Turism international - Piata turistica a Romaniei

Romania - date generale

• Asezare geografica

Romania este situata in sud-estul Europei, intre 43 - 37'07' si 48 - 15'06' latitudine nordica si 20 - 15'44' si 29 - 41'24' longitudine estica, ocupand aproximativ 480 kilometri de la nord la sud si 640 km de la est la vest. Suprafata tarii este de 237.500 kilometri patrati dintre care 230.340 kilometri patrati reprezinta suprafata terestra si 7.160 suprafata maritima.

Romania se invecineaza la nord cu Ucraina, la nord-est cu Republica Moldova, la sud-est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria, la sud-vest cu Serbia si Muntenegru, iar la nord-vest cu Ungaria. Lungimea granitelor sale este de 2.508 kilometri.

• Mediul natural

1. Relieful

Romania este o tara carpatica si dunareana, cu iesire la Marea Neagra, avand un relief variat si armonios repartatizat: muntii 31%, dealurile si podisurile 33%, campiile 36 %. Carpatii romanesti, cu altitudine medie de 840 metri, ocupa o pozitie centrala si prezinta trei mari diviziuni: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali. Carpatii Orientali - desfasurati intre granita de nord si Valea Prahovei caracterizati de o altitudine maxima de 2.303 metri in Muntii Rodnei, mai multe depresiuni (intre care Depresiunea Brasov) si sunt bine impaduriti. Carpatii Meridionali - desfasurati intre Valea Prahovei si culoarul Timis - Cerna, sunt mai masivi, altitudinile depasesc frecvent 2.000 metri ( altitudinea maxima din Romania - Varful Moldoveanu din Muntii Fagaras 2.544 metri). Carpatii Occidentali - desfasurati intre Defileul Dunarii ( cel mai lung din Europa 144 kilometri) in sud si Somes (la nord), sunt alcatuiti din Muntii Banatului, Muntii Poiana Rusca si Muntii Apuseni caracterizati prin altitudini mai joase si mai putine depresiuni, fiind frecvente fenomenele carstice.

2. Clima

Clima Romaniei, caracteristica Europei centrale, este temperat - continentala (veri foarte calde, ierni reci, anotimpuri bine determinate, ninsori abundente, mai ales in regiunile muntoase). Regiunile sudice sunt cele mai calde.

Media anuala a precipitatiilor este de aproximativ 677 mm, dar se inregistreaza cantitati mai mari la munte (1000 - 1400 metri) si mai mici decat media la malul marii (sub 400 metri).

Temperaturile medii in diferite zone ale tarii

3. Vegetatia

Padurile, care in antichitate si evul mediu acopereau aproape intreaga suprafata a Romaniei (exceptand sud estul tarii), au facut loc treptat terenurilor agricole. In zilele noastre padurile ocupa 26,2% (6.366.000 ha) din suprafata tarii, constand in paduri de fag (in jur de 2 milioane ha), de stejar (1,1 milioane ha), paduri de conifere (1,9 milioane ha). Se mai intalnesc si alte specii precum carpen, plop, frasin, tei. Pasunile alpine acopera arii extinse la altitudini ce depasesc 1.800 m si sunt folosite in principal pentru cresterea oilor. Peste 400.000 ha (6,3% din suprafata totala) sunt afectate in mod vizibil (au 555j98f devenit aride) de poluarea cu compusi sulfurici sau cu alti compusi proveniti din emisiile industriale.

4. Fauna

Fauna Romaniei a fost si este inca una din cele mai bogate si variate din Europa, continand specii rare sau chiar unice pe continent. Capra neagra, ursul brun, cerbul carpatin, lupul, rasul, jderul, cocosul de munte sunt specii ce populeaza muntii, iepurii, vulpile, mistretii, caprioarele, potarnichile, pitpalacii sunt intalniti pe dealuri si in zona de campie. Delta Dunarii cu o arie de 5.050 km patrati (din care 4,340 km patrati pe teritoriul Romaniei) ramane sanctuarul pasarilor salbatice si a pestilor (crap, stiuca, salau, somn, etc.). Sturionii (de la care se obtin icrele negre) pot fi gasiti pe cursul inferior al Dunarii, iar delfinii, heringii, calutii de mare, chefalii in Marea Neagra. Pescuitul intensiv si cresterea poluarii (la care s-a adaugat si braconajul in ultimii ani) au diminuat semnificativ cantitatea de peste in ultimele doua decenii. Extinderea zonelor populate a redus libertatea de miscare a animalelor si resursele de vanatoare au scazut cu 10-20% in ultimii ani.

