Academia de Studii Economice
Facultatea de Comert - Specializarea Turism
Valorificarea potentialului turistic din Judetul Vrancea
Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea Judetului Vrancea
Asezare geografica si cai de acces
Pe harta Romaniei - judetul Vrancea poate fi identificat in zona sud-est, cuprins intre coordonatele geografice 45°23 ´ si 46°11 ´ latitudine nordica si 26° 23´ si 27° 32´ longitudine estica, se invecineaza cu judetul Bacau, la nord, judetul Buzau, la sud - vest, la est cu judetele Vaslui si Galati si judetul Covasna la vest, judetul Vrancea se intinde pe 4857 km 2 reprezentand 2 % din suprafata tarii, ocupand locul 30 pe tara ca suprafata si locul 7 ca suprafata rurala. Reteaua de localitati cuprinde doua municipii, Focsani si Adjud, orasele Odobesti, Panciu, Marasesti si 59 de comune cu 331sate. Aceste localitati sunt distribuite in proportie de 53% in zona de ses si 47% in zona de deal si munte.
Judetul Vrancea se cifra in anul 2005 la 393766 locuitori, din care 37,8% locuiau in mediul urban, iar 62,2% in mediul rural. Structura pe sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului, populatia feminina reprezentand 50,9 la suta din totalul locuitorilor.
Tabelul nr. 1: Numarul de locuitori in Judetul Vrancea in 2005
- locuitori -
Romania 818c25i |
Judetul Vrancea |
|
Total persoane | ||
Mediu urban | ||
Mediu rural |
Sursa: Breviar Statistic "Turismul Judetului Vrancea" editia 2005
Tabelul nr. 2: Populatia ocupata si numarul somerilor in Judetul Vrancea in 2006
- locuitori si %-
Romania 818c25i |
Judetul Vrancea |
|||
Numar someri |
Rata somajului |
Numar someri |
Rata somajului |
|
Total persoane | ||||
Barbati | ||||
Femei |
Sursa: Statistici lunare la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea, editia 2007
Ultimele date statistice arata ca rata somajului in Judetul Vrancea este mai scazuta decat rata somajului pe total Romania, insa inregistreaza valori ridicate, pe termen mediu si lung tinzandu-se la micsorarea acestui numar.
Prin pozitia sa in teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura intre sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.
Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km.
Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt:
E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.
DN 11 A Adjud- Onesti, continuand cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului);
DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;
DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriul judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarna se circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (inzapeziri);
DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-Barlad-Albita), se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judetului).
Economie
Judetul Vrancea dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile, in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor, alimentara si a bauturilor, productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de masini si echipamente, industria de aparataj electric.
Agricultura in Vrancea are cu adevarat o traditie, si reprezinta sursa
principala a economiei judetului dispusa pe cele 3 forme de relief : munte,
deal si cimpie.
Faima meleagurilor vrincene
este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt
mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti
Desi ponderea in Vrancea a detinut-o
si o detine viticultura, situand-o astfel, pe primul loc in tara, agricultura
nu se reduce numai la atat.
Pasunile si finetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie
traditionala romaneasca. Atat silvicultura cat si exploatarile agricole si,
indeosebi, agricultura, reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale
cu pondere in economia judetului respectiv industrializarea lemnului si
industria alimentara..
Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafetei judetului remarcindu-se
lanuri intinse de
porumb, griu, orz, ovaz, sfecla de zahar si floarea soarelui.
Sectorul legumicol si
livezile intinse de meri, peri , caisi si pruni constituie o alta mindrie a
locuitorilor din aceasta regiune.
Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al Judetului Vrancea
Potentialul turistic al Judetului Vrancea este marcat prin doua componente:
Potentialul turistic natural
Relieful
Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m. Principalele subunitati ale Muntilor Vrancei sunt: Muntii Lacauti-Goru, Muntii Furu, Muntii Zboina Frumoasa, Muntii Coza, Muntii Lepsei, Muntii Zboina Neagra[1].
Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. In fine a treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic - o reprezinta campia.
Regiunea seismica cea mai activa din Romania 818c25i se afla in zona Vrancea, cu epicentrul in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua cutremure de pamint, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia.
Hidrografia
Teritoriul judetului este strabatut de
o bogata retea hidrografica. Siretul formeaza spre est pe cca. 80 km, limita cu Judetul
Clima
Sub aspect climatic, teritoriul judetului este influentat de relief astfel incat media anuala a temperaturii in zona de campie este de 9 grade Celsius, iar in zona de deal si munte, intre 6 si 9 grade Celsius. Sub aspect pluviometric precipitatiile cele mai importante se inregistreaza in lunile mai-iunie iar caderile de zapada din perioada decembrie-martie se situeaza sub media pe tara, solul fiind acoperit in anii normali intre 80-120 de zile in zona muntoasa si intre 60 si 80 de zile in restul teritoriului.
