VÂLCEA
RESURSE NATURALE
MUNŢI
MUNŢII CĂPĂŢÂNII (Vâlcea)
Fac parte din Carpatii Meridionali si sunt cuprinsi între Olt si Jiu. Sunt constituiti din sisturi cristaline si gnaise, în partea de N si din calcare jurasice în S, acestea din urma dând un relief specific de doline, lapiezuri, pereti abrupti, hornuri, poduri suspendate (Casa de Piatra)..
MUNŢII COZIA (Vâlcea)
Masiv muntos situat în SV Muntilor Fagaras, alcatuit din gnaise, sisturi cristaline, gresii si calcare, cu forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimtate, turnuri, mici escavatii de pesteri, forme antropomorfe, ca de pilda: "Sfinxul Coziei", 242v217c "Ciobanasul", "Haiducul", "Ursul", etc.
MUNŢII FĂGĂRAs (Vâlcea)
Masiv muntos situat în
partea central-estica a Carpatilor Meridionali. Constituit în
întregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima: 2544 m (vf.
Moldoveanu - cel mai înalt din
MUNŢII LOTRULUI (Vâlcea)
Masiv muntos situat în partea centrala a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima: 2242 m (vf. steflesti). Este puternic fragmentat de Lotru si afluentii sai.
LACURI
LACUL BRĂDIsOR (Vâlcea»Malaia)
Lac antropic, cu o suprafata de 230 ha si un volum de 8,0 mil. mc.
LACUL VIDRA (Vâlcea»Voineasa)
Lac de acumulare. Lac antropic fondat în 1972, volum 340 mil. m3, suprafata 940 ha, lungime 9 km. Lacul este înconjurat de paduri de molid. Ichtiofauna.
RÂURI
OLT (Vâlcea)
Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman).
OLTEŢ (Vâlcea)
Râu, afluent al Oltului în cursul inferior. Are 175 km lungime si o suprafata a bazinului de 2460 kmp.
PEsTERI
COMPLEXUL CHEILE BISTRIŢEI (Vâlcea»Bistrita)
Structuri geologice. Cheile sapate de Valea Bistritei în lungime de
600 m. Sunt cele mai înguste din tara. Pestera Bistritei
este sapata în calcare. Biserica Intrarea în Biserica a Maicii
Domnului, aflata la intrarea în chei si pestera, a fost
construita în anul 1633 de mitropolitul Teofil.
CHEI
COMPLEXUL CHEILE BISTRIŢEI (Vâlcea»Bistrita)
Structuri geologice. Cheile sapate de Valea Bistritei în lungime de
600 m. Sunt cele mai înguste din tara. Pestera Bistritei
este sapata în calcare. Biserica Intrarea în Biserica a Maicii
Domnului, aflata la intrarea în chei si pestera, a fost
construita în anul 1633 de mitropolitul Teofil.
REZERVAŢII NATURALE
PĂDUREA LATORIŢA (Vâlcea»Voineasa)
Rezervatie forestiera. Padurea Latorita (690 ha) este alcatuita din arbori seculari de larice si zimbru.
PIRAMIDELE DIN VALEA STĂNCIOIULUI (Vâlcea»Râmnicu Vâlcea)
Rezervatie geologica. Cunoscuta si sub numele de Piramidele de Pamânt, rezervatia este extinsa pe o suprafata de 12 ha.
RESURSE ANTROPICE
MONUMENTE ISTORICE
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII COZIA (Vâlcea»Calimanesti-Caciulata)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1388 a domnitorului Mircea cel Batrân, biserica pastreaza în pronaos fragmente din pictura originara, executata în 1390-1391 în stilul picturii monastice paleologice.
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII GOVORA (Vâlcea»Baile-Govora)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ansamblul monahal, construit în prima jumatate a sec. XV, ctitoria lui Vlad Dracul, a fost rezidit în anii 1492-1496 de Vlad Calugarul si terminat de Radu cel Mare.
