre Ocoalele Silvice Zarnesti si Rucar, pasunile de catre primariile locale, fauna, partial de Asociatia Vânatorilor si Pescarilor Sportivi, neexistând deci o politica unitara si coerenta de administrare a zonei.
De aceea, obiectivul principal al proiectului de conservare a biodiversitatii în Piatra Craiului este de a crea un management unitar la nivelul ariei protejate implicând toti administratorii sau proprietarii de pe teritoriu parcului într-o actiune comuna de mentinere a ecosistemelor existente sau de regenerare a lor. Ne se urmareste afectarea drepturilor de proprietate sau încetarea activitatilor traditionale agro-pastorale, însa ele trebuie sa fie în concordanta cu viziunea de conservare sau folosire rationala a resurselor naturale.
Proiectul a început în luna octombrie 1999 si se va derula pe durata a cinci ani cu suport financiar de la Banca Mondiala, Guvernul României si Regia Nationala a Padurilor, urmând ca apoi sa existe o continuitate a administrarii parcului de catre structurile nationale existente.
Principalele obiective ale proiectului la nivelul Parcului Natural Piatra Craiului sunt urmatoarele:
|
|
stabilirea structurii si infrastructurii administrative. Administratia Parcului este formata din : seful parcului, responsabilul cu paza si relatia cu ocoalele silvice, economist, biolog-ecolog, responsabilul cu relatiile cu comunitatile/agentii/institutii, responsabilul cu turismul/centre vizare/programe educative si constientizare publica, specialistul în tehnologie informationala. Infrastructura consta în construirea de sediu, centre de vizitare si informare, procurarea de tehnologie, vehicule, etc.; |
|
|
dezvoltarea planului de management si adoptarea lui de catre toti factorii implicati direct sau indirect în activitatile de pe teritoriul parcului; |
|
|
gasirea mecanismelor de reducere a folosirii nerationale a resurselor naturale de pe teritoriul parcului sau din imediata vecinatate; |
|
|
integrarea principiilor de conservare în planul de urbanism al zonelor adiacente; |
|
|
directionarea spre pasunat durabil; |
|
|
încurajarea actiunilor prietenoase parcului (ex. Eco-turismul); |
|
|
dezvoltarea infrastructurii eco-turistice pe teritoriul parcului sau în imediata vecinatate; |
|
|
constientizarea publiculuiimplicând atât vizitatorii si turistii, cât si localnicii. |
Se stie ca un parc este implicit o atractie turistica. De aceea Parcul National Piatra Craiului dezvolta atât o strategie cât si masuri concrete de dezvoltare a eco-turismului în interiorul ariei protejate cât si în imediata vecinatate. Din punct de vedere al infrastructurii, parcul va construi doua centre de vizitare la Zarnesti si Brusturet, trei centre de informare la Bran, Plaiul Foii si Curmatura, va amenaja sau îmbunatati facilitatile de campare, cât si refugiile pe traseele montane.
Parcul Natural Piatra Craiului are o politica de deschidere fata de comunitatile locale. Se urmareste nu numai consultarea comunitatilor, dar si implicarea lor directa. De aceea se va sprijini organizarea de diferite comitete la nivel local si regional care sa constituie parteneri si aliati în actiunile urmatoare. Parcul va acorda atentie deosebita dezvoltarii rurale a localitatilor adiacente.
Filozofia parcului este o integrare atât a parcului în cadrul socio-economic local prin sprijinirea activitatilor traditionale, cât si oferirea unor noi posibilitati de dezvoltare (ex.eco-turismul), dar si o integrare a comunitatilor în politica parcului, ce implica suportul localnicilor pentru actiunile de conservare a naturii.
Proiectul Carnivore Mari din Carpati
Padurile din jurul Pietrei Craiului sunt baza Proiectului Carnivorelor Mari din Carpati, o initiativa internationala a Societatii Vietii Salbatice din Munchen, a Regiei Nationale a Padurilor si a Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice Brasov.
Obiectivul global al proiectului este mentinerea viabila a populatiilor de lupi, ursi si râsi, cât si a habitatului lor, pe cuprinsul Carpatilor românesti. Proiectul este sustinut de WWF internationale, Jack Wolfskin Ldt., Vier Pfoten e.V. si alte organizatii si îsi propune sa realizeze dezvoltatrea zonei Pietrei Craiului într-o zona model a coexistentei carnivorelor mari cu oamenii. Proiectul Carnivorele Mari din Carpati are patru domenii de activitate:
|
|
cercetare; |
|
|
management si conservare; |
|
|
dezvoltare rurala; |
|
|
constientizare publica. |
În prezent, acesta este cel mai important proiect ce are ca
obiect carnivorele mari din Europa de est si este planificat a se derula pâna
în anul 2003.