Vegetatia
Vrancea cuprinde trei zone de vegetatie: padurea, silvostepa si stepa, cea mai intinsa fiind prima zona, care include pasunile, fanetele, livezile, viile precum si unele terenuri agricole, acoperind impreuna peste 70 % sin cele 481 700 ha ale fondului funciar. In cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor forme de relief. Astfel, molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, cu goluri pe varfuri in care domina parusca, paiusul vanat si afinisurile. Fagetele montane pure si in amestec se intalnesc pe culmile mai joase ale muntilor si, in parte, pe dealurile inalte vestice. Gorunetele, goruneto-fagetele si fagetele cresc pe dealurile subcarpatice. Pajistile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociatii mixte defiruta violacee, paius vanat si rosu, iarba campului, ghizdeiul si altele. Padurile se intind pe 181 898 ha, reprezentand 2,9% din suprafata forestiera a tarii. Pasunile acopera cca. 8%, iar fanetele 5% din suprafata totala a fondului funciar. Un loc important il ocupa viile, renumite inca din secolul al XVII -lea, atat in tara cat si peste hotare. Ele totalizeaza 32752 ha si sunt distribuite in trei bazine viticole principale: Cotesti, Odobesti si Panciu. Livezile ocupa 5408 ha, fiind raspandite in zona depresiunilor submontane si a dealurilor subcarpatice. Suprafata arabila cuprinde 146 871 ha. [2]
Fauna
Vrancea
constituie un important fond cinegetic, renumit nu numai in tara ci si peste
hotare. Cerbul este intalnit mai ales pe culmile nordica, vestica si mediana
ale Muntilor Vrancei, ursul este prezent in aceleasi zone, mai frecvent insa pe
Zboina Neagra, Zboina Frumoasa, Vaile Tisitei, plaiul Giurgiului si muntele
Cabalasu. Alte speciipe care le putem intalni sunt caprioara, pisica salbatica,
rasul, lupul, vulpea, jderul, ariciul, nevastuica, veverita si iepurele de
camp. In fauna ihtiolologica se intalnesc pastravul, chiscarul, molanul,
biosteanul, porcusorul de munte, mihaltul.
Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 /
2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a - zone protejate:
1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica -
Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nereju; 350 ha
2. Muntele Goru; Tip Complex IV;
Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha;
3. Lacul Negru - Cheile Narujei I;
Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala Comuna Nistoresti; 20
ha;
4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II;
Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti;
250 ha;
5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip
Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si Soveja; 210,7 ha;
6. Cascada Misina; Tip Complex IV;
Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha;
7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic
III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha;
8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip
Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 49,6 ha;
9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic
III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15 ha;
10. Cascada Putnei; Tip Complex IV;
Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha;
11. Valea Tisitei; Tip Complex
(inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 307 ha;
TOTAL zona montana a judetului Vrancea: 1795 ha.
Potentialul turistic antropic
Numele « Vrancea » este pentru prima data atestat
documentar intr-un act scris in latina, datat 2 iulie 1431, sub denumirea
VARANCHA, explicata de cercetatori in general prin sanscritul vrana - « munte »
ori prin vechiul slav vranu - « corb ». Ambele etimoane, ca si altele mai putin
acceptate, duc la geografia regiunii: « intunecimea codrilor », respectiv «
defileu », « frangere a Carpatilor ».
De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale inchinate eroilor neamului; mausolee, monumentele de eroi, cimitire ale eroilor romani si straini, luptatorii in razboaiele de independenta si de intregire a neamului, pentru apararea independentei si suveranitatii nationale.
Judetul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastica, reprezentata de "pictura pe lemn", incepand inca din secolul al XIV -lea si pana in secolul al XIX-lea, acesta demonstrand legaturile cu alte tari si curente culturale, care ajungeau pana in mediul romanesc si care erau exprimate prin icoanele aflate in monumentele de cult.