ANSAMBLUL MĂNĂSTIRII HUREZ (Vâlcea»Horezu)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este cel mai mare ansamblu de arhitectura medievala pastrat în Ţara Româneasca si reprezinta principala ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu.
BISERICA Adormirea Maicii Domnului (din BUJORENI) (Vâlcea»Bujoreni)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din 1812, ctitor Preda Brâncoveanu, cuprinde picturi originale. A fost marita în 1866 si repictata în 1925.
BISERICA Sf. Grigore Decapolitul Eleonul (din BISTRIŢA) (Vâlcea»Bistrita)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din sec. XV, biserica pastreaza fresce originare.
BISERICA Sf. Îngeri (din ROMANII DE JOS) (Vâlcea»Horezu)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1700, biserica pastreaza picturi murale executate în anul 1757.
BISERICA Sf. Nicolae (din BĂILE OLĂNEsTI) (Vâlcea»Baile Olanesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în anul 1718, biserica pastreaza picturi murale originale.
BISERICA Sf. Voievozi (din CĂLIMĂNEsTI) (Vâlcea»Calimanesti-Caciulata)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1715
BISERICA VIOREsTI Intrarea în Biserica a Maicii Domnului (Vâlcea»Gorunesti(Slatioara))
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în anul 1781. Pastreaza fragmente din picturi murale realizate în anul 1807.
CULA DUCA (Vâlcea»Horezu)
Monument istoric de arhitectura. Construita în perioada 1823-1827, cula are foisor la etaj.
CULA GRECEANU (Vâlcea»Horezu)
Monument istoric si de arhitectura. Cula, (datând din sec. XVIII) cu aspect de fortareata, la parter cu pivnita, are 2 etaje, foisor la ultimul etaj si arcade pe coloane scunde de caramida.
MĂNĂSTIREA "DINTR-UN LEMN" (Vâlcea»Surpatele)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea este ctitoria lui Preda Brâncoveanu (nepot de var al lui Matei Basarab si bunicul lui Constantin Brâncoveanu) si a fost întemeiata la sfârsitul sec. XVI (1635).
MĂNĂSTIREA ARNOTA (Vâlcea»Bistrita)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anii 1633-1636 a lui Matei Basarab, a fost construita pe locul unui asezamânt monahal mai vechi.
MĂNĂSTIREA FRĂSINEI (Vâlcea»Muereasca)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea, de calugari, cuprinde: Biserica Veche Nasterea Sf. Ioan Botezatorul (1710) si Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului (1860-1863), ctitor episcopul Calinic al Râmnicului.
MĂNĂSTIREA STĂNIsOARA (Vâlcea»Calimanesti-Caciulata)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1747
MĂNĂSTIREA SURPATELE (Vâlcea»Surpatele)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie de la începutul sec. XVI a fratilor Teodor si Stanciu Frâncu, ansamblul monahal a suferit în timp mai multe restaurari, cea mai importanta fiind realizata în perioada 1703-1706 din initiativa Doamnei Maria, sotia lui Constantin Brâncoveanu.
SCHITUL CORNEŢU Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul (Vâlcea»Brezoi)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica Schitului Cornetu a fost construita în anul 1666. Monumentul, reprezentant arhitectonic de seama al epocii lui Matei Basarab a fost restaurat în anul 1960.
SCHITUL IEZERU Intrarea în Biserica a Maicii Domnului (Vâlcea»Baile Olanesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din sec. XVIII realizata pe locul uneia mai vechi (ctitoria lui Mircea Ciobanu - 1559).
SCHITUL OSTROV Nasterea Maicii Domnului (Vâlcea»Calimanesti-Caciulata)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitoria lui Neagoe Basarab (1522), biserica pastreaza picturi murale interioare realizate în anul 1760. Este situata pe o insula din mijlocul Oltului, unde este amenajat si un parc cu cca 50 de specii de arbori si arbusti.
