VRANCEA

VRANCEA

RESURSE NATURALE

MUNŢI

MUNŢII VRANCEI (Vrancea)

Muntii Vrancei sunt situati în Carpatii de Curbura. Sunt alcatuiti predominant din marne, gresii, conglomerate s.a, fragmentati de vai adânci (Putna, Coza, Naruja, Zabala s.a.).

LACURI

LACUL MOTOC (Vrancea»Racoasa)

Lac natural care are o suprafata de 600 mp si este înconjurat de padure. Surprinde prin atmosfera de izolare si prin 18518b122s senzatia de liniste deplina.

LACUL VERDE (Vrancea»Tulnici)

Lac de baraj în suprafata de 1,5 ha, rezultat în 1971 în urma unor alunecari de teren. Adâncimea este de 4 m. Din apele lacului ies numeroase trunchiuri de copaci. Lacul îsi mentine în permanenta o culoare verzuie, de la care si-a luat numele.

RÂURI

PUTNA (Vrancea)

Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Nanesti (judetul Vrancea), la 8 km aval de confluenta Bârladului cu Siretul. Are 144 km si o suprafata a bazinului de 2740 kmp.

RÂMNICU SĂRAT (Vrancea)

Râu în partea de E a României, afluent al Siretului pe teritoriul comunei Nanesti (judetul Vrancea). Are 123 km lungime si o suprafata a bazinului de 1010 kmp.

SIRET (Vrancea)

Râu în partea de E a României, cu directie generala de curgere NNV-SSE, afluent al Dunarii. Are 706 km, din care 559 km pe teritoriul României;

CASCADE

REZERVAŢIA NATURALĂ CASCADA PUTNEI (Vrancea»Tulnici)

Rezervatie naturala (peisagistica, floristica, geologica). Rezervatia are o suprafata de 10 ha si cuprinde o portiune a defileului. Spectaculozitatea cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice

PEsTERI

GROTA TOJANULUI (Vrancea»Paltin)

Formatiune morfologica. Grota cu intrare larga cu înaltime de circa 2 m si lungimea de 15 m. Plafonul grotei este format dintr-o aglomeratie de stânci, iar peretii laterali sunt taiati în stânca.

CHEI

CHEILE COZEI (Vrancea»Tulnici)

Formatiune morfologica. Cheile sapate de pârâul Caza au lungimea de 2 km, peretii fiind verticali. În sedimentele de aici este conservata o bogata fauna fosila de pesti, de vârsta oligocena.

CHEILE TIsIŢEI (Vrancea»Tulnici)

Formatiune morfologica. Cheile sunt sapate de Valea Tisita Mare, pe o distanta de 1 km. Peretii abrupti dau impresia unei alcatuiri bizare de aschii de gresii care au o sustinere precara.

REZERVAŢII NATURALE

REZERVAŢIA NATURALĂ CASCADA PUTNEI (Vrancea»Tulnici)

Rezervatie naturala (peisagistica, floristica, geologica). Rezervatia are o suprafata de 10 ha si cuprinde o portiune a defileului. Spectaculozitatea cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice.

REZERVAŢIA NATURALĂ FOCUL VIU (Vrancea»Andreiasu de Jos)

Rezervatie naturala (geologica). Este declarata monument al naturii, constând din emanatii de gaze ce patrund prin crapaturile scoartei terestre si care ard în permanenta, formsnd flacari slab colorate de 30-50 cm înaltime. Rezervatie naturala extinsa pe o suprafata de 12 ha.

REZERVAŢIA NATURALĂ LEPsA - ZBOINA (Vrancea»Tulnici)

Rezervatie naturala (forestiera). Are o suprafata de 210,7 ha si delimiteaza o padure de fagete. Se mai gasesc moliduri si arborete de molid, brad în vârsta de 80-100 ani.

REZERVAŢIILE NATURALE CENARU I sI CENARU II (Vrancea»Andreiasu de Jos)

Rezervatii naturale forestiere. - Rezervatia naturala Cenaru I delimiteaza o padure seculara de brad, fag si tisa în suprafata de 149,8 ha. - Rezervatia naturala Cenaru II delimiteaza o padure seculara de fag si brad cu exemplare de tisa, în suprafata de 233,4 ha.

ALTE RESURSE NATURALE

CRESCĂTORIE DE PĂSTRĂVI (Vrancea»Tulnici)

Ichtiofauna. Crescatoria de pastravi este una dintre cele mai mari din tara, fiind o importanta sursa de aprovizionare cu pastravi Curcubeu si argintiu de Vrancea, a apelor de munte si lacurilor de acumulare.