Arta
populara a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistica a
intregului popor. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate
felurile, necesare in pastorit ( cupe de muls, lucrate cu mare maiestrie,
dintr-o singura bucata de lemn, vase din doage de brad, cu ornamente realizate
prin pirogravare, putine de batut untul, coveti si "crinte" pentru framantat
branza), bate ciobanesti, cu crestaturi decorative, codiristi de bici, etc. Insa
din punct de vedere artistic cele mai valoroase raman tiparele si papusarele
pentru cas, cu crestaturi ornamentale. Papusile de cas uscat si afumat se agata
uneori de mester in grinda casei, constituind elemente decorative. Acestea sunt
de doua feluri : tipare rotunde cu care se preseaza casul pe o singura fata;
papusarele dreptunghiulare, duble, cu care se imprima modulul cu doua fete al
casului. Astazi se mai lucreaza inca tipare de cas la Nereju si Negrilesti.
O alta categorie importanta
este aceea a uneltelor folosite in industria casnica textila : razboiul de
tesut, melita, vartelnita, sucala, pieptenii, furca de tors.
Prelucrarea fibrelor textile este o indeletnicire traditionala, exclusiv
feminina, practicata in toate satele. Materialele folosite au fost canepa,
bumbacul si lana. Frumoasele tesaturi vrancene pot fi
vazute in fiecare casa, decorand chiar si interioarele moderne.
Folclorul reprezinta, in judetul Vrancea, domeniul principal de afirmare a creativitatii populare si acest fapt se poate autentifica prin capodopera creatiei noastre populare - MIORITA, care exprima insasi esenta spiritualitatii poporului nostru. Pentru perpetuarea traditiei folclorice si valorificare superioara a creatiei populare anual in ultima saptamana a lunii octombrie se desfasoara la Focsani "Festivalul Folclorului Vrancean".
De un interes deosebit se bucura parada mastilor si a portului popular, care prilejuieste cunoasterea celor mai inspirate realizari in arta portului popular de la catrinta tesuta acum mai bine de un veac pana la iile cusute in vremea noastra, dar pastrand nealterate liniile de o pura frumusete ale creatiei traditionale.
Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate si robustete,
pastrand o nota de eleganta si distinctie. Costumul vrancean are o ornamentatie
discreta si de efect.
Portul popular ilustreaza convingator autohtonia, continuitatea si unitatea
cultural - etnografica a poporului nostru.
Ca institutii de cultura si civilizatie pot fi amintite :
Muzeul satului vrancean,situat in Cringul Petresti, Muzeul Unirii din Focsani, Rezervatia naturala Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervatia geologica "Focul viu", din zona montana Andreiasu, Ansamblul arhitectonic Piata Unirii din Focsani, cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea.
Personalitati marcante ale istoriei si culturii romanesti au vazut lumina zilei pe acest tinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul in parlamentul Moldovei, Ion Roata, pictorul Gh.M. Tatarascu, arhitectul Ion Mincu, parintele scolii nationale de arhitectura, scriitorul si diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinti, creator al scolii romanesti de geografie.
Mnifestari expozitionale
Organizatori
: Camera de Comert si Industrie Vrancea
Consiliul Judetean Vrancea
07-09 martie - MODERN -
Targ National de Moda si Accesorii - Casa de Cultura - Focsani ;
04- 06 aprilie - Targ de
echipamente medicale si ingrijirea sanatatii - I
Galeriile de Arta - Focsani ;
04 - 06 mai - FABRICAT IN VRANCEA -
Focsani ;
23 - 25 mai - SAV -
Piata Unirii - Focsani;
05 - 08 iunie - SALONUL CONSTRUCTORILOR
Sala Polivalenta - Focsani ;
03 - 06 iulie - SARBATOAREA BERII SI A BAUTURILOR
RACORITOARE
Piata Unirii - Focsani;
08 - 15 septembrie - SAPTAMANA AFACERILOR DE SUCCES
Sala Mare a Consiliului Judetean Vrancea, Focsani;
22- 26 octombrie - BACHUS -
Festivalul International al Viei si Vinului, Focsani ;
noiembrie. - KARAT -
- Targ Bijuterii, pietre pretioase,ceasuri
Casa de Cultura, Focsani;
Capitolul 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii in Judetul Vrancea
1. Numarul de unitati de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la nivelul Romaniei si Judetului Vrancea ; comparativ anul 2005 fata de 2001
Tabel nr. 1
- numar unitati si % -
Anii |
Romania 818c25i |
Judetul Vrancea |
Ponderea in total |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, cap 20.15
Din tabelul de mai sus putem observa ca desi numarul de unitati de primire turistica cu functiuni de cazare a crescut in Judetul Vrancea cu 6 unitati, ponderea acestora in total unitati la nivel national s-a micsorat deoarece numarul de unitati pe total Romania 818c25i a crescut cu mult mai mult.(960 unitati).