Desi Carpatii românesti reprezinta doar 1,4% din suprafata Europei de vest de
Rusia, ei reprezita arealul a 50% dintre ursii, 35% dintre lupii si 30% dintre
râsii din Europa. Carnivorele necesita suprafete vaste de teren si sunt
sensibile la prezenta umana în zona. Nu exista, de exemplu, doar un singur urs,
lup sau râs care sa-si aiba teritoriul exclusiv în limitele parcului. Datorita
acestor cerinte la scara larga, carnivorele pot fi o pârghie importanta în
actiunea de conservare a naturii.
Padurile din jurul Pietrei Craiului sunt de o importanta
speciala pentru conservarea la nivel international a carnivorelor mari, lupii,
ursii si râsii ramânând la o densitate mare în ciuda vecinatatii cu unul dintre
cele mai mari dintre orasele României, orasul
Datorita comportamentului lor de pradatori, ursii, lupii si râsii intra în competitie cu oamenii pentru acelasi tip de resurse. De aceea, uneori apar conflicte în ceea ce priveste pagubele facute de acestia turmelor din pasunile montane Pietrei Craiului. Prada ursilor, lupilor si râsilor o constituie si capriorul si cerbul, existând astfel si o competitie cu interesele vânatoresti. Proiectul Carnivore Mari din Carpati încearca sa diminueze aceste conflicte si sa gaseasca solutii care sa satisfaca toate partile. Primul pas este analiza situatiei acestor carnivore prin cercetare pe teren, în vederea culegerii informatiei necesare conceptelor moderne de management a vietii salbatice.
Activitatile de conservare ale proiectului includ printre altele, echiparea stânelor cu garduri electrice în vederea unei mai bune protejari a turmelor contra atacurilor ursilor si lupilor.
Programul de agroturism "Ursi, lupi, si râsi în Transilvania" genereaza un venit substantial localnicilor si realizeaza, prin conservarea carnivorelor, profituri alternative celor obtinute din vânatoare si trofee.
Programul de constientizare pentru scolile din zona si grupurile special interesate, au ca rezultat o mai buna întelegere a carnivorelor mari. Deasemenea au loc diverse relatari în massmedia nationala si internationala despre activitatile acestui proiect.
Cele doua proiecte : Conservarea Biodiversitatii si Carnivore Mari, începând din toamna anului 1999, colaboreaza perfect, unindu-si fortele pentru telurile comune. Astfel, cele doua proiecte au initiat cu succes un proces de eaborare a unei strategii de dezvoltare a eco-turismului pe teritoriul administrat de orasul Zarnesti, urmând ca masuri concrete sa fie efectuate începând din anul 2000.
Ambele proiecte sustin dezvoltarea eco-turismului prin începerea de mici afaceri, ce vor aduce profituri în cadrul comunitatilor locale. Astfel, se doreste constientizarea si co-interesarea localnicilor într-o folosire durabila a resurselor din zonele adiacente parcului, cât si sustinere a intereselor de conservare ale celor doua proiecte.
Aceste proiecte au nevoie de sprijinul dumneavoastra, fie ca sunteti turist, localnic sau pur si simplu interesat de zona. Ne puteti ajuta atât informându-va despre activitatea noastra, cât mai ales întelegând rolul si misiunea ce ne-am asumat-o.
Top
OFERTE DE SERVICII pentru sustinerea activitatii Refugiului Salvamont Cota 2000m Transfagarasan
Serviciul public Salvamont din cadrul Consiliului Judetean Arges, prin echipele sale specializate în prevenirea si interventia la accidentele turistice în zona montana, ce functioneaza potrivit HG nr.1269/1996, modificat si completat de HG.711/1997, ofera urmatoarele:
I. Servicii:
|
|
prevenirea accidentelor turistice în muntii Fagaras-Sud, inclusiv în zona alpina a DN 7C, prin patrulari permanente în perioadele de vârf în care afluenta turistica este maxima; |
|
|
interventia pentru salvarea turistilor accidentati, bolnavi sau aflati în alte situatii deosebite (rataciti, izolati în abrupt etc), acordarea primului ajutor si transportul acestora la punctul sanitar din incinta Refugiului Salvamont Cota 2000 m.; |
|
|
coordonarea activitatii de marcare, întretinere si refacere a traseelor turistice si echiparea acestora cu mijloacele specifice de protectie (inscriptionarea zonelor de pericol maxim, instalarea mijloacelor de sprijin si asigurare (podete, puncte de popas etc.), precum si construirea de refugii simple de supravietuire în zonele de creasta, izolate; |
|
|
monitorizarea activitatii de protectie a mediului si sprijinirea activitatii de colectare si coborâre a deseurilor din zona alpina, asigurând o adevarata politie montana. |
