VALORIFICAREA POENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ

VALORIFICAREA POENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ

    LOCALIZAREA SI CARACTERIZAREA ZONEI

Asezare

Judetul Cluj se situeaza in jumatatea nord-vestica a tarii, intre paralelele de 47°28'44' in nord si 46°24'47' in sud, respectiv meridianele de 23°39'22' in vest si 24°13'46' in est. Se intinde pe o suprafata de 6674 kmp desfasurata in zona de contact a trei unitati naturale rerezentative : Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Cimpia Transilvaniei si se invecineaza la nord-est cu judetele Maramures si Bistrita-Nasaud, la est cu judetul Mures, la sud cu judetul Alba, iar la vest cu judetele Bihor ai Salaj. Cu un mediu natural favorabil activitatii umane, suprafata judetului Cluj a fost locuitadin timpuri imemorabile. Descoperirile arheologice din aceasta regiune atesta existenta unei civilizatii bine integrate in viata si cultura europeana. Cele mai vechi asezari neolitice din Romania au fost descoperite in zona Gura Baciului. In secolul al II-lea i.Hr., aici s-a dezvoltat civilizatia geto-daca, mentionata in scrierile lui Herodot. Intre anii 1790-1848 si 1861-1867, Clujul a fost capitala principatului Transivaniei sub stapanirea Austriei. Dupa intrarea Transilvaniei in componenta Romaniei si pana in prezent, Cluj-Napoca si-a pastrat importanta ca centru cultural, politic si economic.

Cai de acces

Judetul Cluj reprezinta unul dintre cele mai importante noduri de comunicatie din Romania. Caile de acces rutiere constau in 2 447 km de drumuri publice din care 342 km drumuri europene si nationale. Un rol important il au drumurile europene E 60 ( Viena – Budapesta – Oradea - Cluj Napoca – Bucuresti ), E81 ( Berehove - Satu Mare – Zalau – Cluj Napoca – Bucuresti ), E576 ( Cluj-Napoca – Dej ), E58 ( Cluj-Napoca - Dej – Bistrita - Baia Mare - Vatra Dornei ) si drumul national DN1.

Judetul este traversat de 259 km de cale ferata ( 122 km de linie electrificata ), care asigura conexiuni feroviare directe cu toate orasele principale din Romania. Prinicipalele rute: 300 Bucuresti - Brasov - Sighisoara - Teius - Cluj -Oradea - Budapesta - Viena;  Suceava - Bistrita - Dej - Cluj; Dej - Baia Mare;

Municipiul Cluj-Napoca dispune de un aeroport international - Someseni care asigura legaturi aeriene prin curse interne si internationale. Aeroportul atinge anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care doua treimi pe cursele internationale.

Dezvoltare economico-sociala

Clujul face parte din categoria judetelor cu o economie complexa si diversificata, cu ponderi importante in economia nationala, fiind - din acest punct de vedere - cel mai important centru administrativ -  teritorial din nord - vestul tarii.Economia judetului Cluj a avut si are la baza bogatele resurse materiale, pozitia geografica avantajoasa, cu posibilitati facile de comunicatie pe caile feroviare si rutiere, rezerve importante de forta de munca de inalta calificare si cu traditie in numeroase domenii, capacitate deosebita de adaptare la cerintele pietei concurentiale, datorita puternicelor centre de scolarizare la toate nivelurile cit si a celor de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica de care dispune.

La 1 iulie 1996, populatia judetului numara 726.790 locuitori, din care 362.800 salariati si 494.534 populatie urbana. La 1 iulie 2003 judetul Cluj avea o populatie stabila de 684 383 locuitori. Raportata la suprafata teritoriului, rezulta o densitate de 102,5 locuitori/kmp.Din totalul populatiei judetului, 453 722 locuitori traiesc in mediul urban, gradul de urbanizare demografica fiind de 66,3 %, ceea ce inseamna ca la fiecare trei persoane, doua locuiesc in municipii sau orase.

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din Romania. La sfarsitul anului 2000, in municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome si filiale ale acestora si 115 societati cu capital mixt. Nivelul investitiilor straine in Cluj-Napoca se cifrau la aceeasi data la 156,06 milioane dolari capital strain subscris, insa tinand seama si de patrimoniul firmelor, active, fond de comert, capital rulant si valoarea afacerii acesta se ridica la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori straini in municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia si Statele Unite.