Tabel nr. 2 : Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea, si ponderea pe care o acupa in total national. - numar unitati si % -
Unitati de cazare |
Anii |
||||||||||||||
RO |
VN |
RO |
VN |
RO |
VN |
RO |
VN |
RO |
VN | ||||||
TOTAL | |||||||||||||||
Hoteluri si moteluri | |||||||||||||||
Cabane turistice | |||||||||||||||
Tabere de elevi si prescolari | |||||||||||||||
Pensiuni urbane | |||||||||||||||
Pensiuni rurale | |||||||||||||||
Popasuri turistice |
|
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006 - 2002, cap 20.15
2. Capacitatea de cazare turistica existenta in Romania 818c25i si Judetul Vrancea ; comparativ anii 2001 si 2005
Tabel nr. 3 : - numar locuri si % -
Anii |
Romania 818c25i |
Judetul Vrancea |
Ponderea |
Sursa: Anuarul Statistic, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789
Din acest tabel se poate observa ca ponderea detinuta de numarul locurilor de cazare in total Romania 818c25i a crescut(aproape nesemnificativ) in 2005 fata de 2001 datorita unei cresteri mari a acestiui numar la nivel national.
Tabel nr. 4: Capacitatea de cazare turistica existenta in Romania 818c25i , in Judetul Vrancea si ponderea numarului de locuri de cazare turistica existent in Judetul Vrancea in total Romania 818c25i in perioada 2001 - 2005 - locuri si % -
Unitati de primire turistica |
Anii |
||||||||||||||
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
|
TOTAL |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789
3. Capacitatea de cazare turistica in functiune existenta in Romania 818c25i si Judetul Vrancea ; comparativ anii 2001 si 2005
Tabel nr. 5 : - mii locuri-zile si % -
Anii |
Romania 818c25i |
Judetul Vrancea |
Ponderea |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789
Din tabelul precedent putem observa ca ponderea detinuta de capacitatea de cazare turistica in functiune din Judetul Vrancea este mai scazuta in anul 2005 fata de anul 2001, pe fondul unei majorari a numarului de locuri - zile pe total Romania 818c25i si al unei micsorari in judetul analizat.
Tabel nr. 6: Capacitatea de cazare turistica in functiune din Romania 818c25i , Judetul Vrancea si ponderea numarului de locuri de cazare turistica in functiune din Judetul Vrancea in total Romania 818c25i in perioada 2001 - 2005 - mii locuri-zile si % -
Unitati de primire turistica |
Anii |
||||||||||||||
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
RO |
VN |
P |
|
TOTAL |
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789
4. Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune din Romania 818c25i si Judetul Vrancea ; comparativ in perioada 2001 - 2005
Tabel nr. 7 : - % -
Anii |
Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune |
|
Romania 818c25i |
Judetul Vrancea |
|
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789
In Romania 818c25i Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare depasesc chiar dublul celor inregistrati in Judetul Vrancea, ceea ce indica o slaba utilizare a capacitatii de cazare ce poate fi pusa pe seama slabei promovari din perioada 2001 - 2005 si a faptului ca la sfarsitul anului 2000 puterea de cumparare a populatiei a inregistrat unul dintre cele mai scazute niveluri postrevolutionare, iar costurile serviciilor si utilitatilor au crescut exponential, astfel incat un numar tot mai mare de beneficiari nu le mai pot suporta din totalul veniturilor ce le realizeaza. Astfel tot mai putine persoane si-au permis sa plece in concediu.
Capitolul 4. Analiza si previziunea circulatiei turistice in Judetul Vrancea
Tabelul nr.8 : Turisti cazati in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in Romania 818c25i si in Judetul Vrancea si ponderile detinute de judet in total national. - sosiri -
Anii |
Numar total de sosiri |
Numar sosiri turisti romani |
Numar sosiri turisti straini |
||||||
|
Vrancea |
|
Vrancea |
|
Vrancea | ||||
Sursa : Frcventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare 2005- 2001, p 50-51, 104 -105
Tabelul nr. 9 Innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in Romania 818c25i si in Judetul Vrancea si ponderile detinute de judet in total national.
- innoptari -
Anii |
Total |
Turisti romani |
Turisti straini |
||||||
Romania |
Vrancea |
Romania |
Vrancea |
Romania |
Vrancea | ||||
| |||||||||
Sursa : Frcventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare 2005- 2001, p 50-51, 104 -105
Tabelul nr. 10 Sejurul mediu la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea intre anii 2001 - 2005 - zile -
Anii |
Total |
Turisti romani |
Turisti straini |
|||
Romania |
Vrancea |
Romania |
Vrancea |
Romania |
Vrancea |
|
Sejurul mediu a fost calculat ca raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti sositi, intr-un an calendaristic si putem observa din aceste calcule ca durata sejurului mediu a inregistrat variatii de la un an la altul, in 2005 fata de 2001 diferenta fiind de aprox. 1 zi(mai putin). In ceea ce priveste sederea turistilor straini lucrurile stau putin diferit in sensul ca s-au inregistrat cresteri ale valorilor acestuia , insa diferentele sunt destul de mici - o jumatate de zi..