• Istoria

Teritoriul Romaniei a fost locuit inca din Paleolitic. Stramosii romanilor sunt dacii, luptatori de temut, invinsi de romani sub conducerea imparatului Traian, in urma a doua campanii deosebit de grele, la inceputul secolului al II-lea d. Hr. Desi ocupatia romana a fost relativ de scurta durata (165 de ani), aceasta a lasat o mostenire multiseculara: limba latina, care a supravietuit numeroaselor invazii ale popoarelor migratoare.

De-a lungul timpului s-a dezvoltat identitatea nationala a romanilor, ducand la formarea statelor feudale ale Tarii Romanesti si Moldovei, in secolele al XIII-lea si al XIV-lea. In ambele state au urmat veacuri de lupta impotriva turcilor. In acest timp, Transilvania a fost ocupata succesiv de Imperiul Otoman si cel Austro-Ungar.

In cele din urma, Moldova si Tara Romaneasca s-au unit in 1859, tara a devenit independenta in 1877, iar unirea cu Transilvania a avut loc in 1918.

Regimul comunist instaurat dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial a durat 45 de ani si a fost inlaturat prin Revolutia din decembrie 1989.

Forme de turism practicate

• Turism balnear

Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc in Romania. Unele dintre ele sunt simple, altele fierbinti, multe radioactive. Inca din antichitate, unele lacuri, acumulate in craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor parti de munte, erau cunoscute ca avand efecte terapeutice. Acestea constituie, la randul lor, o alta sursa de tratament. De altfel, prin statiunea Baile Herculane - s-au implinit 1.850 de ani de la prima atestare documentara a asezarii - Romania poate fi considerata, pe buna dreptate, o tara fondatoare a turismului balnear. Circa 160 de statiuni balneare - unele de talie europeana, altele de interes local - reprezinta tot atatea posibilitati de a trata afectiuni suparatoare si dificile. Practic, prin complexitatea factorilor de cura pe care ii detin aceste "uzine ale sanatatii", pot fi tratate aproape toate maladiile umane. Pe de alta parte, Romania si-a castigat, in partea a doua a veacului trecut, si faima de tara a "tineretii fara batranete", gratie terapiei si produselor medicale concepute de savanta Ana Aslan. De binefacerile scolii romanesti de gerontologie au beneficiat numeroase personalitati ale mapamondului, de la Charles de Gaule si J.F. Kennedy la Frank Sinatra ori Claudia Cardinale.

Printre numeroasele statiuni balneare care se regasesc in Romania se numara: Baile Herculane, Baile Felix, Covasna, Sovata, Baile Tusnad, Vatra Dornei, Slanic Moldova, Mangalia, Eforie Nord, Govora, Baile Olanesti, Calimanesti-Caciulata reprezentate pe harta in ordinea enumerarii.

• Turismul religios    

Principalele destinatii religioase din Romania sunt un rezultat al asocierii unor locuri de cult cu celebrarile religioase de interes national. In acest sens, trebuie amintite, pentru a oferi o imagine cat mai cuprinzatoare, urmatoarele monumente / localitati renumite atat pe plan intern, cat si international. Printre principalele destinatii se numara Complexul monahal rupestru de la Basarabi-Murfatlar din judetul Constanta,  Catedrala Patriarhala din Bucuresti, Manastirea Cocos din judetul Tulcea, Manastirea Curtea de Arges, Manastirea Nicula din judetul Cluj, Manastirea Dintr-un Lemn judetul Valcea, Catedrala Mitropolitana - Iasi, Manastirea Trei Ierarhi - Iasi, Manastirea Putna - judetul Putna, Manastirea Ramet - judetul Alba, Manastirea Brancoveanu - judetul Brasov, Manastirea Sf. Ioan cel Nou - judetul Suceava, Manastirea Neamt - judetul Neamt.  