PIB-ul anului 2006 pentru judetul Cluj a fost de 5.173 euro pe cap de locuitor, iar salariul mediu net de 260 Euro. Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital in prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oras din Romania. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzatoare: preturile au explodat dupa fenomenul Caritas si au ramas la un nivel ridicat, fiind incurajate de investitorii straini, dar si de numarul mare de studenti (Clujul gazduieste cea mai mare universitate din Romania). Bucurestiul nu a fost inclus in acest top, insa conform relatarilor portalului Hotnews.ro, aplicand acelasi algoritm, capitala ar obtine un punctaj inferior Clujului. In 2007 somajul a atins 0,2%, dupa initierea campaniilor de angajare la Bechtel, Nokia, Siemens, Emerson, Trelleborg, Carrefour, Auchan si alte companii care au derulat investitii in zona. In mai 2007 judetul Cluj era judetul cu cele mai multe locuri de munca vacante.

In structura activitatilor economice, locul preponderent il ocupa industria prelucratoare in cadrul careia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel national. Este ilustrativ de mentionat ca peste 25,1 % din populatia ocupata isi desfasoara activitatea in subramurile industriale. In 2005, in judetul Cluj isi desfasurau activitatea un numar de 21155 de unitati locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii. In ansamblul economiei judetului Cluj, locurile dominante sunt detinute de comertul cu ridicata si amanuntul, servicii de reparatii, tranzactii imobiliare, inchirieri, industrie prelucratoare si constructii.

In 2005, suprafata cultivata in profil de exploatare, cu principalele culturi era de 157307 de hectare din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grau si secara, 22239 de hectare de orz si orzoaica, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfecla de zahar, 12027 de hectare de cartofi si 9255 de hectare cultivate cu legume.

Productia totala de fructe in 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cirese si visine, pere, nuci, piersici, caise si alte fructe.

Parcul de tractoare si masini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 343d34d tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semanatori mecanice si 731 combine pentru recoltat^.

Efectivele de animale la sfarsitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine si 7341 capete de caprine

In context  este de  relevat si existenta unui  bogat si  variat potential turistic,  cu precadere  in  zona  muntilor Apuseni, cu posibilitati reale de amplificare a activitatilor din acest domeniu, in cadrul procesului de restructurare si privatizare a economiei judetului.

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative.

Atractii sau resurse naturale

Relief

Trasatura caracteristica a cadrului natural o constituie predominanta reliefului deluros, pe aproape 2/3 din suprafata totala; restul de 1/3 este relief muntos. Campiile propriu-zise lipsesc, dar prin compensatie sunt prezente vaile lung terasate si luncile raurilor Somes si Aries.

Relieful este predominant deluros (2/3 din suprafata totala), restul apartinand spatiului montan (in sudvest coboara in trepte aproape netede). Se afla la contactul a trei mari unitati naturale: Muntii Apuseni (reprezentati de masivele Gilau, Muntele Mare, Bihor, Vladeasa - cu vf. Vladeasa de 1.838 m, coborand la 227 m la iesirea Somesului din judet, Trascau-o portiune restransa), Podisul Somesan (in partea nordvestica a judetului cu dealuri mai inalte si impadurite), Campia Transilvaniei (denumire ce se refera la functia ei predominant cerealiera, dar si la prezenta dealurilor rotunjite cu pante domoale si altitudini de 500 m, in sud-vestul judetului).

Clima

Datorita pozitiei sale, judetul Cluj beneficiaza de o clima continental moderata, ce se caracterizeaza prin veri racoroase si ierni mai putin aspre, existand doua sectoare climatice princiale: a zonei muntoase si a zonei deluroase, in functie de compartimentarea reliefului, cu precipitatii variabile si vanturi dominante din vest, nord-vest. Temperatura medie in ianuarie este de -2° -8°C iar in iulie de 12° - 23°C. Cursurile de apa Apartin bazinului Somesului Mic, orientat spre sud-vest si nord-est, care colecteaza numerosi afluenti Somesul Cald, Somesul Rece, Nadas, Borsa, dar si bazinului Ariesului-partial, cu afluentii Iara, Hasdate.

Hidrografie

Reteaua hidrografica este reprezentata de rauri, lacuri si ape subterane. Raurile principale sunt: Somesul Mic, Ariesul si Crisul Repede. Lacurile naturale sunt putine si de importanta secundara ca utilitate economica, dar interesante ca geneza si valoare stiintifica, doua dintre ele fiind declarate rezervatii naturale: Lacul Stiucii si Lacul Legii. Lacurile antropo-saline (nascute prin inundarea cu apa a unor vechi ocne parasite) se caracterizeaza prin adancimi mari si prin calitati terapeutice ale apelor cu salinitate foarte ridicata. Printre cele mai importante se numara complexele lacustre de la Turda, Cojocna, Sic si Ocna Dejului. Categoria cea mai reprezentativa ca dimensiune si importanta o constituie lacurile de acumulare ale amenajarilor hidroenergetice in spatiul montan: Gilau, Somesul Cald, Tarnita, Fantanele si Dragan.