Previzionarea numarului de sosiri se poate efectua prin cele trei metode statistice a modificarii medii absolute, a indicelui mediu al dinamicii si a trendului liniar.
Pentru a utiliza un model de tendinta cat mai potrivit in previzionarea variabilei studiate, vom alege acea metoda pentru care abaterea medie liniara(suma patratelor erorilor) ofera valorile cele mai scazute.
Pentru a compara cele trei metode, vom calcula:
~pentru metoda modificarii medii absolute:
dyT∆=(∑│yi-yiT│)/n=2838/5=567,7
∆R∆2=∑( yi-yiT)2 =
~pentru metoda indicelui mediu de modificare:
dyTI=(∑│yi-yiT│)/n=
∆RI2=∑( yi-yiT)2 =
~pentru metoda analitica liniara:
dyTlin=(∑│yi-yiT│)/n=
∆Rlin2=∑( yi-yiT)2 =
dyT∆ < dyTlin < dyTI
∆Rlin2<∆RI2<∆R∆2
Voi prezenta in cele ce urmeaza metoda trendului liniar cea care ajusteaza cel mai bine seria cronologica:
Tabel nr 11: Metoda trendului liniar
Anii |
Numar sosiri |
ti |
|
|
|yi- Yti| | ||
Total |
Y(mediu) yi/n = 139744/5 = 27948,8
- ceea ce inseamna ca in perioada 2001 - 2005, au sosit in judetul Vrancea, in medie pe un an calendaristic, 27948,8 persoane.
Δ(mediu) yn-y1)/ (n-1) = (29097-27579)/4 = 379,5
- arata ca numarul de turisti sositi in judetul Vrancea , s-a modificat in medie, intre 2001 si 2005 cu 379,5.
I(mediu)= n-1√yn/y1= 4√29097/27579*100=101 %
- arata ca numarul de turisti sositi in judetul Vrancea s-a modificat in medie, in perioada 2001-2005 cu 101%
R(mediu)=I(mediu)- 100= 1%
arata ca in medie numarul de turisti sositi in judetul Vrancea s-a modificat cu 1%, intr-un an calendaristic, in perioada 2001-2005.
S = /n)= 818
C.V. = √s2)/Y(mediu)*100 = 2,34% < 5 %
Previziunea numarului de sosiri pentru urmatorii trei ani:
Anii |
Ti |
Nr. sosiri |
Chiar daca in viitor am estimat o crestere a numarului de turisti sositi in Judetul Vrancea, spatiile de cazare existente sunt de ajuns pentru primirea acestora. Nu va fi deci absolut necesara construirea de noi spatii de cazare. Se va avea insa in vedere pastrarea in stare buna a echipamentelor de cazare existente si modernizarea acestora, acolo unde este posibil.
R= 9435/15341,6= 0,61 care se gaseste in intervalul [-1,1]
Anii |
IPC |
IPC |
Venitul in Judetul Vrancea |
Venitul comparabil in Judetul Vrancea |
Sursa: Anuarul Statistic, 2006 - 2002
Venitul comparabil |
Numar turisti | ||||
Anii |
X |
X2 |
Y |
Y2 |
X*Y |
| |||||
Total | |||||
numaratorul | |||||
numitorul |
r = 0,61 | ||||
prima paranteza | |||||
a doua paranteza | |||||
sub radical |
Capitolul 5. Propuneri pentru valorificarea superioara a potentialui natural si antropic al Judetului Vrancea
Valoarea deosebita a potentialului turistic vrancean cit si stadiul actual de valorificare al acestuia, permit conturarea unor directii principale de dezvoltare a turismului avand in vedere estimarile facute cum ca tot mai multi turisti vor fi interesati de judetul Vrancea..
Acestea se pot fi concentrate in strategii pe termen mediu si lung, avand ca scop integrarea produsului turistic vrancean in viitoare programe turistice nationale si internationale.
