ZONA PADINA - GUTANU

Datorita traseului 9.6... în curs de marcare cu triunghi rosu avem posibilitatea sa patrundem vara într-o portiune a Bucegilor rar strabatuta de turisti n care vom avea prilejul sa vedem peisaje deosebite si atragatoare. Pornim din fata hotelului Pestera, iesim la drumul montan cara se întinde în padure si apucam la dreapta. Coborîm pe serpentina, trecem vîrful Cocora si urmam în continuare drumul montan care iese în golul muntelui de la Pici 23423x2311x orul Babelor. Pe stînga se afla un canton silvic si statia telecabinei Pestera-Babele. Continuam sa urmarim drumul montan n urcus domol, lasam în dreapta o ramificatie de drum auto si poteca marcata cu cruce albastra (9..30) si urcam de-a coasta pe acelasi drum montan, taiat cu pricepere la obîrsia unul vîlcel. Descriem un ocol la obîrsia vîlcelului si poposim pe un tapsan la circa 1700 m alt l nga o troita. Mai jos se afla o stîna. Apa Ialomitei se afla în rîpa adînca, în locul unde începe vijeliosul curs spre Cheile Ursilor. soseaua lasa o ramificatie spre Valea Sugarilor (dreapta) odata cu poteca marcata cu banda albastra (9.13) si trece pe pod apa Ialomitei mai jos de confluenta Obîrsiei Ialomitei cu Sugarile.

De aici patrundem pe ulucul glaciar Doamnele. Trecem pe lînga stîna din gura Vaii Doamnele si dupa circa 2,5 km de la plecare soseaua noua ajunge la podul Doamnele, sub nivelul cascadei. Priveliste splendida! Valea cu profil de forma de albie are versanti stîncosi. Mai mergem pe drumul auto pe malul drept circa 300 m si îl parasim în locul unde se desprinde net poteca ciobaneasca foarte clara care urca pe sub linia peretilor Batrînei spre nord-vest. Traversam un jgheab prapastios, ajungem chiar în dreptul cascadei Doamnele, dar mult mai sus si dupa un urcus pe panta pragului glaciar iesim pe treapta mijlocie a caldarii Doamnele. Pantele sînt line, acoperite cu iarba, iar apa Doamnele curge într-un jgheab adînc. Urcam comod tot pe versantul drept al ulucului si ajungem la o confluenta: în dreapta se deschide ulucul vaii glaciare Spinarea, iar în stînga ulucul Ţapului, izvor secundar al Vaii Doamnele. Continuam urcusul la stînga paratel cu firul Vaii Ţapului, dar pe coasta si ajungem din nou la o confluenta... de jgheaburi, de data aceasta seci.

Lasam jgheabul din stînga, trecem firul vaii si patrundem pe jgheabul din dreapta, tot în teren cu iarba si vara aparitii stîncoase. Acum înaintam chiar pe firul vaii si ajungem la o stînca remarcabila, care sta hotar la o ultima confluenta. Ne aflam în punctul "La Obor" de unde pornim pe vîlcelul din stînga. Alegem pentru comoditate malul stîng si dupa o mica trecere prin jnepenis sosim pe culmea principala a Bucegilor, în saua Batrîna (2150 m alt). Timp de mers pîna aici: 1½ - 2 ore. Priveliste fantastica asupra marelui abrupt vestic, asupra "Ţarii Branului" si asupra dantelariilor Pietrii Craiului!

În sa întîlnim o buna poteca de creasta (traseul 9.11) si vom parasi traseul. În fata se întinde vîrful Batrîna (2181 m. alt.) cu poiene, jnepenis, stîncarii, strabatute de panglica potecii. Din apropierea vîrfului poteca iese din creasta spre est. ocoleste stîncarii si ajunge în saua La Coltii Ţapului, prilej de noi privelisti spre zarite apusului dominat de Bucegi.

Din acest loc creasta stîncoasa, plina de obstacole este accesibila numai celor foarte bine pregatiti si curajosi; ea va fi obiectul unei descrieri viitoare. Pîna atunci sa pornim în cunoasterea unor locuri tot atît de atragatoare pe care te strabate poteca în ocol pe flancul estic al Coltilor Ţapului. Poteca se departeaza de creasta si merge paralei cu obîrsia Vaii Batrîna, apoi traverseaza poienite, grohotisuri si pîlcuri de jnepeni, cautînd o cale de mijloc între stîncariile crestei principale din dreapta si tontul abrupturilor Horoabei, din stinga. Apropiindu-ne din nou de creasta traversam o ravena, urcam pe creasta în Coltii Lesnitei, apoi urmînd în continuare poteca coborîm aproape 200 m diferenta de nivel pîna în saua Strunga (1909 m alt). Timp de mers pîna aici: 2 3/4 - 3 1/2 ore. Aici întîlnim si poteca traseelor 9:3; 9:4, fiind la începutul coborîrii spre Valea Ialomitei. Parasim poteca de creasta si ne abatem la stînga urmînd poteca traseelor 9:3 si 9:4. Coborîm în lungul unei rîpe adînci si urcam poteca marcata care strabate pe coasta o caldare larga, evazata spre Valea Coteanu. Poteca se lasa continuu, trece prin dreptul unei stînci si patrunde dupa un sector cu mici stîncarii în padure; poteca este mai larga si poate fi folosita si de carute. Coborîrea ia sfîrsit la cabana Padina unde putem poposi pe îndelete (1525 m alt).

Pentru ca sa închidem circuitul coborîm pe sosea pîna la drumul forestier care se afla mai jos de cabana sau scurtam spre nord-est pîna ce îl atingem. Urcam comod în susul vaii Ialomitei si dupa cîteva minute de la cabana Padina iesim în pitoreasca largime din gura Vaii Horoaba. O constructie frumos conceputa, cantonul silvic Valea Horoabelor, sta pe locul vechii cabane turistice Horoaba. Poiana plina cu finete se dovedeste a fi un minunat loc de odihna. Noi parcurgem însa mai departe drumul auto pîna la capat si cînd valea se îngusteaza în fata Cheilor Ialomitei continuam pe poteca marcata cu cruce albastra (traseul 9.30). Ajungem în strîmtoarea cheilor, la o raspîntie: o poteca protejata cu balustrade urca pe versant la gura pesterii Ialomitei. Noi ne abatem însa la dreapta, trecem puntea peste vîrtejurile fierbatoare ale Ialomitei si urcînd prin Cheita ajungem în padurea Cocora, trecem pe lînga asezamintele monahale ale Schitului Ialomitei si atingem nivelul drumului auto Bolboci-Pestera. Mergînd cîteva minute pe acest drum. la stînga ajungem în fata hotelului Pestera, tocul de pornire în circuit. Timp total de mers: 4 1/4 - 5 1/2 ore.