VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI COVASNA

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI COVASNA

1 Localizarea si caracterizarea zonei

Judetul Covasna este situat in partea centrala a Romaniei, in zona interioara a arcului carpatic, pe cursul superior al Oltului si in bazinul Raului Negru.

Statiune balneo-climatica recunoscuta pe plan international, Covasna este situata la o altitudinede 564 m, la poalele versantului vestic al Muntilor Bretcului, in partea sudica a depresiunii Targu Secuiesc, la o distanta de 31 km de Sfantul Gheorghe si 60 km de Brasov.

Statiunea este accesibila pe cale rutiera astfel:

- E 574 (Craiova - Pitesti - Brasov - Sf. Gheorghe - Bacau;

- E 85 se poate accede din orasul Buzau, 114 km pe DN 10, pana la Intorsura Buzaului, apoi circa 30 km pe DJ 121 E, pana in orasul Covasna.

Accesul pe calea ferata se face prin gara Covasna pe, 28 km pe linia secundara Sf. Gheorghe - Covasna - Bretcu, ramificatie din magistrala Bucuresti - Brasov - Sf. Gheorghe - Dej - Baia Mare - Satu Mare, prin statia CFR Covasna.

Pentru a putea ajunge in Covasna folosind transportul aerian,cel mai apropiat aeroport fiind cel de la Bacau, situat la 119 km pe E 574 (Bacau - Sf. Gheorghe), la care se adauga 21 km pe DJ 121 (Sf.Gheorghe-Covasna).

Situatia socio-demografica, conform ultimului recensamant, prezinta urmatoarele aspecte: -numarul populatiei este intr-o continua scadere;

- se constata un proces de imbatranire accentuat (grupa de varsta 0-18 ani reprezinta sub 30 % din total populatie;

- rata somajului crescuta (7,1%).

Principala activitate economica a localitatii este turismul, in aceasta ramura lucrand in prezent circa 750 angajati, in bazele de cazare, alimentatie si tratament, dintr-un total de circa 5900 persoane apte de munca. Rezulta deci ca activitatea turistica ocupa aproximativ 13 % din oferta locurilor de munca a localitatii

Alte domenii de activitate care apar pe raza localitatii sunt:

- industrie alimentara (fabrica de biscuiti si doua abatoare cu sectii de preparate din carne);

- industrie prelucratoare (Fabrica de cherestea, un gater si ateliere de prelucrarea lemnului);

- industrie usoara (Filatura de lana - fabrica de postav, fabrica textila Covatex);

-constructii;

- unitati financiar - bancare (BRD, Raiffeisen Bank, Banca Cooperatiei, filiala CEC);

- fabrica de CO₂ ;

-transport si comunicatii (Romtelecom, posta, autogara de calatori, statia CFR);

- unitati comerciale si de alimentatie publica;

- administratie publica si asistenta sociala;

- invatamant;

-Ocolul Silvic;

- doua statii PECO.

2.Potentialul turistic

Resurse naturale

Covasna este cunoscuta din timpuri indepartate, renumele fiindu-i dat de "Balta Dracului", o balta din care iese la suprafata, uneori izbucnind cu putere, atat apa carbogazoasa alcalina cat si un namol de culoare cenusie. In 656e49g perimetrul orasului, pe Dealul Zanelor, s-a descoperit o fortificatie dacica (secolul I i.e.n.- secolul I e.n), prevazuta cu ziduri de piatra si cu turnuri, care reprezinta primele dovezi ale existentei localitatii. Covasna a fost atestata documentar in secolul al-XVI-lea.

Relieful zonei se incadreaza in subunitatea depresionara Targu Secuiesc - parte integranta a Depresiunii Brasovului si terminatiile montane ale Muntilor Intorsurii, Penteleu, Bretcu si Vrancei. Altitudinea medie a zonei depresionare este de circa 600 m, iar unitatile montane de relief ce o inconjoara domina prin Varful Poienii, Muntii Intorsurii, varfurile Brusturus, Dosul Frumos, Piscul Hergheliei, Muntii Penteleu, varfurile Manisca Mare si Lacaut ,Muntii Vrancei si varfurile Chiuzul-Papauti, Barta, Piatra Soimului si Zarna din Muntii Bretcu.