Flora

Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica trei etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Etajul subalpin cuprinde in general culmile inalte de peste 1550 m din masivele Vladeasa si Muntele Mare, cu ierni lungi si veri scurte.Pajistile sunt acoperite cu diferite elemente floristice. Astfel, elementele predominante sunt: iarba stancilor, iarba vantului etc. Etajul forestier este reprezentat de paduri de foioase si rasinoase (molidul in amestec cu bradul si cu fagul) Fagetele, a caror limita superioara se ridica pana la 1000 m, sunt constituite din paduri de amestec-fag si molid. Se intalnesc mai rar: ulmul, frasinul si carpenul. Subetajul stejarului corespunde regiunii deluroase, avand ca limita superioara altitudinea de 550-600 m. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc. Terenurile agricole se intind la baza etajului forestier, ocupand cea mai mare parte a judetului. Etajul silvostepei corespunzator Campiei Transilvaniei si Podisului Somesan, este reprezentat de pajisti situate pe cursurile apelor si pe versantii sud-estici.

Fauna

Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune bogate ca numar si specii.Astfel, in etajul subalpin se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi:vipera comuna, soparla de munte si altele.Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari.Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei.

Rezarvatii naturale

Judetul Cluj are 20 de arii naturale protejate de interes national:

Ø      Obiective turistice naturale:Gradina Botanica Cluj-Napoca,Baile Someseni,Baile Cojocnam,Baile Baita,Statiunaea Turda Bai,Cheile Turzii,Baile Ocna Dejului,Muntele Baisorii,Masivul Vladeasa,Zona Gilau Tarnita,Muntii Trascaului;

Ø      Rezervatii naturale:Rezervatia naturala Cheile Turzii,Rezervatia botanica de la Suatu,Rezervatia Lacul Stiucii,Rezervatia ornitologica ”Lacul si Valea Legii”;

Ø      Monumente istorice medievale:Fortificatia si biserica ortodoxa din Cluj-Manastur,Biserica Sfantul Mihail,Manastirea si biserica Franciscanilor,Biserica Reformanta,Biserica Piaristilor,Obeliscul Francisc,Biserica Minoritatilor,Biserica Ortodoxa din Deal,Biserica Bob,Biserica Unitariana,Muzeul National de Arta,Biserica Sfantul Petru si Pavel,Casa Matei Corvin;

Ø      Monumente din epoca moderna:Biserica Evanghielica,Muzzeul Etnografic al Transilvaniei,Palatul de justitie,Muzeul national de istorie a Transilvaniei,Teatrul National si Opera Romana,Prefectura judetului Cluj,Sinagoga Neologa,Teatrul si Opera Maghiara,Muzeul Emil Isac;

Ø      Muzee:Muzeul etnografic al Transilvaniei,Muzeul Natioal de Arta,Muzeul Zoologic,Muzeul National de Istorie a Transilvaniei;

Judetul Cluj are 34 de zone naturale protejate de importanta judeteana, dintre care amintim:

Ø      acumularile : Bondureasa, Dragan, Fantanele, Tarnita, Gilau, Somesul Cald;

Ø      baile: Baita, Cojocna, Ocna Dej, Someseni, Turda;

Ø      cheile: Borzesti, Dumitresei, Ocoliselului, Paniceni, Vaii Stanciului;

Ø      defileele: Surduc, Ariesului, Hasdatelor, Racataului, Somesului Cald, Somesului Rece,;

Ø      fagetul Clujului; lunca Visagului, valea Draganului; muntele Baisorii; obarsia Somesului Rece si V. Racataului; cascada Rachitele

Atractii sau resurse antropice

Judetul Cluj dispune de un variat si bogat potential antropic, alcatuit din elemente cultural-istorice si religioase, orase si sate si structuri de primire.