• Turism rural

Daca cineva intreaba de ce turism rural in Romania, raspunsul poate veni foarte rapid si foarte usor. Doua sunt elementele esentiale care au determinat dezvoltarea acestei forme de turism in ultimii ani in Romania: satul si natura.

Satul inseamna civilizatia traditionala cu obiceiuri cunoscute de generatii intregi, cu sarbatori stramosesti, inseamna atragerea oaspetului prin ineditul spectacolului, in care vechiul se imbina cu noul sau, altfel spus, traditionalul si modernul stau la aceeasi "masa", inseamna arhitectura rurala. Se poate vorbi de turism rural in toata Romania, dar cateva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult decat generoasa.

Printre principalele zone in care turismul rural este foarte important  se evidentiaza Bran, Sibiul si Maramuresul, deasemeni Bucovina, Harghita nordul Olteniei, zona Neamtului si a Argesului, dar si Delta Dunarii.

Bran cand spui Bran, spui castelul ridicat in secolul al XIV-lea. Dar, sub aceasta denumire, sunt incluse mai multe sate dispuse pe circa 20 km lungime si 10 km latime, dintre care cele mai cunoscute, alaturi de Bran, sunt: Moeciu (cele doua localitati cu numele de Moeciu - de Sus, in apropierea versantului Bucegiului, respectiv de Jos); Pestera - satul aninat pe un picior de munte impreuna cu Magura si care te lasa sa vezi in voie culmile Muntilor Bucegi si lama de calcare a Pietrii Craiului; Sirnea, ascunsa parca intr-o vale calcaroasa ca de basm; Fundata, ale carei case sunt insirate pe mai multe dealuri, la distanta intre ele.

Sibiul inseamna in primul rand Marginimea. Incepand cu Saliste, un fel de "capitala" a zonei si continuand cu Sibielul (muzeul cu icoane pe sticla din sat este recunoscut in lume), Tilisca, Rod, Jina, Poiana Sibiului sau Rasinari (sat in care s-au nascut mari personalitati culturale romanesti), regiunea te impresioneaza prin portul popular, vorba oamenilor si aspectul satului.
Valea Ariesului, in judetul Alba, in sudul Muntilor Apuseni, te ajuta sa patrunzi intr-una dintre cele mai interesante "tari", asa cum sunt denumite chiar de locuitori: Tara Motilor. O zona bogata, in primul rand, prin felul oamenilor de a fi si, in al doilea rand, prin natura mai mult decat generoasa. Astfel, o vacanta la Arieseni, Avram Iancu, Horea, Scarisoara sau Vidra te ajuta sa intalnesti istoria acestor locuri si oameni (biserici de lemn, gospodarii traditionale, monumente inchinate marilor momente), dar si una dintre cele mai interesante regiuni carstice din Romania: Ghetarul de la Scarisoara, Pestera lui Ionete, cheile Ordancusii, defileul Ariesului.

Maramuresul inseamna, in primul rand, apa. De-a lungul ei, Valea Marei, a Cosaului, a Izei sau Vaserul, au aparut si crescut satele, ascunzandu-se parca de puterea muntilor la poalele carora s-au ridicat (mai ales muntii Rodnei, dar si ai Maramuresului). Este greu sa te opresti la cateva dintre ele, pentru ca istoria si cultura sunt atat de puternic impregnate in lemnul cu care au fost ridicate bisericile incat este dificil sa decizi: Surdesti cu cea mai inalta biserica in lemn; Barsana cu unul dintre cele mai interesante complexe monahale ridicat exclusiv in lemn; Ieud sau Bogdan Voda cu una dintre cele mai vechi biserici in lemn; Rogoz si Rozavlea ale caror biserici sunt incluse in lista patrimoniului mondial UNESCO. Si, la toate acestea, se adauga unul dintre cele mai interesante monumente funerare pe plan mondial: cimitirul din Sapanta. Un cimitir al crucilor albastre cu rosu, galben, auriu si alb, in care poezia populara incearca sa descrie, in cateva randuri, numai tristetea despartirii bruste de un semen iubit sau a unui obicei mai putin vrednic de lauda.