Reteaua hidrografica apartine la doua bazine si anume: Raul Negru, afluent de stanga al Oltului si Basca Mare. Paraiele mai importante care strabat zona sunt: Zabala, Covasna, Zagon, cu directie de curgere spre vest, afluenti ai Raului Negru si Poplita.

Conditiile microclimatice si formele de relief creeaza conditiile dezvoltarii unor variate tipuri de vegetatie. Padurile compacte ocupa suprafata cea mai mare, rasinoasele (circa 70 %), predominand prin molid si brad, iar foioasele (circa 30 %), prin stejar. Covorul verde al pajistilor este infrumusetat in lunile de vara cu specii ierboase cu flori multicolore, de opaita, sangele voinicului, margarete, cicoare, papadie.

Fauna forestiera a zonei include specii cu valoare cinegetica, cum ar fi mistretul, ursul brun, capriorul, cerbul comun, rasul, vulpea, iepurele si specii cu statut de monumente ale naturii:cocosul de munte si rasul.

Covasna are un climat de depresiune intramontana, cu veri racoroase si ierni reci . Temperatura medie anuala este de 7°C ( media lunii iulie cca.17°C, iar a lunii ianuarie(cca. -5°C) Precipitatiile medii anuale ating 600 mm, cele mai reduse inregistrandu-se in luna februarie, iar cele mai abundente in lunile mai-iunie.

In Covasna se gasesc izvoare cu ape minerale carbogazoase,bicarbonatate, clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor sulfuroase, cu o mineralizare totala de 3,2- 22,4 g/l. Apele minerale de la Covasna sunt foarte bogate in acid carbonic de origine vulcanica: cca. 2,5 g/l. Pe langa utilizarea apelor minerala in tratarea bolilor ,ele sunt si in scopul de a oferi odihna si agrement:

-Rezervatia geologica "Balta Dracului" - un izvor cu apa minerala carbogazoasa, amestecata cu namol, un fenomen geologic ce constituie o atractie turistica deosebita.

- Valea Zanelor este o zona de un pitoresc aparte, situata pe cursul superior al paraului Covasna, la iesirea din Voinesti (in prezent cartier al orasului Covasna). Aici se organizeaza anual renumita Nedeie mocaneasca, un prilej de aducere aminte si pastrare a obiceiurilor si traditiilor locale. In apropiere se afla Dealul Zanelor, pe care s-au descoperit vestigiile unei cetati dacice.

Resurse turistice naturale din aria limitrofa

- cadrul natural atractiv, format de zona montana;

- defileu Oltului, 20 km lungime, intre Bixad si Malnas si o parte din cel de la Racos;

- izvoarele minerale de la Bodoc, Biborteni, Malnas, Balvanyos, Sugas, Valcele, Ozunca;

- Lacul Sf. Ana, de origine vulcanica; lacurile naturale de la Reci (23 ha), Belin (8 ha) si Surcea (6 ha) cu functie recreativa;

- rezervatia complexa de importanta nationala, geologica, botanica, peisagistica, Mestecanisul de la Reci"- zona de dune nisipoase (10 km²), cu balti pe care cresc nuferi albi;

- rezervatia naturala paleontologica de la Batani - punct fosilifer (fauna de moluste fosile de varsta Pliocen superior - 2 ha);

- rezervatia naturala "Muntele Puciosu - Turia"- (in masivul montan exista o serie de pesteri, cea mai mare avand circa 14 m lungime si prezinta un strat constant de CO₂ rezultat al emanatiilor post vulcanice. In apropierea pesterii se afla "Cimitirul pasarilor" si "Pestera de piatra acra"). Masivul adaposteste si o interesanta flora ceea ce a dus la ocrotirea unei suprafete de 150 ha;

- rezervatia forestiera de la Moacsa - plantatie de castani;

- fondul cinegetic si piscicol.

Resurse antropice

Judetul Covasna preznta un potential foarte mare in ceea ce reprezinaa relieful antropic . Gasind o varitate mare de obiective cum ar fi muzee,biserici, cetati,obiceiuri populare, traditii,biserici.