Ø      Municipiul Cluj-Napoca

Monumente si cladiri Catedrala Ortodoxa a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului Biserica 'Sfantul Mihail' Catedrala 'Schimbarea la Fata', a Episcopiei de Cluj-Gherla Biserica 'Calvaria' Biserica Franciscana Casa si Statuia lui Matei Corvin Palatul Bánffy Teatrul National si Opera Romana Bastionul Croitorilor;

Muzee:Muzeul de Arta - un muzeu de arta, situat in palatul contelui Bánffy;Muzeul National de Istorie a Transilvaniei - expozitiile permanente sunt impartite pe sectiuni, care concentreaza fiecare perioada majora de timp;Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este cel mai mare de acest gen din Romania;Muzeul Satului - cel mai cuprinzator muzeu in aer liber din Romania si al saselea din Europa;Casa memoriala Emil Isac;Muzeul de Speologie 'Emil Racovita' - singurul muzeu din Romania dedicat memoriei savantului Emil Racovita si stiintei pesterii.

Ø      Municipiul Dej

Se afla la 60 km nord de municipiul Cluj-Napoca, in judetul Cluj, Transilvania, Romania, la confluenta dintre raurile Somesul Mare si Somesul Mic.

Principalele obiective turistice:

• Castrul roman Samum din comuna invecinata Caseiu.
• Biserica Reformata, construita in stil gotic, in anii 1453-1536, cu un turn inalt de 72 m. Hram initial (inainte de Reforma Protestanta): 'Sf.Stefan'.
• Biserica si manastirea franciscana 'Sf.Anton de Padova' (romano-catolica), construita in stil baroc in secolul XVIII (in jurul anului 1716).
• Biserica Ortodoxa 'Sf.Gheorghe', ridicata in 1776.
• Biserica protopopiala greco-catolica (nerestituita), consacrata in anul 1895 cu hramul 'Adormirea Preacuratei'.
• Palatul justitiei, construit la sfarsitul secolului XIX.

Ø      Municipiul Turda

Locasele de cult care se gasesc in Turda: Biserica Reformata cu turn (din centrul orasului) sec.XV,Biserica Romano-Catolica - sec.XVI,Biserica Reformata Fortificata (Turda Noua)- sec.XVI; Dej: Biserica reformata, construita in stil gotic, in anii 1453-1536, cu un turn inalt de 72 metri,Biserica si manastirea franciscana, construita in stil baroc in secolul XVIII,Biserica ortodoxa, ridicata in 1776,Biserica protopopiala greco-catolica (nerestituita), consacrata in anul 1895 cu hramul 'Adormirea Preacuratei', in Campia Turzii: Biserica Romano-Catolica din Sancraiu (ridicata intre 1896-1898), Biserica Greco-Catolica din Ghiris (ridicata 1910-1912) (acum folosita de o parohie ortodoxa), Biserica Reformata (1697-1680), sau Biserica Ortodoxa din centrul orasului (1943-1951); in Gherla: Biserica armeano-catolica cu hramul 'Sfanta Treime', construita intre 1748-1804 in stil baroc si neoclasic,Biserica si manastirea franciscana, in stil baroc (sec. al XVI-lea),Biserica Solomon, prima biserica armeano-catolica din Gherla, ctitorita de Salamon Simay,Catedrala greco-catolica cu hramul 'Intrarea in Biserica a Fecioarei Maria', consacrata in anul 1905 de episcopul Ioan Sabo, care se afla inmormantat in aceasta ctitorie a sa(tot aici se afla inmormantat episcopul Vasile Hossu, care a pastorit la Gherla intre anii 1912-1916) si in Huedin Biserica Reformata (ridicata in secolul XIII si reconstruita gotic in secolul XVI). La aceste obiective se adauga: Castrul Roman (106 d.Cr)- Turda, Judecatoria si Primaria Turda - sec. XIX, Ruinele cetatii Coltesti-Turda,

Ø      Traditii folclorice si manifestari cultural-artistice

Festivalul National „Ion Cristoreanu”;

Festivalul-concurs national „Dumitru Sopon”;

Festivalul Culturii si Traditiilor Populare 'Serbarile Transilvane';

„Paunul de Aur”, Festival international al folclorului pentru copii;

Toamna Muzicala, Orchestra Filarmonica „Transilvania”;

Jocul fecioresc din Transilvania - festivalul dansului popular barbatesc;

Targul mesterilor populara;

Sarbatoarea Populara „Fiii satului”;

Sarbatori traditionale la romani – „Instrutatul boului”;

Zilele culturale bontidene – palatul Banffy etc.

      ANALIZA ECHIPAMETELOR DE CAZARE SI A OFERTEI DE

SERVICII

In ceea ce priveste statiunile de tratament, acestea sunt in numar de trei: Baile Baita(cu izvoare sarate si sulfuroase folosite pentru bolile de piele si reumatice), Baile Cojocna(sunt indicate

pentru tratarea afectiunilor reumatismale, endocrine si ginecologice) si Baile Someseni (erau folosite ca tratamente pentru diverse boli, chiar si pentru diabet).Acestea din urma sunt dezafectate.

