impletirea conservarii cu ecoturismul in Dominica model de planificare turistica durabila

mpletirea conservarii cu ecoturismul n Dominica model de planificare turistica durabila

Turismul creste ca importanta peste tot n lume, dar mai ales n Caraibe. Desi Dominica s-a implicat relativ recent n afacerea primirii turistilor, n ultimii ani a obtinut cresteri mai mari dec t multe dintre tarile din Caraibe.

Turismul poate fi mpartit n mai multe categorii, fiecare fiind pe placul diferitelor grupuri de oameni, n mod traditional, Caraibe a furnizat servicii mai ales pentru turismul n masa, vacantele cu cost scazut implic nd un numar relativ mare de vizitatori cu accent pe zona plajelor si a vietii de noapte. Recent, totusi, a avut loc o crestere a vacantelor interesate n mod special de natura n particular a ceea ce numim ecoturism. Ecoturismul mai poate fi definit ca "bucuria neconsumarii naturii si care sustine bunastarea populatiei locale". Exemplele includ excursiile, observarea pasarilor, privirea balenelor, scufundari n mare. Toate aceste activitati sunt n crestere reflect nd tendinta globala spre " ntinerirea " generala a turismului.

Dominica a fost binecuv ntata sa detina lucruri de pret ce au determinat noua crestere a numarului vizitatorilor. Asemenea bogatii naturale se gasesc n cantitati mici n celelalte tari ale Caraibelor. Asadar, Dominica se afla ntr-o buna pozitie competitiva pentru a exploata aceasta crestere. Totusi, diferitele tipuri de turism sunt adesea n conflict unul cu celalalt, daca ele se dezvolta concomitent. Ecoturistii doresc, n general, sa faca excursii singuri sau n grupuri mici si sa exploreze zone salbatice fara sa nt lneasca multi oameni n calea lor sau sa fie deranjati de zgomotul elicopterelor. Daca Dominica decide sa exploateze segmentul natural al pietei turistice, va trebui sa minimizeze potentialul acestui tip de conflict. Deja presa turistica mondiala alerteaza cititorii (si deci si potentialii vizitatori) cu astfel de subiecte.

Proiectul Uniunii Europene

Acesta este contextul n care Uniunea Europeana a decis sa finanteze un proiect despre ecoturism n Dominica. Proiectul a fost preluat de Ecosysistems Ltd. n colaborare str nsa cu dr. P. Evans de la Universitatea Oxford, Marea Britanie, cu Ministerul Turismului si cel al Agriculturii din Dominica si Corporatia Dezvoltarii Nationale. El cuprinde urmatoarele obiective:

identificarea si catalogarea a 20 dintre cele mai importante zone biologice din
Dominica;

dezvoltarea unor planuri de management de baza pentru cele 20 de zone subliniind
operatiile dezvoltarii potentiale a ecoturismului pentru fiecare;

elaborarea unei treceri n revista detaliate a pietei at t a vizitatorilor permanenti c t si
acelor n croaziera pentru a aprecia interesele orientate spre natura n relatie cu
celelalte activitati;

investigarea celor mai bune cai de promovare a turismului pentru cresterea venitului
n cazul serviciilor parcurilor nationale si a implicarii comunitatilor locale;

publicarea a 7 carti-ghid despre variate aspecte referitoare la resursele naturale din
Dominica si o harta turistica sub supravegherea Ministerului Turismului.

Nevoile vizitatorilor

Cercetarile de piata au aratat implicarea a 1200 de vizitatori n Dominica, mpartiti aproape egal n vizitatori permanenti si n croaziera. Acest studiu a fost completat cu un chestionar trecut n revista de 100 de touroperatori specializati n ecoturism, situati n Europa si America de Nord. Considerate mpreuna, s-a ajuns la concluzia necesitatii dezvoltarii ecoturismului n Dominica.

Cele trei organisme implicate au accentuat lipsa informatiilor disponibile despre bogatiile naturale din Dominica, at t n tara c t si peste hotare. Exista o cerere pentru mai multe informatii generale despre resursele vietii salbatice ale tarii ca si mai multe detalii despre distantele (drumurile) dintre atractiile naturale oferite (incluz nd aspecte despre cum sunt situate si unde se pot gasi). Descoperind Dominica, cei mai multi vizitatori supravegheati au fost impresionati de regiune, n mod special de peisaje si viata salbatica Dezvoltarea minima a facilitatilor n locurile naturale a fost ceva preferat at t de turistii stabili c t si de cei aflati n croaziera. O ultima particularitate a fost interesul de a avea opriri suplimentare pentru a admira peisajul. Ei ar dori, de asemenea, mai multe oportunitati n cazul vizitarii parcurilor, privirii balenelor sau scufundarii n mare. Vizitatorii permanenti ar dori nca o zi pentru excursii n natura si o mai larga varietate de atractii mai ales n ceea ce priveste viata salbatica

Cererea pentru informatii ar trebui satisfacuta prin tiparirea hartii turistice si acelor 7 carti specializate (incluz nd un ghid despre geologia insulei, climat, habitat, viata salbatica care va fi finantata de catre Uniunea Europeana. Aceste materiale trebuie pregatite de Ministerul Turismului si se asteapta sa se obtina un venit de 560.000 Euro.