Cetati: Cetatea Ilieni(constructie din piatra, conservata pana astazi inca din secolul al XV-lea), Cetatea Zanelor (ruine dacice din secolul I i.Hr, avand trei incinte de piatra), Cetatea Paganilor( langa Balvanyos, ruine dacice datand din secolul I i.Hr) ,Castrul roman de langa Bodoc dateaza din secolul al II-lea;Cetatea Herencz(de langa Bodoc, dateaza din secolul al XIII-lea); Cetatea Miko(este localizata langa Olteni); Castelul Kalnosky de la Miclosa (fost inaltat in secolul al XVI-lea si este construit in stil renascentist).

Biserici: Biserica romano-catolica de la Ghelinta( dateaza inca din 1245 si prezinta un stil romanic tarziu, picturile murale originale pastrandu-se partial din 1330); Biserica-cetate de la Ghidfalau( este construita in stil romanic secolul XII);  Biserica fortificata de la Biborteni(secolul al XV-lea pictata in stilul Renasteerii Italiene, cu fragmente de fresca originala); Biserica fortificata de la Olteni (secolul XV) si cea de la Bara ;Biserica de la Anita Mare a fost zidita intre anii 1520-1541; Biserica ortodoxa cu hramul 'Sfantul Nicolae'  prezinta picturi murale originale datand de la 1800. 

Zona Covasnei este un teritoriu cu radacini adanci infipte in istoria obiceiurilor traditionale (sezatoarea, claca), a bogatiei folclorului (hora) si a varietatii elementelor de port popular.

Sarbatori specifice acestei zone sunt: 'Festivalul folcloric ciobanesc-Ciobanasul' de la Intorsura Buzaului; 'Festivalul Nedeea mocaneasca' de la Covasna; Manifestarile etno-folclorice de la Batanii Mici si Balvanyos ('Festivalul cantecului si portului popular'). 

3.Analiza echipanetelor turistice si a ofertei de servicii

Covasna, denumita si "statiunea celor o mie de izvoare de sanatate", este una dintre cele mai bogate statiuni din tara in ape minerale cu o mare varietate a compozitiei fizicochimice,aici gasindu-se ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurosodice,iodobromurate, feruginoase, arsenicale sau usor sulfuroase, cu o mineralizare totala de 3,2- 22,4 g/l.

Un alt factor natural terapeutic specific statiunii il constituie mofetele (emenatii de gaze naturale, in principal bioxid de carbon), folosite mai ales, la tratamentul bolilor aparatului cardiovascular. Apele minerale se recomanda in tratamentul afectiunilor cardiovasculare,ginecologice, cele aparatului locomotor, afectiunilor dermatologice, tulburarilor metabolice si ale sistemului nervos. Gazul de mofeta de la Covasna, cu un continut de 80-98% bioxid de carbon, are efect vasodilatator, reduce tensiunea arteriala, prin efectele sale fiind benefic pentru cord si pentru circulatia periferica.

Un alt factor terapeutic important il reprezinta bioclimatul de crutare, cu actiune putin solicitanta asupra sistemului nervos central si vegetativ, precum si a glandelor cu secretie interna.

Instalatii pentru bai calde cu ape carbogazoase; instalatii pentru mofete; buvete pentru cura interna cu ape minerale; impachetari cu parafina; instalatii pentru aerosoli si inhalatii; instalatii complexe pentru electro si hidroterapie; sali de gimnastica medicala; masaj medical.

Tabel 1.- Structuri de primire turistica cu functie de cazare turistica

Sursa: Institutul National de Statistica -Directia Judeteana de Statistica Covasna

Unitati de cazare:

Statiunea dispune de o baza tehnico-materiala dezvoltata, din punct de vedere al capacitatii, dar cu dotari a caror modernizare este absolut necesara. Societatea cu cea mai puternica baza materiala din statiune este S.C. TURISM COVASNA S.A. In componenta acesteia intra: Hotel "CAPRIOARA" (clasificat la 3 stele) cu restaurant. Capacitate: 264 locuri, in 140 camere. Unitate de alimentatie pentru turism de 350 locuri.Hotel "COVASNA" (clasificat la 2 stele) cu restaurant. Capacitate: 248 locuri ,in 121 camere .Unitate de alimentatie pentru turism de 340 locuri. Hotel " CERBUL" (clasificat la 2 stele) Capacitate: 210 locuri, in 120 de camere. La parter functioneaza Pizzeria Cerbul, unitate cu 40 locuri la mese.