Agrementul este reprezentat de Gradina Botanica din Cluj-Napoca, dar si de centrele de sport si agrement care se gasesc preponderent tot in resedinta judetului. Agrementul nu este foarte dezvoltat in judetul Cluj.

Alimentantia este dezvoltata existand o suita de hipermaketuri si magazine cash and carrey: Cora, Auchan, Real, Metro, Sellgross, Billa, Kaufland, dar si restaurante cu specific diferit, cafenele, pizzerii, baruri, terase, bristouri etc. Oferta este variata si satisface toate tipurile de cerinte.

Din analiza datelor statistice din primul tabel, numarul structurilor de primire turistica din judetul Cluj are o evolutie ascendenta, ajungand de la 111 unitati in anul 2003 la 211 unitati in anul 2007.Se observa o crestere treptata a structurilor de tip hoteluri si moteluri,a vilelor turistice si a pensiunilor turistice rurale,acestea din urma inregistrand o crestere cu 80 de unitati fata de anu 2003.Pe de alta parte putem observa scaderea structurilor de tip campinguri si unitati tip casuta care si-au redus activitatea in anul 2005 fata de anul 2003 cu mai putin de jumatate,dar inregistrand in anul 2006 si 2007 o crestere cu o unitatte fata de anul 2005.

Constatam o lipsa a satelor de vacanta si a spatiilor de cazare pe nave si o stagnare a hanurilor turistice.In anul 2005 au aparut si primele hoteluri pentru tineret din judetul Cluj.

Tabelul nr1.Structurile de primire turistica 

cu functiuni de cazare turisticain judetul Cluj

Indicele mediu de dinamica pentru totalul structurilor de primire turistica este:

I = = = 1.90 = 190%

Ritmul mediu de crestere, care arata modificarea procentuala pe toata perioada analizata este:

R = I-1 = 1.9-1 = 0.9 = 90%

Tabel nr2. Capacitatea de cazare turistica existenta-

2003-2007

Numarul locurilor de cazare in perioada studiata au avut o crestere de 53.49% desi numarul unitatilor de cazare, in aceeasi perioada a crescut cu 90.09%. Hotelurile au prezentat un ritm de crestere de 0.3583, cu 35.83% mai mult fata de perioada de baza. Locurile in hanuri si moteluri cu crescut cu 41.75% cu un ritm de 0.4175. Cabanele turistice au avut un ritm de crestere de 1.8015 in perioada 2003 – 2007 cu o pondere de 180.15%. Hostelurile au inregistrat in perioada 2003 – 2004 o crestere de 137.03% a numarului de locuri, urmand apoi o scadere de 50% datorita reducerii cu o unitate a numarului hostelurilor. In perioada 2003 – 2007 hosetlurile au inregistrat o crestere de 84.37%.Numarul locurilor in vilele turistice au scazut in 2004 cu 11.97% odata cu cresterea numarului de vile turistice dar in perioada urmatoare 2004 – 2005 o avut loc o crestere cu 11.97% datorita cresterii numarului vilelor. Din 2005 pana in anul 2007 numarul locurilor au scazut cu 0.24%. Numarul taberelor de elevi, desi a ramas constant pe perioada studiata (2003 - 2007) numarul locurilor s-a redus in 2004 cu 16.67% numar de apoi a ramas constant pana in 2007, adica de 50 de locuri. Pensiunile au inregistrat ce mai mare crestere a locurilor pentru turisti in perioada studiata procentul fiind de 532.7% fapt ce s-a datorat cresterii numarului pensiunilor cu 478.9% in tot aceeasi perioada.

Fig. 1 Modul cum au variat cele mai importante unitati de cazare in perioada 2003-2007

Fig.2 Structura locurilor de cazare pe principalele tipuri de unitati

turistice in judetul Cluj in anul 2007

Tabelul nr. 3 Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune se calculeaza prin raportarea numarului de innoptari realizate, la capacitatea de cazare turistica in functiune, din perioada respectiva.

Coeficientul de utilizare neta a capacitatii in functiune este insa in scadere din 2003 pana in 2005, dar in 2006 se observa o crestere cu aproximativ 1% ajungand in 2007 la 31% . .Numarul unitatilor de cazare si a capacitatatii acestora au crescut datorita cresterii numarului de turisti si a cresterii numarului de innoptari. Una din cauzele probabile pentru cresterea turistilor romani in judetul Cluj (si inclusiv a numarului de innoptari) este efortul sustinut al municipalitatii de a promova judetul, de a inova turismului in cadrul principalelor orase si de a incuraja turismul de bussiness si de weekend.