SCHITUL PAHOMIE Sf. Prooroc Ilie (Vâlcea»Baile Olanesti)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1520 a monahului Pahomie, biserica a suferit de-a lungul vremii mai multe restaurari (1684, 1824, cea mai semnificativa realizându-se în anul 1752). Pictura interioara a fost realizata în anul 1956.
SCHITUL TURNU Intrarea în Biserica a Maicii Domnului (Vâlcea»Calimanesti-Caciulata)
Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din anul 1676 a mitropolitului Varlaam.
PODGORII sI CRAME
PODGORIA DRĂGĂsANI (Vâlcea»Dragasani)
Podgorie. Este cunoscuta din timpul romanilor, fiind mentionata
documentar din timpul lui Mircea cel Batrân. Soiuri de struguri:
Sauvignon, Muscat-Otonel, Feteasca regala, Riesling, etc.
ETNOGRAFIE sI FOLCLOR
CENTRU FOLCLORIC (în BĂRBĂTEsTI) (Vâlcea»Barbatesti)
Creatie populara. Ansamblu folcloric, grup vocal, sarbatoarea folclorica Brâul de aur.
MUZEU ETNOGRAFIC (în MĂLDĂREsTI) (Vâlcea»Horezu)
Muzeu etnografic. Profil: etnografie, arta medievala. Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, port popular specific zonei.
VAIDEENI (Vâlcea»Vaideeni)
Sat turistic. Instalatii tehnice populare (tabacarie, moara de apa, darac si piua din sec. XIX); prelucrarea artistica a lemnului; tesaturi, confectionat cojoace (pieptare); instrumente muzicale; port popular ciobanesc cu influente transilvanene.
LOCALITĂŢI TURISTICE
SATE TURISTICE
VAIDEENI (Vâlcea»Vaideeni)
Sat turistic. Instalatii tehnice populare (tabacarie, moara de apa, darac si piua din sec. XIX); prelucrarea artistica a lemnului; tesaturi, confectionat cojoace (pieptare); instrumente muzicale; port popular ciobanesc cu influente transilvanene.
STAŢIUNI MONTANE
VOINEASA (Vâlcea»Voineasa)
Statiune climatica de interes general, cu activitate permanenta,
situata la poalele sudice ale Muntilor Lotru (600-700 m altitudine),
cu climat de depresiune intramontana, veri racoroase (temperatura
medie a lunii iulie 14 grade Celsius) si ierni friguroase (-7 grade
Celsius).
STAŢIUNI BALNEARE
BĂILE GOVORA (Vâlcea»Baile-Govora)
Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta. Este situata la 21 km de Râmnicu Vâlcea, la o altitudine de 360 m. Climat continental moderat de coline, caracterizat prin veri reci (19 grade Celsius în iulie) si ierni blânde (-3 grade Celsius în ianuarie).
BĂILE OLĂNEsTI (Vâlcea»Baile Olanesti)
Statiune balneoclimaterica de interes general, cu functionare permanenta. Este situata în Depresiunea Olanesti, la poalele Muntilor Capatânii (430-475 m altitudine). Climat continental de coline, cu ierni blânde si veri racoroase.
CĂLIMĂNEsTI-CĂCIULATA (Vâlcea»Calimanesti-Caciulata)
Statiune balneoclimaterica de interes general cu functionare
permanenta. Este situata pe malul drept al Oltului, la 260 m
altitudine.
ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE
BISTRIŢA (Vâlcea»Bistrita)
Statiune balneoclimaterica sezoniera, de interes local, climat de dealuri, sedativ (temp. medie anuala este de 8 grade Celsius). Statiunea este situata la o altitudine de 450 m.
OCNELE MARI (Vâlcea»Ocnele Mari+Ocnita)
Statiune balneara de interes local cu functionare sezoniera. Climat moderat sedativ, cu veri racoroase (iulie 20 grade Celsius), ierni blânde (ianuarie -2 grade Celsius) si precipitatii moderate (700 mm anual). Lac cu apa sarata (216,3 g/l) cu namol sapropelic.
|