RESURSE BALNEARE (în LEPsA) (Vrancea»Tulnici)

Ape minerale. Izvoare cu apa minerala, clorosodica, sulfuroasa zona de aparitie a izvoarelor minerale se afla în apropierea schitului Lepsa, în mai multe sectoare.

RESURSE ANTROPICE

MONUMENTE ISTORICE

BECIUL DOMNESC (din PANCIU) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos)

Monument istoric. Hrube stravechi, cu origine necunoscuta. Sunt atribuite de traditia locala lui Stefan cel Mare. Hrubele sunt sapate la 24 m adancime, cu peretii de pamant, fara captuseala de piatra sau caramida.

BISERICA DE LEMN Cuvioasa Parascheva (din VALEA SĂRII) (Vrancea»Valea Sarii)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica a fost construita în anul 1773, din lemn de stejar pe temelie de piatra. Peretii din bârne sunt pictati în tempera. Fiecare stâlp al bisericii este sculptat diferit de celalalt.

BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din VARNIŢA) (Vrancea»Racoasa)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita din barne de stejar in anul 1704. A apartinut initial manastirii Varnita, asezare monahala disparuta la sfarsitul sec. XIX-lea.

BISERICA DIN LEMN (din CÂMPURI) (Vrancea»Câmpuri)

Monument istoric si de arhitectura populara. Biserica dateaza din 1663, fiind cea mai veche constructie religioasa de pe Valea Susitei. Initial, biserica a aparâinut unei manastiri si este asemanatoare cu arhitectura bisericilor ridicate în timpul lui stefan cel Mare.

BISERICA DIN LEMN (din VIZANTEA MÂNĂSTIREASCĂ) (Vrancea»Vizantea Livezi)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica ce a apartinut fostei manastiri Vizantea, ctitorie din sec. al XVI-lea.

BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din STRĂOANE) (Vrancea»Straoane)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost reconstruita in sec. al XVIII lea, pe un soclu inalt din caramida, pe locul uneia vechi ce fusese construita in anii 1477-1478 de catre fratii Stroe (comandanti de osti in armata lui Stefan cel Mare).

BISERICA DIN LEMN Sf. Nicolae (din VRÂNCIOAIA) (Vrancea»Vrâncioaia)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Construita din lemn în anul 1783, biserica poseda o bogata decoratie sculptata, fiind o remarcabila creatie a arhitecturii populare. A fost repictata în anul 1820.

BISERICA DIN LEMN Sf. Parascheva (din CRUCEA DE JOS) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos)

Monument istoric si de arhitectura populara religioasa. Biserica dateaza din anul 1794.

BISERICA DIN ZID (din SCÂNTEIA) (Vrancea»Jaristea)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a apartinut unui schit construit in anul 1730 de familia Stamatinesti.

BISERICA DIN ZID Sf. Cruce (din VIZANTEA MÂNĂSTIREASCĂ) (Vrancea»Vizantea Livezi)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ctitorie din sec. XVII a lui Ieremia Movila, biserica a fost reconstruita in anii 1850-1854 de niste calugari greci. Este inconjurata de zid de incinta.

MĂNĂSTIREA COTEsTI Sf. Treime (Vrancea»Cotesti)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica manastirii a fost construita intre 1720-1757 de catre Stefan al II-lea, episcop de Buzau, in stil moldovenesc. Pictura este realizata in tempera. In trapeza este amenajat un atelier de tesaturi si covoare.

MĂNĂSTIREA LEPsA (Vrancea»Tulnici)

Monument istoric. Intemeiat ca schit in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea, biserica a fost demolata in anul 1927, fiind refacuta din lemn in anii 1930-1936. Schitul a fost desfiintat de autoritatile comuniste in 1959 si reinfiintat in 1990 ca manastire.

MĂNĂSTIREA MERA (Vrancea»Mera)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Este o manastire fortificata, ctitoria domnului Constantin Cantemir, ce a construit biserica din lemn in perioada 1683-1685.

MĂNĂSTIREA POIANA MĂRULUI (Vrancea»Jitia)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea a fost intemeiata in anul 1730. Prima biserica a fost construita din lemn, probabil in anul 1464, a ars, fiind refacuta in 1784. Este inzestrata cu obiecte de cult, broderii, vesminte, carti bisericesti din sec. XVII.

MĂNĂSTIREA RECEA Nasterea Maicii Domnului (Vrancea»Dumbraveni)

Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastire construita în perioada 1685-1692. Biserica a fost reparata în anul 1710 si restaurata între 1802-1804.