Indicii de utilizare a capacitatii in functiune

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARE

Tabel nr. 4 Innoptari,sosiri si durata medie a sejurului pentru anii 2003-2007

Datele statistice arata modificarile pozitive a circulatiei turistice din judetul Cluj, atat in privinta numarului de sosiri, cat si in privinta numarului de innoptari.O cauza a cresterilor numarului de sosiri si innoptari in judetul cluj ar fi existenta unui potential turistic care se reflecta in conditiile deosebit de favorabile oferite pentru practicarea unei game variate de forme : drumetie, alpinism, auto, sporturi de iarna si de vara, odihna de scurta si lunga durata, tabere de copii si tineret, tratament balnear etc.

Tabel nr.5 Turistii romani si straini in   judetul Cluj,intre anii 2003-2007

	Fig.4 Evolutia turistilor romani si straini in jud Cluj intre anii 2003-2007

Din graficul de mai sus observam o crestere treptata atat a numarului de turisti romani cat si a celor straini.Judetul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate judete din tara,iar Cluj-Napoca fiind considerat unul dintre cele mai scumpe orase din tara.Aceasta ar putea fi una din cauzele cresterii numarului de turisti.Alte cauze ar putea fi conditiile favorabile pentru cazare in hoteluri,odihna si tratamentul balneoclimateric.In ciuda faptului ca judetul Cluj nu s-a investitit si inca mai exista zone in care nu exsta nici macat un mijloc de telecomunicatii,turistii aleg aceste locatii datorita faptului ca acesta are valente deosebite legate de atracti formelor de releief si valoroasele monumente ale naturii.

Metode de previzionare a numarului de innoptari

a) METODA SPORULUI MEDIU

= (y5- y1)/5-1=78,32

Numarul innoptarilor a crescut in medie in fiecare an cu 23412 ajungand de la valoarea de 406651 la valoarea de 500302 in anul 2006.

yi/n = 535,06

v = /ỹ *100 = 7,7% >5 %

b) METODA INDICELUI MEDIU

I=1,15

yi/n =535,06

v = /ỹ *100 = 4,7% < 5 %

c)METODA TRENDULUI LINIAR

b=Σ( yi* ti)/Σ ti²

a= Σyi/n=535,06

v = σ/ỹ *100 = 7,35% > 5 %

Avand in vedere rezultatele obtinute anterior, vom previziona numarul de sosiri pe urmatorii ani cu ajutorul metodei indicelui mediu, pentru ca are cel mai mic coeficient de variatie si este cea mai apropiata valoare de realitate.

Previziunea numarului de innoptari:

Fig. 5 Previziunea evolutiei turistilor in judetul Cluj, intre anii 2008-2010

In concluzie, numarul de turisti din judetul Cluj va creste considerabil in urmatorii trei ani, fenomen economic favorabil, cu probabilitatea ca in anul 2010 sa se atinga pragul de 1098,52 mii de turisti.

Acest lucru poate avea din cauza faptului ca judetul Cluj este implicat in foarte multe proiecte de dezvoltare si promovare a turismului,previzionand ca in urmatorii ani sa se dezvolte considerabil pe plan turistic.Unul dintre acestea este realizarea unui aeroport ”Aeroportul Regional al Transilvaniei” pentru turistii cu un venit mai mare si cu un grad de comfort mai mare.Pana la realizarea unui aeroport ei mai au in plan racorfarea la resursele de curent electric a tuturor localitatior judetului Cluj,care in prezent nu beneficiaza de aceste utitlitati.

SOLUTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC

Peisajul natural variat, plin de pitoresc al judetului Cluj are valente turistice deosebite, legate de atractivitatea formelor de relief si valoroasele monumente ale naturii. Acest bogat potential turistic este dublat de conditii favorabile pentru cazare, odihna si tratament balneoclimateric. Gama posibilitatilor este multipla: alpinism, cultural, practicarea sporturilor de vara si iarna, recreere si odihna, tabere de tineret, tratament balnear. In Cluj-Napoca a inceput sa se dezvolte de asemenea si ul de afaceri, sustinut de hoteluri de 4 stele care prezinta facilitati pentru acest tip de , precum urmatoarele hoteluri din Cluj-Napoca: Agape (2 Sali cu o capacitate totala de 200 locuri), Athos (2 Sali cu 90 de locuri), Opal (o sala cu 100 locuri), Premier (3 Sali, cu un total de 180 locuri), Rimini (2 Sali -180 locuri) etc.