20 de peisaje noi

Pentru a satisface mai bine dorintele ecoturistilor proiectul a identificat 20 de locuri ce vor beneficia de atentia amplasamentelor noi. Acestea au fost alese n asa fel nc t sa se cuprinda cele mai importante habitaturi (terestru si marin) si atractii ale vietii salbatice si sa acopere o larga ntindere geografica astei nc t comunitatile insulei sa poata beneficia de pe urma vizitatorilor.

Unele locuri sunt recomandate n special pentru turistii n croaziera. Obiectivul este de a reduce presiunea asupra zonelor existente si de a satisface cererea identificata n studiu. Este recomandat ca 12 din amplasamente sa aiba doar o minima dezvoltare (cu alte cuvinte, mai multe informatii, vedere buna, plimbari pe carari adecvate); 6 locuri vor fi nzestrate cu facilitati extra, ca de exemplu parc de masini, toalete publice, trotuare, strazi mbunatatite, n doua locuri se sugereaza sa existe centre de vizitare unde flora si fauna locala sa fie expuse mpreuna cu un oficiu al parcurilor si un paznic.

Recomandarea ca majoritatea locurilor sa primeasca o minima dezvoltare este destinata sa asigure ca sarcina conducerii se pastreaza ntre anumite limite, dar reflecta si dorintele celor mai multi vizitatori. Ecoturistii prefera ca zonele naturale sa fie lasate pe c t de mult netransformate cu minime structuri realizate de om.

Costul total estimat al dezvoltarii propuse este de 2,15 milioane Euro. Exista, de asemenea, o recomandare potrivit careia ar trebui sa existe mai multe faze de investitie a programului. Acest lucru este necesar at t din motive financiare c t si de conducere, n acelasi timp, progresul ecoturismului ar putea fi monitorizat n urmatorii 5 ani si astfel planurile ar putea fi modificate, daca este necesar, n lumina experientei dob ndite. Recomandarea se refera la dezvoltarea, n faza initiala, a 10 zone (4 minimal, 5 moderat si una la scala larga de dezvoltare, implic nd construirea unui oficiu al parcului si al unui centru de informare a vizitatorilor). Costul total al acestora este estimat la 1,53 milioane Euro.

Abordare economica

Daca ecoturismul va fi ncurajat n Dominica, atunci acest lucru presupune, n mod inevitabil, existenta a mai multor resurse de conducere dec t exista n mod curent, n prezent, Dominica utilizeaza la un nivel scazut potentialul rezultat din venitul obtinut direct de la vizitatori. Studiile de piata sugereaza ca ar fi rezonabil sa se introduca o taxa de intrare de 10 $ pe zi (pentru vizitatori n croaziera si ceilalti excursionisti) si o taxa generala de 25 $ pentru vizitatorii permanenti, permitându-se accesul nelimitat n zonele naturale pe timpul sederii lor. Pentru accesul n zonele marine s-a propus sa se introduca o taxa de 2 $ pentru fiecare scufundare n mare sau pentru fiecare sedinta de privire a balenelor. Rata

scufundarilor este de 8 scufundari pe perioada de sedere n Dominica, aceasta conduc nd la o taxa marina generala de 16 $ pe perioada concediului.

Pe baza taxelor propuse, venitul estimat pentru zonele terestre ar fi de 3,6 milioane Euro: 70% provenind de la vizitatori permanenti si 30% de la vizitatori n croaziera

Vizitatorii au nevoie sa fie asigurati ca taxele str nse se duc direct la cei ce se ocupa de zonele naturale dec t la trezoreria generala. Pentru anumite locuri cu facilitati extra, ca de exemplu centrele de informare si zonele unde numarul vizitatorilor trebuie controlat pentru a minimiza deranjarea vietii salbatice, este recomandata impunerea unei taxe speciale de zona

Consideratii asupra mediului

Este necesar, n mod clar, sa se limiteze impactul asupra mediului a unui numar mare de vizitatori. Diferite zone au anumite capacitati de vizitare depinz nd de natura faunei si a florei lor. Este evident ca zona unde cresc doua specii native de papagali este mai vulnerabila la zgomotul uman dec t o simpla poteca cu puncte de observare a peisajului. C t timp vizitatorii n croaziera doresc mai mult sa se plimbe n grupuri numeroase este recomandat ca ei sa fie directionati catre zone cu vederi largi.