MONUMENTUL DOMNITORULUI sTEFAN CEL MARE (Vrancea»Bârsesti)

Monument comemorativ. Monumentul a fost ridicat de vranceni in anul 1904 cand s-au implinit 400 ani de la moartea lui Stefan cel Mare. Este primul monument ridicat de tarani in tara noastra.

PODGORII sI CRAME

BECIUL DOMNESC (din PANCIU) (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos)

Monument istoric. Hrube stravechi, cu origine necunoscuta. Sunt atribuite de traditia locala lui Stefan cel Mare. Hrubele sunt sapate la 24 m adancime, cu peretii de pamant, fara captuseala de piatra sau caramida.

PODGORIA COTEsTI (Vrancea»Cotesti)

Podgoria este renumita pentru strugurii de masa (Chasselasdore, Muscat Hamburg) si vinurile albe (Muscat Otonel, Feteasca alba si neagra, Riesling italian).

PODGORIA PANCIU (Vrancea»Panciu/Crucea de Jos)

Podgoria Crucilor (cartiere ale orasului Panciu) era cunoscuta din sec. al XVI-lea (1589). Predomina soiurile de struguri pentru vinuri albe: Feteasca, Riesling italian si Muscat Otonel.

ETNOGRAFIE sI FOLCLOR

CENTRU FOLCLORIC (în PALTIN) (Vrancea»Paltin)

Manifestari traditionale, creatie populara. Festivalul folclorului vrâncean (21-25 iulie); Festivalul formatiilor de instrumente populare, de datini si obiceiuri populare; obiceiuri populare traditionale.

CENTRU FOLCLORIC (în TULNICI) (Vrancea»Tulnici)

Manifestari traditionale, creatie populara. Festivalul folclorului vrâncean (iulie); Rapsozi populari (balade haiducesti, pastorale).

COLECŢIE MUZEALĂ (în VULCĂNEASA) (Vrancea»Mera)

Muzeu satesc. Profil: etnografie, stiintele naturii. Colectia de etnografie este bine reprezentata prin costumele de port popular, precum si prin arta si arhitectura populara. Programul de vizitare: zilnic 9 -17.

COLECŢIE MUZEALĂ SĂTEASCĂ (în COTEsTI) (Vrancea»Cotesti)

Muzeu comunal. Profil: etnografie. Colectia adaposteste in special obiecte privind producerea vinului.

ARHITECTURA sI TEHNICA POPULARĂ

ZONĂ DE AGREMENT (în PETREsTI) (Vrancea»Vânatori)

Zona de agrement. Crângul Petresti este o padure în suprafata de 130 ha. Este alcatuita preponderent din stejar. În marginea crângului se afla sectia de arhitectura si tehnica populara. Crângul reprezinta principalul loc de recreere a locuitorilor municipiului Focsani.

LOCALITĂŢI TURISTICE

ALTE STAŢIUNI sI LOCALITĂŢI TURISTICE

VIZANTEA MÂNĂSTIREASCĂ (Vrancea»Vizantea Livezi)

Statiune balneoclimaterica de interes local, cu functionare permanenta, cu climat de depresiune intradeluroasa, sedativ, cu veri racoroase (în iulie temperatura medie 18 grade Celsius) si ierni friguroase (în ianuarie: 4-5 grade Celsius) si izvoare cu ape minerale cu compozitie chimica diferita (sulfuroase, clorurate, sodice, iodurate). Eficacitatea curativa a apelor minerale de aici a fost constatata în 1882, an dupa care statiunea a fost cunoscuta si frecventata. Apele minerale de aici sunt indicate atât în cura interna pentru tratarea afectiunilor aparatului digestiv, a celor hepato-biliare, renale, a bolilor metabolice si de nutritie, a bolilor alergice, cât si în cura externa pentru tratarea tuturor formelor de reumatism, dar si pentru ameliorarea bolilor sistemului nervos periferic.

BIBLIOGRAFIE

Glavan Vasile - "Turismul în România", Ed. Economica, Bucuresti, 2000

Cocean Pompei, Vlasceanu Gheorghe, Negoescu Bebe - "Geografia Generala a turismului", Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003

Neacsu Nicolae - "Turismul si dezvoltarea durabila", Ed. Expert, Bucuresti, 1999

Negut Silviu - "Geografia turismului", Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003

Institutul National de Statistica. "Turismul României- breviar statistic" 2000-2007.

*** - Revista Vacante si Calatorii, 2002-2007

*** - Revista Vacante la Ţara, 2004 - 2007

*** - Revista Vacante în România, 2002-2004

*** - Revista Turism.ro , 2002

*** - Ghidul Turistic al României, Ed. Publirom, 2006

*** - Ghidul Pensiunilor, ANTREC, 2005

*** - site I. N. C. D.T