II. Pentru dezvoltarea controlata si organizata a turismului, Serviciul public Salvamont, în conditiile prevenirii si interventiei prompte la accidente, ofera posibilitatea practicarii urmatoarelor activitati:
sporturi montane:
|
|
ski; |
|
|
alpinism; |
|
|
orientare turistica; |
|
|
speologie; |
|
|
activitati recreative; |
|
|
tabere si campusuri pentru: ecologizarea zonei montane, întretinerea marcajelor si refugiilor, creatie artistica, cercetare, precum si practicarea urmatoarelor sporturi extreme care atrag o categorie speciala de turisti români si straini: |
|
|
snow-board; |
|
|
parapanta; |
|
|
delta-plan si altele. |
III. Serviciul public Salvamont, vine în întâmpinarea turistilor si cu oferte alternative, în conditii meteo nefavorabile, prin:
|
|
activitati de club: tenis de masa, biliard, jocuri mecanice si pe calculator, remy, sah, etc; |
|
|
activitati de observare cu binoclu, luneta; |
|
|
recreere si belvedere; |
|
|
vizionari de programe TV; |
|
|
activitati de radioamatorism. |
|
|
agroturism |
Se mai asigura conditiile necesare pentru:
|
|
cursuri de instruire salvamont, ghizi montani, cabanieri la nivel judetean si national în conditiile reale din zona; |
|
|
organizarea de scoli alpine de salvamont, raliuri nationale si simpozioane pe probleme de turism, agroturism si salvamont; |
|
|
efectuarea unor exercitii de alarmare, antrenamente salvamont cu interventie în creasta muntilor Fagaras, în comun cu alte servicii publice salvamont din judetele limitrofe. |
|
|
În zonele montane apropiate, Serviciul public Salvamont judetean Arges, asigura turistilor protectia si îndrumarea în drumetii pe traseele marcate, monitorizare schi si alpinism, vizitarea pesterilor, grotelor si altor zone alpine. |
IV. Serviciul Public Salvamont colaboreaza cu toti factorii interesati în zona montana, potrivit legii, dupa cum urmeaza:
|
pentru protectia turistilor în zona alpina a DN 7C, colaboreaza cu Sectia DN Pitesti-Districtul Km.102 care va avea un dispecerat permanent la Refugiul Salvamont Cota 2000 m. si va asigura functionarea permanenta a drumului si tunelului; |
|
|
pentru primirea, cazarea, masa, organizarea unor activitati în beneficiul turistilor, colaboreaza cu toti agentii economici din turism, în vederea asigurarii serviciilor mentionate anterior, precum si pentru dezvoltarea unei baze turistice alpine atractive, cu toate dotarile si functiunile necesare; |
|
|
|
pentru pastrarea, întretinerea si modernizarea traseelor turistice, a indicatoarelor, a popasurilor si campusurilor, precum si a rezervatiilor si ariilor protejate, colaboreaza cu unitatile silvice, ape si mediu; |
Colaboreaza cu unitatile sanitare pentru:
|
|
organizarea unor instruiri periodice a personalului cabanelor alpine si membrilor echipelor Salvamont, vizâd acordarea primului ajutor si transportul celor accidentati la punctul sanitar din Refugiul Salvamont; |
|
|
dotarea materiala cu echipament, instrumentar si medicamente pentru trusele medicale, conform baremurilor prevazute de lege. |
Serviciul Public Salvamont va continua si consolida colaborarea cu organele de specialitate din cadrul Ministerului Tineretului si Sportului, Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din România (ANSMR), Comisia Centrala de Salvamont, Directia Judeteana pentru Tineret si Sport, în vederea realizarii unor activitati cum ar fi organizarea si participarea la scolile nationale salvamont de iarna si de vara, raliuri, simpozioane, actiuni comune în zonele montane limitrofe etc.
Se va continua colaborarea cu organizatii neguvernamentale, asociatii, fundatii, cu obiect de activitate legat de zona montana: Asociatia Cabanierilor din România, ANSMR, Federatia Româna de Alpinism si Escalade si altele.
Serviciul Public Salvamont va colabora în continuare si cu unitatile militare de protectie civila, politie si jandarmerie pentru rezolvarea situatiilor extreme, potrivit legii.
Prin functionarea Refugiului Salvamont în cea mai pitoreasca zona montana din tara, pe versantul sudic al muntilor Fagaras, cu cele mai semete vârfuri - Moldoveanu si Negoiu- se preconizeaza stimularea cresterii numarului de turisti, atât din tara, cât si din strainatate.
Speram ca ofertele noastre sa fie atractive, atât pentru turisti, cât si pentru agentii economici din turism, astfel ca printr-o colaborare fructuoasa, sa se asigure dezvoltarea permanenta a turismului montan modern si eficient, la nivel european.
Va rugam sa fiti alaturi de noi, întelegând si respectând natura si stradaniile noastre.
Va multumim si va asteptam!
|