Cu o modernizare radicala a infrastructurii in general si cu precadere a cailor de circulatie rutiera, a retelelor de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare, vor putea fi promovate formele de turism si produse turistice noi, dupa cum urmeaza:
· turism montan in masivele muntoase Soveja, Tulnici- Lepsa si Jitia-Vintileasca;
· turism balnear prin imbunatatirea conditiilor de cazare, a gradului de confort in general in statiunea Soveja;
· infiintarea statiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului si a apelor minerale;
· infiintarea statiunii de agrement Tulnici-Lepsa;
· turismul stiintific prin reluarea legaturilor si protocoalelor cu universitatea Iasi. Se urmareste valorificarea stiintifica a posibilitatilor rezervatiilor naturale ale judetului;
· se vor largi baza materiala, activitatile si serviciile turismului rural astfel incat fiecare din localitatile etno-folclorice sa devina un centru turistic.
· dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice;
· lansarea si exploatarea in folosul comunitatilor rurale a programelor turistice promovate de asociatia judetelor de munte;
· infiintarea cadrului institutional adecvat pentru asigurarea accesului unui numar tot mai mare de turisti.
ANEXA 1
Metoda modificarii medii absolute si Metoda indicelui mediu de dinamica
Anii |
Yi |
ti |
|
|yi- Yti| |
|
|yi- Yti| |
|
|
Total |
S = /n)= 915
C.V. = √s2)/Y(mediu)*100 = 2,61% < 5 %
S = /n)= 1115
C.V. = √s2)/Y(mediu)*100 = 3,19% < 5 %
ANEXA 2
|
ANEXA 3
Biserici si Manastiri
|
|
Biserica de lemn-Valea Sarii |
|
|
|
|
|
|
|
Monumente, muzee si case memoriale
Borna de hotar Moldova-Tara Romaneasca |
Bustul domnitorului Stefan cel Mare Focsani |
Bustul poetului national Mihai Eminescu-Focsani |
|
|
Monumentul lui Stefan cel Mare-Barsesti |
| |
|
|
|
|
|
|
Complexul Muzeal Vrancea-Crangul Petresti |
|
|
|
|
|
Traditii
|
|
|
|
Darsta cu doua valuri si doua valtori |
Hoteluri
|
|
Peisaje
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Peisaj de vara la munte |
Hoteluri
Hotelul Vrancea
Str. Dimitrie Cantemir nr. 25
Tel. 004(0)0237 -612 351
Fax 004(0)0237 - 614700
Hotel Unirea
Str. Piata Unirii, Nr. 3-5, Focsani
Tel. 004(0)237 -221100
Fax 004(0)237 - 212227
Hotel Zboina
Comuna Soveja
Tel. 004(0)237 -242101
Hotelul Solar
Str. Cuza Voda, Nr. 71, Focsani
Tel. 004(0)237/206948; 224600
Fax. 004(0)237/206 949
Hotelul Fashion Center
Bd. Bucuresti nr. 12
Tel. 004(0)237 206 200
Fax 004(0)237 206 244
e-mail: [email protected]
Agentii de turism
Mondo Travel
Focsani, Mihail Kogalniceanu 1 +40/237/238822 +40/237/227744 [email protected]
Eurodavis
Focsani, Cuza-Voda 15
+40/237/614000 +40/237/614000
VranceaTour
Focsani, B-dul Brailei 9
+40/237/616493
+40/237/231500
Eurocronos
Focsani, B-dul Independetei 8 +40/237/224204
+40/237/224204 [email protected]
MV Mecena
Focsani, Bucegi 7
+40/237/224242
+40/237/224242
[email protected]
Cinematografe
Cinema "Republica"
Panciu, B-dul Independentei 1 +40/237/635304
+40/237/635304
Cinema « Popular »
Adjud, Vasile Alecsandri 6 +40/237/641701
+40/237/641701
Cinema « Balada »
Focsani, B-dul Unirii 36
+40/237/221079
+40/237/221079
Cinema « Lumina »
Marasesti, Republicii4A
+40/237/260256
+40/237/260256
Restaurante
Restaurantul Wassermann
Str. Republicii, Nr. 9
Tel. 0237/223825
Restaurantul Arcada
Str. Republicii, nr. 15
Tel. 0237/224208
Restaurantul "My home", Hotel Fashion Center
Bd. Bucuresti, nr. 12, Focsani
Tel. 0237/206.200
Restaurantul Solar
Str. Cuza Voda, Nr. 71, Focsani
Tel. 004(0)237/206948; 224600
Restaurantul 102
