(traseu alpin, gradul 1B)
Pornim din Busteni, de la cabana Caminul Alpin, pe traseul marcat cu triunghi rosu si începem sa urcam domol plaiul împadurit al Munticelului. Dupa circa 15 minute parasim poteca marcata si urcam spre Vest, prin padure, pe o poteca larga si bine conturata care ne poarta pe marginea Vaii Albe (stînga noastra). Din cînd în cînd un marcaj galben (punct sau triunghi) foarte vechi si abia vizibil ne întareste convingerea ca sîntem pe drumul ce 20120j93u l bun. Dupa circa 45 minute de la plecare poteca începe sa se departeze de marginea Vaii Albe orientîndu-se spre dreapta. Curînd poteca strabate un culoar îngust, prin padure, si ne scoate la o bifurcatie. Spre stînga poteca si marcajul galben merg în Valea Alba. Înainte (traseul nostru) poteca merge spre refugiul Costila. Continuam urcusul si dupa circa 15 minute de la bifurcatie întîlnim un marcaj banda albastra. Prindem marcajul si începem sa urcam o panta accentuata. Dupa vreo cinci minute sosim la un izvor unde trebuie sa ne aprovizionam cu apa. De la izvor poteca marcata urca puternic, uneori în serpentine, si dupa aproape 2 ore de la plecare ne scoate în firul Vaii Costila, sub refugiul cu acelasi nume. Pîna în acest punct traseul nu are caracter alpin si de aceea este accesibil tuturor categoriilor de montaniarzi. În continuare, însa, traseul poate fi abordat numai de catre montaniarzi cu experienta si echipati corespunzator.
Începem sa urcam pe versantul stîng al vaii Costila (dreapta noastra) fiind nevoiti sa escaladam un perete aproape vertical, înaintarea ne este facilitata de prize bune, dar trebuie sa dam dovada de multa atentie si de siguranta în miscari. Ne departam de firul vaii si curînd prindem o poteca clara care ne scoate în saua Coama cu Jnepeni, pe culmea care leaga Ţancul Ascutit (deasupra refugiului Costila) de creasta Costila-Galbinele, respectiv pe culmea care separa valea Costila de valea Galbinelelor. Mergem pe aceasta culme, spre vest, si dupa circa 3 minute ne abatem spre dreapta catre valea Galbinelelor. Poteca strabate o zona accidentata, dar niste radacini si niste ramuri ne ajuta sa trecem în siguranta. Începem o coborîre scurta care ne scoate în firul principal al vaii Galbinelelor, la confluenta acestuia cu firul secundar, în acest punct avem de ales între doua variante:
a) Ascensiunea pe firul principal (gradul 1B), care este recomandabila numai montaniarzilor avansati. Pe acest traseu avem de escaladat trei saritori dificile. Prima saritoare este înalta de circa 10 m si poate fi escaladata prin dreapta, printr-un horn. Dincolo de acest prim obstacol dificil valea capata aspect de canion prin care înaintam cu usurinta si dupa ce trecem peste cîteva praguri stîncoase ajungem la a doua saritoare. Acest nou obstacol se escaladeaza prin dreapta, catarîndu-ne pe versantul stîncos. Al treilea mare obstacol este o saritoare cu bolovan care surplombeaza în partea superioara. Pentru a continua ascensiunea ne cataram prin dreapta (prize putine) si ne strecuram pe lînga bolovan (aici este necesara asigurarea coechipierilor). Dupa înca 5 minute ajungem la intersectia cu poteca ce vine pe firul secundar al vaii. De la intrarea în firul principal si pîna aici o echipa formata din 5 membri are nevoie de aproape o ora.
b) Ascensiunea pe firul secundar (gradul 1A). Pe acest traseu avem de trecut multe saritori, dar nici una nu ridica probleme deosebite. Traversam firul principat si prindem poteca ce urca spre stînga pe firul secundar al vaii Galbinelelor. Saritoarele care ne apar în cale pot fi urcate direct si, probabil, numai la una sau doua dintre acestea unii coechipieri vor simti nevoia sa fie asigurati. Dupa circa 30 de minute parasim firul secundar si ne abatem spre stînga urcînd un horn stîncos. Iesim din acesta, mai mergem înca 10 minute si ajungem la baza unui alt horn, îngust si pamîntos. Ne strecuram cu dificultate prin acest pasaj si dupa o escalada care dureaza vreo 5 minute iesim deasupra firului principal al vaii unde ajungem cu usurinta. De la intrarea în firul secundar si pîna aici o echipa formata din 5 membri are nevoie de circa 45 minute.
Traseul nostru pe valea Galbinelelor continua cu o ultima saritoare dificila (Saritoarea Mare). Aceasta poate fi escaladata prin stînga evitînd bolovanul care surplombeaza. Mai departe valea este întrerupta de multe saritori, dar niciuna nu ridica probleme. În stînga noastra se afla Peretele Galbinelelor care culmineaza cu creasta Costila-Galbinele. Spre Vest, Umarul Galbinelelor si Coltul Strungii, despartite de Strunga Galbinelelor, delimiteaza valea. Ascensiunea noastra continua pe la baza mai multor trasee alpine de mare dificultate care brazdeaza Peretele Galbinelelor si dupa circa 2 ore si 15 minute de la refugiul Costila ajungem la confluenta cu Hornul Coamei (gradul 1B) care urca spre stînga, pîna la Brîul Mare al Costilei. În continuare, valea prezinta o succesiune de praguri înalte care pot fi escaladate direct sau ocolite fara dificultate. În circa 30 minute ajungem în Strunga Galbinelelor. De aici coborîm puternic spre Nord-vest si ajungem în valea Scorusilor. Chiar în fata noastra se înalta un horn pamîntos pe care ne angajam în deplina siguranta. La iesirea din horn gasim o poteca clara care începe sa urce, în serpentine, pe versantul stîng al vaii Scorusilor. Dupa circa 45 minute de la plecarea din Strunga Galbinelelor ajungem pe Brîul Mare al Costilei, lînga o momîie din pietre. Urmam catre stînga, în urcus usor, poteca pe brîu, trecem de punctul unde razbate Hornul Coamei si dupa circa 7 minute intersectam creasta Costila-Galbinele. Apoi continuam pe brîu trecînd pe deasupra zonei de obîrsie a vaii Costila si curînd ajungem la baza Hornului lui Gelepeanu, pe creasta Vaii Albe.
Urcam pe Hornul lui Gelepeanu, un traseu scurt si lipsit de dificultati si dupa circa 4h 15 minute de la refugiul Costila sosim pe platou. În continuare mergem spre vest pîna cînd întîlnim traseul marcat care face legatura între vîrfurile Caraiman si Omul. Pe vreme favorabila putem ajunge la cabana Babele pe scurtaturi si apoi pe marcaj în cel mult o ora.
|