Din cele 20 de zone considerate, 4 au fost identificate ca fiind n mod particular corespunzatoare pentru vizitatori n croaziera. Acestea includ vederi spectaculare, oportunitati pentru a observa fauna locala si posibilitati de not n piscinele amenajate n roca. Un numar de pasageri n croaziera si-au exprimat entiziasmul pentru observarea balenelor si scufundarii n mare. Cu aranjamente speciale n spatiu, aceste activitati ar putea fi ncurajate pe viitor. Chestionarele au fost folosite pentru a estima numarul vizitatorilor anuali n 4 regiuni cheie din Dominica (Emerald Pool, Trafalgar Falls, Cabrits si Syndicate Parrot Reserve). Sondajul arata 84000 de turisti la Emerald Pool p na la 15000 la Syndicate Parrot Reserve. Maximul atins ntr-o zi a fost de 1150 de turisti la Emerald Pool si 120 la Syndicate Parrot Reserve. Aceste niveluri au impus n mod inevitabil presiuni asupra mediului n anumite regiuni si care pot reduce bucuria vizitatorilor. A estima capacitatea de primire a unei regiuni anume nseamna a concepe o judecata arbitrara, dar informata bazata pe comportamentul vizitatorilor si extinsa p na la studiul formelor de viata salbatica ce pot fi deranjate de prezenta omului. Odata realizata, numarul vizitatorilor trebuie monitorizat. Deteriorarea mediului trebuie de asemenea masurata n multiple variante- de exemplu examin nd c t s-au erodat cararile si determin nd c te forme particulare ale vietii salbatice scad ca numar sau chiar dispar.

Daca la un anumit numar de turisti apar semne ale deteriorarii atunci capacitatea de primire estimata a regiunii n chestiune trebuie sa fie redusa. Procesul monitorizarii presupune studii continue pentru a stabili capacitatea de primire n fiecare zona. Exista doua mecanisme principale pentru a regla numarul vizitatorilor actuali n regiunile particulare. Unul este sa existe anumite regiuni cu acces rezervat, astfel se face o reglare naturala a numarului de turisti. Alta este introducerea unei taxe cu ajutorul unui sistem de intrare sau daca exista mai multe puncte de acces, cu ajutorul unor paznici care sa controleze regulat documentele turistilor.

Implicarea comunitatii locale

Cercetarea de piata mentionata mai devreme a pus n evidenta natura vacantelor dorite de turistii ce vor sa viziteze Dominica. Multi din cei chestionati au dorit sa locuiasca n casute de vacanta n ordinea preferintelor, urmatoarele optiuni au fost: hotelurile mici, cabanele montane si casele private. Hotelurile de 5 stele s-au aflat la finalul listei.

Este esential ca populatia locala sa fie implicata n conducerea regiunilor si sa beneficieze direct din management. C nd vorbim de management n cooperare a zonelor naturale, trebuie sa luam n considerare:

o agentie responsabila cu parcurile nationale si regiunile naturale ca sa pregateasca
ghizi locali, sa monitorizeze impactul vizitatorilor, sa contribuie la pazirea regiunilor si
sa furnizeze pregatirea calitatilor manageriale si antreprenoriale;

consilii locale (satesti) pentru a administra un fond de conducere, a coordona ghizii
locali aprobati, a organiza echipele de paznici si evenimentele culturale locale
precum si alte distractii;

proprietari de pam nt locali ca sa dezvolte turismul n ferme;

ntreprinderi private ca sa furnizeze cazare la scara mica, baruri si restaurante,
taxiuri, autobuze, produse locale si ambarcatiuni usor de manevrat.

Majoritatea oamenilor va accepta ca va fi o greseala sa devina prea str ns legati de turism din cauza locurilor de munca ce ar putea fi create sau a veniturilor, asa cum s-a nt mplat n trecut cu agricultura, ntr-adevar, ar fi prudent ca sa se stabileasca o capacitate maxima de primire a vizitatorilor pe insula (mai ales pentru turismul n masa determinat de vasele de croaziera) peste care mediul si comunitatea ar ncepe sa sufere modificari n sens negativ. Taxele pot ajuta la reglarea numarului de turisti. O parte a veniturilor obtinute de la turisti ar trebui pusa deoparte nu doar pentru managementul regiunilor naturale ci si pentru improvizarea, n diferite cai, a experientelor n natura (de exemplu un centru de interpretare, materiale audio-vizuale la dispozitia turistilor etc.).

Promov nd o dezvoltare masurata a industriei ecoturistice, Dominica are sansa de a evita greselile pe care multe tari din lume deja le-au comis.