Str. Brailei
Restaurantul Casablanca
Str. Maior Gh. Sava
Tel. 0237/626538
Restaurantul Intim
Restaurantul Vrancea, Hotel Vrancea
ANEXA 4
Trasee turistice in Judetul Vrancea
Comuna
Tulnici (480m) - Muntele Coza (Saua Geamana, 1496m) - Dealul Negru (1548m) -
Culmea Paisele - Pietrosu (1676m) - Zboina Frumoasa (1657m) - Culmea Laposu -
comuna Nereju (540m) Reprezinta traseul de creasta al Vrancei si pentru ca se intersecteaza cu mai multe componenete ale retelei pe traseu, inlesneste multiple combinatii cu rutele montane conexe, preferate fiind: traseul 7 - Valea Tisitei (marcaj triunghi rosu, din Saua Geamana); traseul 8 - Valea Narujei (marcaj cruce albastra pe drum forestier, din Saua Tisitei); traseul 3 - catre Lacauti (marcaj triunghi albastru). Se recomanda parcurgerea in trei etape zilnice: etapa I: comuna Tulnici- satul Coza - punctul "Stramtura" - Dealul Zmeurei, stana "Carmiturei" - Saua Geamana - Golul Cozei - punctul "Golici" (extremitatea apuseana a masivului Coza). Timp de mers: 9-10 ore. Campare/adapostire la stana parasita din "Golici"; etapa a II-a: "Golici" - Dealul Negru - Saua Tisitei _ Piscu cu Paltini - Poiana Sindrilita - Culmea Paisele - zona limitrofa a Muntelui Pietrosu. Timp de mers 9-10 ore, inclusiv timpul atribuit abaterii pentru innoptare fie la stanele din Golul Verdelui (pe marcaj, cruce rosie - traseul 10), fie la cabanele "Giurgiu" din valea Zabalei (acelasi semn de marcaj); ambele variante de abatere se desprind din Saua "Fanariei" (la stanga, spre Golul Verdelui, iar la dreapta spre Cabanele "Giurgiu"); etapa a III-a: Golul Verdelui - varful Pietrosu (pe marcaj, cruce rosie) - Varful cu Lespezi - Golul Pietrosului; in continuare poiana Casaria - Zboina Frumoasa - Laposu de Sus, Laposu de Jos - gura paraului Vulturu - Nereju. Traseul porneste din centrul comunei Tulnici spre vest pe DN 2D, iar dupa
circa 200m se coboara spre stanga, pana se ajunge in centrul satului Coza,
situat la confluenta paraului cu acelasi nume si Putna - pana aici fiind
comun cu traseul 6 (marcaj punct rosu). Din satul amintit se foloseste drumul
comunal ramificat spre dreapta, care urmareste albia si natura satului Coza
pana la punctul "Stramtura" - mai departe itinerariul se inscrie pe un drum
local continuat cu poteca, iar apoi cu plai pastoral pana in punctul
terminus. |
2. Satul Vetresti-Herastrau (500m) - paraul Balosu - Golul Pietrosului (1315m) - cabanele "Giurgiu" (1100m) - Valea Zabalei - Mardanu (1520m) - Varful Lacauti (1777m) Marcaj: punct
albastru Este unul din
traseele prin care se ajunge pe "Creasta apuseana" a Muntilor Vrancei, unde
Lacautiul serveste ca "placa turnanata" pentru turismul din Carpatii
Curburii. |
3. Poiana Sindrilita (1520m) - Valea Zabaluta (1300m) - Mardanu (1520m) varful Lacauti (1777m) Marcaj: triunghi albastru Traseul coboara extremitatea nord-vestica a Culmii Paisele (traseul 1, marcaj banda rosie) pe langa liziera padurii (aflata la nord - dreapta). Mai jos intercepteaza terasamentul unei cai ferate forestiere dezafectate pe care il foloseste aproximativ 15 minute de mers. Se coboara catre stanga pana la confluenta Arisoaia - Zabaluta de unde incepe ascensiunea Mardanului - ascensiune ce se incheie indata ce se in talneste alt terasament de cale ferata forestiera dezafectata. |
4 .Paraul Goru - varful Goru (1785m) - varful Lacauti (1777m) Marcaj: cruce albastra Traseul se ramifica din traseul 2 (punct albastru), la confluenta Zabala
- Goru (amonte de cabanele "Giurgiu"), unde s-a reamenajat o cabana silvica.