Bucovina - cand spui Bucovina te gandesti la lemn si la manastirile ale caror biserici sunt pictate la exterior. Strecurandu-se pana in apropierea bisericilor, pentru a auzi mai bine sunetul clopotelor care cheama la reculegere si bataile toacei, pensiunile din zona stiu sa exploateze mai bine decat oriunde in alta parte frumusetea peisajului si libertatea naturii. Vama, Vatra Moldovitei, Marginea, Solca, Putna sunt numai o parte dintre satele in care poti sa stai in curtea gospodariei si sa privesti spre monumente de o inestimabila valoare.

Harghita tinut intre munti, polul frigului in tara noastra, dar care te surprinde cu ospitalitatea omului care te gazduieste. Pe malul lacului, la Zetea sau in apropierea muntilor Hasmas, spre Lacul Rosu, in apropierea lacului Sfanta Ana - singurul lac intr-un con vulcanic in Romania - sau in zona Izvoru Muresului, te poti gazdui si descoperi o lume arhaica, dar care stie sa deschida usa modernului si oaspetului.

Turismul pe litoral

Cei 240 km de tarm romanesc al Marii Negre se impart in functie de aspectul reliefului in doua sectoare: unul nordic - bratul Chilia-Capul Midia, caracterizat prin forme joase de relief (cordoane nisipoase, grinduri, plaje) si altul sudic - Capul Midia-Vama Veche, cu faleze inalte (40-60 m), intrerupte in dreptul lagunelor si limanelor de plaje.

Litoralul romanesc se desfasoara spre sud pana la granita cu Bulgaria, iar in spatiul dobrogean propriu-zis, de la grindul Perisor spre sud. Intre Grindul Perisor si Capul Midia se individualizeaza un sector jos, de acumulare, cu plaje, grinduri. Astfel, se evidentiaza complexul lacustru Razim, dezvoltat pe un vechi golf marin, separat printr-un cordon litoral cu zone deschise, care au asigurat legatura cu marea.

De dimensiuni mai reduse sunt lacurile Tasaul si Siutghiol, complet izolate fata de mare.

La sud de Capul Midia se contureaza tarmul inalt cu faleze sapate in depozite loessoide si calcare, fragmentata de vai tributare marii si transformate in limane maritime (Techirghiol, Mangalia).

Climatic, litoralul se distinge printr-un pronuntat grad de ariditate datorita precipitatiilor foarte scazute - 350 mm - ca urmare a influentei marii. In schimb, umezeala relativa a aerului este de 80% anual, ca efect al actiunii brizelor si surselor de evaporare - lacurile.

 Cei 70 km de litoral se constituie intr-una dintre cele mai atractive zone turistice a Romaniei, datorita, in principal, potentialului pentru tratament balnear.

Dezvoltarea turistica a litoralului este favorizata de factori naturali deosebit de favorabili. Aici temperatura aerului are valori anuale de 11ºC, cu 22ºC in iunie si 0,2ºC in ianuarie. Primaverile sunt timpurii si toamnele lungi si calde. Vara nebulozitatea este extrem de redusa si cu o mare durata de stralucire a soarelui - 10-12 ore/zi, precipitatii reduse, rare si de scurta durata.

Plajele intinse dispun de un nisip cu granulatie fina, cu tarmuri care au o panta de imersiune foarte lina, ce permite un acces usor in apa marii, salinitatea apelor marii fiind de 17-18 mg.

  Ne gasim intr-o parte de lume in care viata antica a pulsat extrem de viu. Negustori din Elada au venit aici, cu peste 2.700 de ani in urma, sa intemeieze infloritoarea Histria, iar mai apoi cetatile Tomis si Callatis. Romanii au construit castre, drumuri, valuri de aparare si impunatorul monument de la Adamclisi si cetatea Adamclisi, celebrand victoria asupra dacilor, a caror tara au cucerit-o la inceputul celui de-al doilea veac al erei lui Hristos. Genovezii soseau si ei aici, in Evul Mediu, pe urmele multor altor neamuri. Toate aceste umbre au marturii aproape pretutindeni, de la romanticul mal al lacului Sinoe, cu vestigiile cetatii Histria - imbracata vara in ierburi rosii, inconjurata de zborul pasarilor care traiesc in rezervatia ornitologica din preajma - la cosmopolitul oras-port Constanta, cladit pe vatra anticului Tomis, unde-si incheia destinul, in exil, unul dintre cei mai mari barzi ai iubirii eterne, Ovidiu.