Popas turistic "VALEA ZANELOR", care are restaurant si camping cu 41 de casute. Amplasament: pe malul nordic al raului Covasna, in Valea Zanelor. Obiectivul cuprinde: cladire pentru restaurant si anexe, cu 80 de locuri ; 41 casute de lemn cu capacitate de cazare de 82 locuri

Celelalte hoteluri, restaurante si baze de tratament balnear din Covasna apartin

urmatoarelor structuri :

- hotel Bradul (clasificat cu 2 stele,apartinand de R.A.P.P.S.) ofera 188 de locuri de cazare;

- hotel Montana (clasificat cu 2 stele,apartinand de Sind Romania) ofera 510 de locuri de cazare;

- hotel Hefaistos (clasificat cu 2 stele,apartinand de UCECOM) ofera 308 de locuri de cazare;

- hotel Dacia ( clasificat cu 2 stele,apartinand de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale) ofera 300 locuri de cazare;

- Spitalul de Recuperare Boli Cardiovasculare, apartinand Ministerului Sanatatii (nu are activitate comerciala).

Tabel 2. Capacitatea si activitateade cazare turistica

Sursa: Anuar statistic 2007

Baze de tratament au hotelurile S. C. T. Covasna si hotelurile Bradul, Montana, Hefaistos, Dacia, care asigura urmatoarele tipuri de proceduri :

- proceduri naturiste: bai carbogazoase, mofete;

- electroterapie: curenti diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, raze

unde scurte, aerosoli;

- hidroterapie: bai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval cu jacuzzi,

afuziuni;

- termoterapie: impachetari cu parafina ;

- kinetoterapie: masaj uscat, gimnastica medicala si de intretinere in sala de

gimnastica ;

- laborator: analize + EKG + oscilometrie.

Agrementul este foarte slab organizat si necesita un program amplu de organizare

Pe parcursul celor 5 ani, se pot observa urmatoarele:

-pe totalul judetului, in primii doi ani s-a mentinut tendinta de crestere a numarului structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare,urmand ca in al 3-lea an numarul unitatilor de cazare sa ramana constant,in urmatorii doi ani a urmat o scadere a unitatilor de cazare, aceasta scadere aratand faptul ca nu s-au mai facut investitii in acest sector;

- numarul hotelurilor si a vilelor turistice a inregistrat o scadere in schimb o crestere semnificativa au avut-o pensiunile urbane si cele rurale, deoarece necesita un capital mai mic decat in cazul hotelurilor sau motelurilor si dotorita preferintelor turistilor de a avea o libertate de miscaresi a tarifelor mai mici practicate de pensiuni;

- numarul campingurilorsi numarul a taberelor de elevi si prescolari a ramas neschimbat, ceea ce denota cota scazuta a investitiilor pentru aceste categorii;

- in ciuda scaderii inregistrate hotelurile inregistreaza o pondere importanta in oferta de echipament de cazare, fiind urmate de pensiunile rurale.

Analizand locurile existente in structurile de cazare se observa, in primii trei ani o tendinta permanenta de crestere ajungand la un numar de 4000 de locuri, in anul partu numarul locurilor de cazare atinge cel mai scazut nivel al locurilor de cazare,acest fapt se poate datora inchiderii unora dintre pensiunile rurale ,dar si reducerea numarului de hotelurisi disparitia locurilor de cazare oferite de cabanele turistice.In anul 2006 numarul locurilor de cazare a crescut datorita aparitiei pe piata turistica a cinci pensiuni rurale.

4.Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

Metode de previzionarea numarului de innoptari:

A. Metoda sporului mediu

Δ = (y5- y1)/5-1= -7397. Numarul innoptarilor a scazut in medie in fiecare an cu 7397 ajungand de la valoarea de 487297 la valoarea de 457709 in anul 2006.

ỹ = Σ yi/n = 489648 ,

v = /ỹ *100 =3,20% < 5 %

B. Metoda indicelui mediu

I = 0,9844. Numarul innoptarile a scazut in medie in fiecare an de 0,9844, ajungand de la valoarea 487297, in anul 2002, la valoarea de 457709 in anul 2006.