In ciuda potentialului turistic considerat valoros si bogat,acest sector de activitate detine o pondere resusa in economia judetului.Intensificarea circulatiei turistice in judetul Cluj ar impune:stimularea initiativei private in domeniu,responsabilizarea factorilor de raspundere care sa constientizeze faptul ca aceasta activitate este o sursa inepuizabila de venit,modernizarea echipamentelor de prestatie,imbunatatirea calitatii serviciilor prestate,cresterea eficientei actiunilor promotionale in plan intern si international.Desi exista suficiente argumente pentru valorificarea potentialului turistic in judetul Cluj continua sa predomine ul de tranzit sau cel de afaceri,in detrimentului ului de odihna,agrement,cultural,sau al celui de tratament.Acasta situatie se datoreaza unui complex de factori,in mare masura aflati in gestiunea Consiliului Judetean.

Din fericire, judetul Cluj este implicat in foarte multe proicete de dezvoltare si promovare a turismului, dar si de protejare a mediului, proiecte demarate de catre institutiile judetene si de cluburi precum: Fundatia Potaissa, Clubul ecologic Transilvania, Clubul de Ciclo Napoca, Asociatia Pro Ruralis, Clubul Piatra Altarului, Clubul de Speologie Politehnica, Clubul de Ecologie si Feroviarul, Asociatia Ecologica Lumea Verde etc.

Ca solutii de promovare o prima directie ar fi reabilatarea unor anumite drumuri care au alungat turisti in ultimii ani si largirea carosabilului deoarece de pe urma proastei infrastructuri rutiere judetul a avut de suferit.Ca exemplu drumul judetean 08 A Ciucea – Vanatori.O alta solutie de promovare ar fi dezvoltarea turismului rural si gasirea metodelor de perfectionare a mijloacelor de comunicare intre si in cadrul comunitatilor rurale si gasirea celor mai bune solutii pentru transpunerea in realitate a strategiilor locale de dezvoltare durabila.Principalele zone cu potential turistic in acest sens ar fi comunele Secieu,Sancraiu,Manastireni,Poieni,Belis,Ciucea si altele. Propunerile de solutii in pentru o dezvoltare a agro-turismului in aceste zone ar fi practicarea unui integrat, cu pachete turistice variate,realizarea unor programe de pregatire pentru practicantii de agro-turism;realizarea si promovarea unor evenimente locale;salvarea sau revigorarea traditiilor locale, dansuri, port, mestesuguri, cu efecte asupra ocuparii profesionale;adoptarea unor masuri eficiente de promovare;cresterea vizibilitatii acestor zone in tara si in lume, in scopul atragerii turistilor, investitiilor si investitorilor, si a facilitarii finantarii programelor locale de dezvoltare, in domeniile , infrastructura, social, economic etc.

O alta idee de dezvoltare turistica ar putea fi valorificarea muntilor prin crearea unor sate turistice in zona muntilor Apuseni.

Turismul de agrement hibernal (pentru sporturi de iarna-schi, bob, saniute, patinaj) beneficiaza de posibilitati de afirmare si diversificare in zona montana, indeosebi in masivele Gilau-Muntele Mare si Vladeasa unde, la altitudini de peste 1700 m, durata zapezii depaseste 5 luni anual. Amenajarile in acest sens sunt insa modeste, singura partie de schi cu un grad de amenajare mediu fiind cea de la Baisoara. Amenajarea altor partii de schi (inclusiv pentru schi), bob si saniute, cu grade diferite de dificultate, a patinoarelor sunt cerinte imperioase. Zona montana Vladeasa este  situata la cea mai mare altitudine din Muntii Apuseni  ( 1453-1750 m. ), fiind situata la aproximativ 120 km. vest fata de municipiul Cluj-Napoca si aproximativ 120 km. est fata de municipiul Oradea.Realizarea unui mijloc de transport pe cablu pe distante mai mari pentru a face fata cererilor turistilor si pentru a reusi sa ajunga in destinatii mult mai departate.