De-a lungul a 240 km, cat reprezinta tarmul Romaniei, se insiruie circa 10 statiuni maritime si plaje orientate in intregime spre rasarit. In urma cu un veac, s-au adaugat si primele stabilimente balneare, dupa care au aparut, alaturi de "batranele" Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud ori Mamaia, si un sir de statiuni pentru vacante estivale. Cele mai multe dintre ele poarta denumiri inspirate din mitologia antica - Olimp si Neptun, Jupiter, Venus, Aurora, Saturn. Marea Neagra se deosebeste de suratele ei din lume printr-o caracteristica interesanta: are salinitatea redusa la jumatate fata de cea a altor mari. Statiunile ei se indreapta spre performantele firesti unei asemenea industrii. Hoteluri tot mai confortabile, parcuri acvatice de distractii si cluburi all-inclusive, restaurante cu specific si ambarcatiuni de toate felurile (de la iahturi la catamarane si sky-jet-uri), terenuri de sport si piscine, spectacole si muzica, bauturi si mancaruri sofisticate, pentru orice ora din zi si din noapte, toate acestea fac parte dintr-o oferta consistenta, care isi castiga, de la un sezon la altul, prieteni statornici. Dincolo de litoralul ce pare un spectacol non-stop, dincolo de odihna si placerea expunerii la soare, meleagul dobrogean, in care este incadrat tarmul romanesc de mare, captiveaza si prin alte tentatii: plante si animale caracteristice, picturi rupestre si pesteri, explorari subacvatice, degustari de vinuri in podgoria Murfatlar, o savuroasa gastronomie, folclor in care se regasesc, in afara datinilor romanesti, traditiile turcilor, tatarilor, grecilor care traiesc pe aceste meleaguri.

Bazele de tratament balnear de la Eforie Nord si Mangalia, cu hoteluri de cura, au facut de-a lungul anilor adevarate miracole pentru oameni paralizati, condamnati la carucioare de invalizi ori la carje. Au fost tratate cu succes psoriazisul, sacaitoarele boli reumatismale, sterilitatea. Cat despre stres - masajul, sedintele de presopunctura, sauna, baile de plante sunt de o mie de ori mai bune decat pumnul cotidian de pastile.

Turism etnografic

Mesterii populari din Romania, fie ca lucreaza lemn (icoane, linguri de lemn sau alte vase) sau ceramica, fie ca incondeiaza oua sau picteaza icoane pe sticla, ca impodobesc costume populare cu podoabe pregatite chiar de ei sau impletesc in nuiele si papura, au reusit sa devina cunoscuti in toate colturile lumii prin valoarea lucrarilor lor, prezentandu-le atat in cadrul targurilor traditionale din Romania, cat si peste hotare.

O posibila vacanta cu profil etnografic ar acoperi intreaga tara, vizand in special urmatoarele mestesuguri: arta lemnului, impletituri din rachita,  ceramica, costume populare, covoare, masti populare, tesaturi, icoane pe sticla, incondeiatul de oua,  pictura naiva.

Exista deasemeni muzee cu profil etnografic care pot constitui puncte de atractie atat pentru turisti romani, dar si straini.

Fluxuri turistice spre si din Romania

Sosiri ale cetatenilor straini in Romania dupa principalele tari de provenienta

Anul 2000

Sosiri ale turistilor straini dupa motivul calatoriei

In procente

Sosiri ale turistilor straini dupa mijloacele de transport utilizate

(mii sosiri)

Plecari ale vizitatorilor straini in strainatate in anul 2000

 

Plecarile turistilor romani in strainatate dupa motivul vizitei

In procente

Plecari ale turistilor romani dupa mijloacele de transport utilizate

(mii sosiri)