In primele aproximativ 15 minute urca pe firul paraului Goru, apoi se incepe
urcusul pe versantul sudic al celui mai inalt masiv vrancean (prinzandu-se o
poteca orientata catre dreapta). |
5. "Botu Misinei" (530m) - Culmea Misina - Zboina Frumoasa (1657 m) -
Culmea Marcaj: banda albastra De-a lungul acestui traseu se strabate sectorul cel mai lung care separa
vaile Naruja(nord) si Zabala(sud). |
6. Comuna Tulnici (480m) - "Plosnita" (750m) - satul Valea Neagra - satul Vetresti-Herastrau - Dealul Secaturii (1075m) - Culmea Laposu de Jos - comuna Nereju Marcaj: punct rosu Este singurul traseu amplasat pe contactul muntilor cu depresiunea Vrancea si leaga cele trei cursuri hidrografice principale: Putna, Naruja, Zabala. El porneste din centrul Tulniciului impreuna cutraseul 1 (banda rosie), de care se desparte in centrul satului Coza, folosind un drum local, iar apoi un drum forestier pana la capatul apusean al satului Fundatura. De aici si pana la satul Valea Neagra se urmareste un drum de carute deschis printr-o zona foarte larga de faneturi, cu numeroase odai. |
7. Motelul "Cascada Putnei" (550 m) - Valea Tisitei - paraul Cristianul Mic - Saua Geamana (1496 m, Muntele Coza) Marcaj: Triunghi rosu Prima jumatate a cestei rute montane strabate cea mai interesanta vale
din Vrancea si printre cele mai pitoresti din Carpati, date fiind printre
altele sectoarele de chei. |
8. Gura paraului Balosu (590m) - Valea Naruja - Saua Tisitei (1319m) Marcaj: cruce albastra Este un traseu binevenit imbogatirii impresiilor si cunostintelor
referiotoare la vaile in chei - putand fi considerat o replica a traseului 7.
El urmareste cu fidelitate cursul vaii Naruja (drum forestier) pana in
regimul ei de receptie (zona Izvoarele). |
9. "Casa lui Neagu"(720 m) - Valea Putnei - Paraul Bradului - Saua Poienita(1409m) Marcaj: punct rosu |
10. Cabanele "Giurgiu" (1100m) - Saua Fanarii (1480m) - Golul Verdelui (146 m) - varful Pietrosu (1676m) - cabanele "Giurgiu" Marcaj: cruce rosie Este un traseu de circuit avand ca punct de sprijin imobilele silvice din
punctul "Giurgiu" (valea superioara a Zabalei, drum forestier, traseul 2
punct albastru). |
11. Saua Golici (muntele Coza) - paraul Mioarele - paraul Alunul - comuna Barsesti Marcaj: punct
galben, numai in tronsonul Golici - cantonul silvic Alun, in rest drum
forestier continuat cu DC 84 (Fundatura Barsesti), nemarcate Traseul are rolul de a lega extremitatea vestica a masivului Coza de valea cu acelasi nume care il delimiteaza la sud. De aici, pe drum forestier (22 km) se ajunge in aria subcarpatica l;ocuita a Vrancei. Traseul se ramifica din curmatura situata in punctul "Golici" spre sud-est de o stana parasita. Inainte de intersectia cu drumul forestier, printr-o abatere foarte scurta, se poate vizita "Cascada din Horn". Lipsesc stalpii care s-au montat la capetele traseului marcat. |
12. "Caldarile" Zabalei (840m) - Saua Furu - Vintileasca (800m) Marcaj: punct albastru Este traseul de legatura intre zona muntoasa a Vrancei si bazinul
Ramnicului Sarat. Intrarea in traseu impune mai intai parcurgerea drumului
dintre satul Nereju Mic si "Caldarile Zabalei" (14 km). De la podul rutier
situat deasupra "caldarilor" amintite, se foloseste ramura din stanga a
drumului forestier care urca pe obarsia Vaii Zana Mica. |
13. Comuna Soveja (500m) - "Sezatoarea Lupilor" - Muntele Zboina Neagra (1350m) Marcaj: cruce
rosie Este singurul traseu care valorifica peisajul muntos al Sovejei, permitand totodata accesul la Rezervatia naturala Lepsa-Zboina. El porneste din satul de resedinta (Dragosloveni) spre apus, trece prin marginea statiunii Soveja, dupa care coboara in albia paraului Dragomirna, iar in continuare pe firul ei in amonte. |
Bibliografie
1. Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Editiile 2002-2006
2. Breviar Turistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Editiile 2002 - 20006
3. D. Balteanu, Ioana Stefanescu, 1987
4. Emil Giurgea, Vrancea Ghid Turistic, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1977, p. 13 -
14
5. Emilia Titan, Statistica in sectorul tertiar, p 146 - 156
6. Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, Institutul
National de Statistica, Editiile 2001 - 2005
7. http//:www.insse.ro/slocale/vrancea/
8. http//:www.cjvrancea.ro
9. http//:www.vranceaportal.ro
|
|