Pentru a atrage cat mai multi turisti in statiunile din judetul Cluj cum sunt statiunile Belis Fantanele si Baisoara se pot amenaja,pe periada anotimpului rece cate un patinuar si o noua partie de schi. Avantajul acestor zone este altitudinea de peste 1700 m, unde durata zapezii depaseste 5 luni anual si lipsa concurentei, singura partie de schi cu un grad de amenajare mediu fiind cea de la Baisoara.Iar pe partie sa se realizeze mijoace de transport pe cablu cum sunt telecabina,telescaunul si baby-schi lift.Daca ne gandim si la tineri ar trebui sa se amenajeze un parc de distractii mai ales in aceste statiuni care sunt foarte aglomerate pe timpul iernii in care sa fie inclus si patinuarul.Acestia mai pot construi un hotel in insteriorul caruia sa existe tot conforul de care are nevoie un turist,adica sa existe un salon de masaj sau o piscina in interiorul acestuia ca turistii sa se poata bucura de ea in toate perioadele anului.

Spatiile comerciale si de alimentatie publica sunt inca deficitare in statiunea Baisoara: exista numai un singur restaurant (la hotel) si un chiosc. (Alte doua chioscuri functioneaza rar si neregulat). De aceea propun modernizarea acestor structuri de primire a turistilor si construirea altora noi,precum si a complexelor culturale si de agrement,alimentatie publica.Statiunea nu este racordata la reteaua telefonica publica dar pentru situatii deosebite se pot utiliza mijloace de telecomunicatie ale cabanei meteorologice, ale cabanei Salvamont, ale cabanei Renel si ale cabanei militare,de aceea este necesara realizarea unui mijloc de telecomunicatie.

Majoritatea statiunilor si punctelor turistice din judetul Cluj nu au fost puse in valoare asa cum era normal.Desi sunt statiuni sarace in spatii comerciale,complexe culturale,alimentatie publica acestea sunt aglomerate,mai ales in perioada rece a anului.Un inceput ar fi realizarea publicitatii,indeosebi pentru atragerea turistilor. O strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de publicitate, prin intermediul unei pagini web, prin crearea unei baze de date continand agentii de turism din Romania si prin furnizarea continua de informatii – calendar al evenimentelor, actualizarea produselor si alte activitati similare, plasarea reclamelor in publictiile de turism nationale si regionale si participarea la targurile de turism din Romania, implicarea in crearea unui brand pentru municipiul Cluj-Napoca si realizarea unui website Clujul turistic, menit a functiona ca o agenda de calatorie online si ca ghid de turism pentru calatori; publicarea de brosuri de informare trimestriala pentru clientii online; crearea unui sistem de rezervare online.

Pe plan economic,dupa cum am mai spus nivelul investitiilor din judet este inca redus comparativ cu potentialul de care dispune municipiul.In acest sens,este necesara pe de o parte mentinerea si stimularea investitiilor,iar pe de alta parte atragerea de noi investitori care sa faca mediul local cat mai competitiv.Acestia ar putea sa investeasca in devoltarea statiunilor balneoclimatericice cum ar fi Baile Somesului,de care am mai spus,Turda si Ocna Dejului care au proprietati terapeutice deosebite si care pot exinde aria de interes dincolo de limitele judetului. Incursiune in Dacia Superioara este un program care sustine dezvoltarea turistica prin valorificarea potentialului vestigiilor istorice existente in zonele municipiului Turda, si anume prin redarea in circuitul turistic a Castrului Roman de la Potaissa si prin construirea unui complex pentru turism cultural care sa reafirme si sa promoveze elementele de identitate romane cu functiuni de cazare, centru de conferinte si spatiu pentru manifestari culturale la Porolissum.

Judetul Cluj este si inima Transilvaniei, o asezare cu un istoric impresionant, un nod rutier important si cu o locatie favorabila din toate punctele de vedere. Este important ca aceasta zona cu un potential turistic atat de diversificat sa nu fie valorificat la maxim.

Transformarea turismului intr-o activitate de tip industrial, care sa ridice la adevarata valoare importantul potential de care judetul Cluj dispune, cu profitabilitate atit pentru ofertanti cit si pentru tot mai numerosi beneficiari, obliga la schimbari de mentalitate, stimularea pe multiple cai a initiativei private, responsabilitate din partea organelor cu atributiuni de decizie, care sa constientizeze inepuizabila sursa de venit a acestei activitati, reorganizarea si modernizarea amenajarilor turistice si o sustinuta campanie publicitara atit in tara cit si peste hotare.

Bibliografie:

Anuarul statistic al Romaniei 2001 - 2006

www.infoturism.ro

www.cluj.insse.ro

www.prefecturacluj.ro

www.nord-vest.ro

www.ro.wikipedia.org

www.primariaclujnapoca.ro

www.ccicj.ro

www.traditiiclujene.ro

www.greenagenda.org

www.ropedia.ro