|
Timp necesar: 2½ - 3 ore Poteca nemarcata. Traseu
de coborâre, accesibil îndeosebi vara si toamna.
Ascensiunile la vf. Baiul Mare se realizeaza
mai lesnicio 10310u201k s pe culmile aflate la nord si sud de Muntele
Cumpatu, întrucît crestcrea în altitudine se face treptat. lata de ce consideram mai nimerita
prezentarea traseului pe Muntele Cumpatu În sens învers, de la vârf
spre poale. Potecile care se desfasoara pe culmile sale ies
în malul drept al Prahovei, în cartierul Cumpatu, în mai multe puncte.
Dupa ce de pe vârful Baiul Mare s-a admirat panorama vasta a unei
mari parti a Carpatilor de Curbura, de la muntii
Ciucas (în NE) si Grohotis (E) pâna la muntii
Bucegi (V), Postavaru si Piatra Mare (N), de la culmile
subcarpatice si defileul Prahovei de la Posada (S) pâna la vârfurile
Neamtu si Paltinu (N) (vezi descrierea la traseul 18), se începe
coborîrea spre Prahova, urmarind catre nord-vest si apoi
catre vest una din nenumaratele poteci de oi care
brazdeaza versantul nordic al muntelui. Nu se va coborî deci la
drumul de culme (din estul vârfului) care continua spre nord pâna
în saua Baiului, iar de aici pe valca Zamorei; el poate fi privit.
Asadar, mergem spre nord-vest fie pe linia de culme, fie ceva mai jos
(10-15 m), ocolind pe la nord vârful cel mai înalt al culmii (1908 m). De
la acesta, directia traseului se modifica spre stânga (vest),
urmarind cumpana de ape dintre izvoa-rele Zamorei (N) si
râpele de la obârsia Vaii Flele (S). Panta este aceentuata.
Se întersecteaza sau se ocolesc mai multe vârfuri secundare. Dupa
circa 10 minute de la plecare ajungem pe vârful cu înaltimea de
1815 m. De sub acesta se des-prind doua culmi - una spre sud-vest
(culmea principala a Muntelui Cumpatu, aflata la 1650-1 750
în), iar alta catre nord-vest (culme mai joasa, cu Stâna din
Picior) - între care se desfasoara mai multe vai
secundare ce fonneaza obârsia bazinului sipei. Traseul
nostru urmeaza în continuare prima culme. Se coboara mai întîi o
panta înclânata la 30-400 (uneori cu grohotis) si o
diferenta de nivel de aproape 100 m, dupa care poteca devine
mai lata; în fata (catre SV) se profileaza vf.
Cumpatu, la care trebuie sa ajungem. Lasam în dreapta
bazinul sipei si poteca ce se desfasoara
catre nord aproape pe curba de nivel. Panta generala se
îndulceste, poteca pe care o urcam trece prin mai multe
micro-depresiuni. Dupa 40-50 minute de la plecare ajungem pe vârful
Cumpatul, la 1651 m. Aici se impun cîteva minute de relaxare,
suficiente pentru a admira abruptul Bucegilor. Tot
acum se va hotarî directia pe care se va continua traseul,
deoarece aici survine cea de a doua bifurcare. Se poate coborî direct
catre vest, pe Plaiul din Mijloc, sau catre sud-vest, pe la Stâna
Mare.
Varianta pe Ploiul din Mijloc. La început, poteca este mai îngusta sau
chiar lipseste. Se coboara spre vest, mai întâi o panta
aceentuata (circa 70-80 în diferenta de nivel), dupa
care aceasta se atenueaza, poteca ocolind mai multe vârfuri secundare.