ỹ = Σ yi/n = 489648,

v = /ỹ *100 = 4,73% < 5 %

C: Metoda trendului liniar

Ŷi= a + b* ti = 489648+(-8789,9)*ti

ỹ = Σ yi/n = 489648,

v = /ỹ *100 = 5,62% > 5 %

Previzionare

In urma previzionarii se obrerva in urmatorii trei ani (2007,2008,2009) o scadere a numarului de innoptari, in medie cu 7397 de innoptari .Aceasta scadere poate fi datorata in primul rand scaderii numarului de sosiri a turistilor,in special a turistilor straini.

Turistii straini, care in lipsa unor dotari in unitatile de cazare la standarde internationale si la nivelul infrastructurii,prefera sa isi petreaca sejurul in alte judete.

Turistii romani din cauza scaderii veniturilor si a puterii de cumparare, prefera sa economiseasca sau sa petreaca un sejur mai scurt in aceast judet, iar cei care au venituri mair prefera saa-si petreaca sejurul in afara tarii.

Un al doilea factor care putea influenta scaderea numarului de innoptari este si scaderea numarului de locuri de cazare disponibile in acest judet.

5.Solutii de valorificare a potentialului turistic

Statiunea Covasna, pe langa mofete, substante minerale terapeutice ce au caracter de unicat si apele minerale valoroase, are resurse mari pentru dezvoltarea unui produs turistic balnear complex, prin extinderea ofertei de turism balnear clasic la turism de bunastare si prin alaturarea la aceasta forma de turism a turismului montan, realizabil prin implicarea consiliului judetean si local.

Statiunea Covasna are avantajul mai multor factori naturali de cura, mofetele avand insa caracter de unicat si situarea intr-o zona ce permite ca statiunea sa devina si statiune montana.

- modernizarea statiunii balneare prin implicarea societatilor de turism;

- amenajarea turistica pentru dezvoltarea sporturilor de iarna prin implicarea factorilor de decizie de la nivel macroeconomic si local.

Dezvoltarea statiunii este posibila si necesara datorita potentialului deosebit al zonei. Analiza situatiei actuale releva cateva aspecte importante. Astfel, printre punctele tari am enumera:

- Oferta de tratament balnear unica, respectiv proceduri cu factori naturali de cura (mofete si bai carbogazoase) cu eficienta foarte buna in tratarea bolilor cardio-vasculare, boli cu impact maxim in randul populatiei de varsta a treia. Proceduri similare se efectueaza doar in Japonia;

- Factori naturali de cura (mofete, ape minerale) neepuizabili , a caror exploatare si valorificare se poate face cu costuri reduse;

- Bioclimatul de crutare al zonei, dublat de posibilitatea dezvoltarii ofertei pentru turism montan;

- Tipul de sejur balnear este de lunga durata (media perioadei fiind de 15 zile), pentru a fi eficient din punct de vedere medical.

- Societatile sunt interesate in dezvoltarea lor si a statiunii, asigurand astfel conditii de continuare a exploatarii pe termen lung a potentialului balnear al zonei;

- Experienta personalului, calificat in prestarea serviciilor de cazare, alimentatie si asistenta medicala;

Punctele slabe sunt:

- Uzura avansata a bazelor de tratament reprezinta un mare dezavantaj,

- Uzura structurilor de cazare si alimentatie si a dotarilor acestora;

- Lipsa ofertei de agrement este un alt punct slab al pachetului de servicii turistice oferit de societatile din statiune. In afara programului de tratament, efectuat dimineata, turistii pot participa la excursii turistice; nu este, totusi, suficient, mai ales pentru turistii mai tineri, care doresc servicii de agrement mai variate (piscina, terenuri de sport, echitatie, cinematografe, muzee, partii de schi, cazinou, restaurante cu specific diferit etc). Statiunea Covasna are o oferta redusa din acest punct de vedere.

- Insuficienta si starea tehnica precara a retelelor de echipare edilitara (alimentare cu apa, canalizare, telefonie, gaze naturale, etc.);

- Caile de acces si infrastructura deficitare ale zonei: uzura avansata a soselelor, acces foarte greoi pe calea ferata, distanta mare fata de aeroportul Otopeni (240 km) - pentru turisti straini.

Pe baza punctelor tari,precum si a punctelor slabe propun pentru atragerea turistilor, nu numai a celor de varsta a treia care vin in statiune pentru tratament.Alte grupe de turisti care ar putea fi atrasi de aceasta statiune ar fi tinerii,strainii si cei care parctica frecvent turismul de weekend.