Dupa 10 minute de la reluarea drumetiei pe platou apare o
stâna aflata la 1 450 m înaltime. Continuam
traseul spre vest, coborând usor înca 5-7 minute. Se
întersecteaza drumul care leaga Stâna Mica (aflata În nord)
cu Stâna Mare (se vede pe culmea din stânga) si care ocoleste
obârsia vaii Tufa. Înca circa 200 m si se ajungc la
marginea padurii, la Stâna din Mijloc. Aici se pot lua înformatii
privind continuarea traseului. De la stâna, poteca apuca spre
dreapta (NV). La început (circa 20 minute), coborîsul este aceentuat
datorita pantei mai mari. Din multimea potecilor de vite se va
alege cea mai lata. Treptat, drumul coteste catre dreapta
(panta scade sub 15"), descriînd o curba larga, dupa
care se angajeaza pe un povânis timp de cîteva minute. În
continuare, poteca descrie mai multe bucle cu panta mica. Dupa aproape
45 minute de la plecarea de la stâna se iese în drumul forestier care
vine din bazinul Tufei si coboara catre vest (spre Zamora). Se
urmeaza cu atentie soseaua catre Zamora (dreapta) aproape 200 m. Din ea se
desprinde la stânga o poteca îngusta care trece printr-o poiana.
Dupa înca 20 minute se ajunge la o static de releu. De aici se
coboara (circa 10 minute) pe un drum pietruit aflat pe dreapta
pârâului Tufa, pe lînga locuintele din capatul nordic al
cartierului Cumpatu.
Varianta Stâna Mare - plaiul Tufa. De pe vf. Cumpatu se coboara
pe poteca spre stânga (S-SV). În zare, catre sud-vcst, aproape de
margineapadurii, se zareste Stâna Mare, pâna la care
sunt doua drumuri. În prima situatte se va coborl pe creasta
urmarind îndeaproape panorama dintre vf. Baiul Mare si vf. Piscul
Câinelui si totodata bazinul superior al Vaii Rele (10
minute). La capatul sudic al crestei se va schimba brusc directia
spre vest, luînd ca reper Stâna Mare. Coborîsul este rapid (circa 100
m diferenta de nivel) si dureaza aproape 10
minute. În cea de a doua situatie se va urmari cu atentie
una din potecile care se desfasoara catre sud-vest, pe
sub creasta, pe lînga o stâna secundara. La început
panta este mai rapida, dar treptat scade ca valoare. Dupa 15-20
minute se ajunge la stâna, unde se pot capata
înformatii asupra potecii care va fi urmata.
În continuare, de la stâna, se întra în padure. Drumul este
lat, urmareste cumpana de apa, iar panta este
usoara. Dupa 12-15 minute de la plecarea de la stâna
apare o noua bifurcatie. O poteca coboara catre vest
(dreapta), în cartierul Cumpatu (circa 35 minute), iar a doua
catre sud-vest (în fata), spre gara Sinaia. Se va continue
traseul pe poteca mai lata dinspre sud-vest, pe linia cumpenei de
apa. Frunzarul gros si obscuritatea padurii de fag împiedica
urma-rirea lesnicioasa a drumului. De aceea se vor lua ca reper
si semnele forestiere aplicate pe arbori (banda rosie
simpla, neîncadrata cu alb). La început, portiunile cu
panta aceentuata altemeaza cu cele cu panta mai
lina. Dupa 30-35 minute de la plecarea de la stâna, poteca
îsi schimba directia spre stânga si coboara repede
(timp de 10-15 minute) o diferenta de nivel de aproape 200 m. O
noua bifurcatie, de unde se poate apuca pe doua
directii. Catre sud-vest (stânga) se desfasoara o
poteca îngusta care coboara rapid spre confluenta Vaii
Rele cu Prahova în aproape 10 minute. Cealalta varianta
urmeaza o panta mai
Una, dar mai lunga, orientata mai întîi catre nord-vest
(jumatate dreapta), apoi spre vest; se trece pe lînga un izvor,
pe sub linia de înalta tensiune, si se iese din padure în
dreptul podului pe sub care trece soseaua care leaga cartierul
Cumpatu cu gara. În dreapta, la baza versantului, se afla
rezervatia de arini.
|