Unul dintre motivele des invocate de potentialii tiristi este starea unitatilor de cazare si a unitatilor de alimentatie din statiunea Covasna, pentru remedierea acestui impediment in desfasurare unei activitati turistice la standarde inalte au fost demarate actini de modernizare a unitatilor de cazare existente( modernizare bazelor de tratament, a bazelor de cazare, si a serviciilor oferite turittilor).

O alta investitie care ar atrage turisti mai ales pe tineri ar fi demararea de proiecte pentru activitatile de agrement, care in statiune lipsesc.

Singurul loc in care tinerii iti pot petrece timpul liber, inafara de drumeti, este piscina din incinta hotelului Caprioara,insa aceasta este folosita de toti locuitorii orasului Covasna si poate deveni neincapatoare.

Amenajarea unei baze sportive cu terenuri de fotball, volei, handball, sali de fitness cu dotari moderne, piscina cu sauna. Deschiderea unui mall ,unde sa se afle un cinematograf ,restaurante cu specific diferit, unor cafenele,baruri ,sali de jocuri .Alte locuri in care tinerii ar putea sa-si petreaca noptile ar fi un club, o discoteca unde ar putea asculta muzica lor preferata.

Investitii in promovarea traditiilor ar atrage turisti de toate varstele ,acestia vor dori sa afle mai mult despre traditiile locurilor,despre festivalurile care au loc in aceasta regiune.

Realizarea unor ateliere de lucru tinute de mesterii populari, in care pot invata turistii cum sa cofectioneze obiecte populare ar fi o activitate stimulanta pentru tiristi.

Investitii la nivelul infrastructurii ar ajuta foarte mult la dezvoltarea turismului in aceasta regiune, realizarea unor autostrazi care sa faca legatura intre Sf. Gheorghe si Covasna poate facilita accesul turistilor spre aceasta zona. Construirea unui aeroport in aproprierea orasului Brasov, care se afla la 60 km de Covasna, ar facilita accesul turistilor straini.

Fiind o regiune montana in sezonul de iarna se pot amenaja partii de schii care sa intruneasca standarde mondiale si astfel iubitorii de sporturi de iarna sa devina interesati si de aceasta regine. Stratul de zapada are in aceasta regiune o grosimi neuniforme, in functie de altitudine: in aria depresionara a Covasnei grosimea medie masoara 20 cm, iar pe culmi, in ultimii ani stratul de zapada a atins 2 m grosime si se mentine circa 120 zile / an.

Prin modernizare drumurilor se poate dezvolta turismul de weekend foarte practicat in alte regiuni montane din tara noastra.

In ceea ce priveste turismul de afaceri ar trebui investit in construirea unor Sali de conferinte pentru intruniri de afaceri ,pentru realizarea unor seminarii sau conferinte internationale si ar trebuie in acelasi timp investit in construire unui hotel de 4 stele care sa corespunda din toate punctele de vedere a standardelor de confort si calitate , toate acestea in resedinta de judet Sf Gheorghe..

O alta investitie care ar aduce multe beneficii turismului din judetul Covasna ar fi investitii la nivel de comunicatii, atat prin reteaua de telefonie, dar si prin reteaua de intrnet, alimentare cu apa potabila.

Turismul din Judetul Covasna ar trebui dinamic promovat atat la nivel national, pentru ca romanii sunt interesati sa cunoaca si sa apeleze la seviciile turistice din tarile vecine, unde pot gasi servicii mai bune din punct de vedere calitativ si la un pret mai avantajos,dar prin programe de modernizare si de promovare putem sa retrezim interesul turistilor pentru aceasta zona.La nivel intrenational regiune Covasna este cunoscuta pentru izvoarele de apa minerala, dar trebuie promovate si celelalte atractii ale regiunii.

BIBLIOGRAFIE:

1.Directia Judeteana de Statistica Covasna;

2. Anuarul Staristic-2007;

G.MAIORESCU(coord. studiu)- STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII BALNEOCLIMATERICE COVASNA SI IMPREJURIMI;

4. V. Cioacarlan- Flora ilustrata, Editura Universitara;

5.*** https://harta.infoturism.ro/romania/Covasna/harta_Covasna.php;

6.*** www.zf.ro.

Harta Turistica a Judetului Covasna