COPILUL HIPERACTIV SI INCAPATANAT. CUM IL EDUCAM
1.Manifestari ale hiperactivitatii
Unii copii sunt mai activi decat altii si fiecare copil poate fii la un moment dat foarte agitat, poate intampina dificultati concentrarea asupra sarcinii, fiind usor distras de ceea ce se intampla in jurul sau.
Copiilor mici le este mai dificil sa se concentreze sau sa stea intr-un loc timp indelungat. Cu cat un copil va inainta in varsta cu atat se va putea concentra mai bine. Ceea ce diferentiaza copiii cu hiperactivitate de cei cu o dezvoltare normala este frecventa si intensitatea cu care apar problemele.
Copiii cu hiperactivitate prezinta manifestari mai intense in cel putin trei domenii importante:
dificultati de atentie si concentrare
comportamente impulsive
hiperactivitate
Dificultatile de atentie si concentrare vizeaza urmatoarele aspecte:
- greutate de a se concentra timp indelungat la aceeasi activitate
- sunt usor distrasi de ceea ce se intampla in jurul lor, iar sarcinile raman nefinalizate
Aceste manifestari apar mai frecvent in activitatile impuse de alte persoane. La prescolari problemele apar si in activitatile alese de ei, in joc. Interesul manifestat fata de sarcina dispare in scurt timp, iar copilul se orienteaza spre alta activitate, care la scurt timp este si ea abandonata.
Comportamente impulsive
Copiii cu hiperactivitate actioneaza inainte de a gandi, isi urmaresc primele impulsuri si idei, fara a lua in calcul urmarile. Ei nu-si pot amana indeplinirea dorintelor. Acestea trebuie sa se intample imediat. Astfel ei se comporta imatur in raport cu varsta pe care o au, raspund inainte ca intrebarea sa fie adresata complet si ii intrerup frecvent pe ceilalti.
Hiperactivitatea se caracterizeaza prin manifestari ca:
- agitatie exagerata
- neliniste permanenta
In timpul orelor isi parasesc locul, le este dificil sa se joace linistiti cu alti copii, alearga sau se catara tot timpul. Cand sunt atentionati se linistesc, cel mult cateva secunde dupa care revin la manifestarile anterioare.
Toate aceste manifestari prezentate pot fi observate in diferite situatii: in familie, gradinita, scoala, activitati destinate timpului liber.
Cauzele manifestarilor de tip hiperactiv
Cercetarile efectuate in vederea depistarii cauzelor care determina manifestarile de tip hiperactiv au evidentiat urmatoarele:
complicatii in timpul sarcinii, nasterii sau in perioada de sugar
factori ereditari
nutritia
experiente negative in mediul social:
- conditiile din familie
- conditiile de la gradinita / scoala
Cum se dezvolta copiii in continuare
Manifestarile de hiperactivitate debuteaza inainte de varsta scolarizarii, adesea fiind observate de la varsta prescolara. Manifestarile clare sunt nelinistea si agitatia psihomotorie, copilului fiindu-i greu sa se joace in liniste si sa aiba rabdare. Deoarece la gradinita exista mai multi stimuli distractori care actioneaza asupra copilului decat in familie, manifestarile hiperactive pot fi mai evidente aici. Apar comportamente cum ar fi: crizele de furie, nerespectarea indicatiilor, a regulilor, regresii in limbaj si coordonarea miscarilor. Parintii sun afectati de aceste comportamente necontrolate ale copilului si isi pierd deseori rabdarea. Din cauza impulsivitatii copiilor, riscul de accidente acasa sau pe strada este crescut.
Odata cu debutul scolarizarii problemele se accentueaza , deoarece copiii sunt confruntati cu noi cerinte. Totusi unii fac fata dificultatilor de debut ale scolarizarii, fara ca problemele sa se accentueze.
O data cu varsta se reduc si problemele de concentrare si impulsivitatea, dar acestea raman mai accentuate decat la altii. Adolescentii care in copilarie erau agresivi dezvolta tot mai multe probleme de socializare, care iau forma absenteismului scolar, a minciunii, a furtului.
Problemele din adolescenta se reflecta si la varsta maturitatii, dar in unele cazuri problematica se reduce o data cu atingerea maturitatii.
2.Manifestari comportamentale opozante
Copiii cu manifestari comportamentale opozante au dificultati in respectarea regulilor importante, in comparatie cu cei de aceeasi varsta.
In ansamblu sub conceptul de manifestari comportamentale opozante pot fi cuprinse diferite forme de comportament agresiv si de refuz:
nerespectarea regulilor si a cerintelor
crize de furie si comportamente agresive fata de parinti si alti adulti
comportamente dominante si agresive fata de frati
comportamente dominante si agresive fata de alti copii de aceeasi varsta, din afara familiei
Aceste comportamente se pot manifesta intr-un singur context sau in mai multe. Cei mai multi copii se manifesta in familie. La altii problemele se extind si la gradinita, scoala, activitati de timp liber
Gradul de raspandire al problemelor comportamentale la mai multe arii si situatii este un indicator al severitatii tulburarii: cu cat problemele apar in mai multe contexte, cu atat manifestarile sunt mai grave. La unii copii manifestarile sunt atat de grave incat in familie, la gradinita sau la scoala sunt de nesuportat.
Cauzele manifestarilor comportamentale opozitionale
La fel ca si in cazul manifestarilor hiperactive, cauzele comportamentelor opozitionale sunt multiple. Daca in cazul manifestarilor de hiperactivitate accentul cadea pe rolul factorilor biologici, in cazul manifestarilor opozitionale se subliniaza rolul factorilor psihosociali. In special strategiile implicate in educatia copiilor ar putea influenta aparitia si mentinerea manifestarilor opozitionale.
Cele mai frecvente cauze care determina aceste manifestari sunt:
trasaturile temperamentale nefavorabile ale copilului
manifestari hiperactive ale copilului
faze critice de dezvoltare – este vorba de anumite faze de dezvoltare ontogenetica a copilului cand apare asa numita varsta a negatiei, urmata mult mai tarziu de perioada pubertatii
probleme fizice si psihice ale parintilor – ii pun pe acestia in imposibilitatea de a se ocupa de copil asa cum este necesar. Cele mai frecvente probleme ale parintilor sunt: depresia, anxietatea, consumul de alcool, boli somatice, etc.
probleme in familie – problemele de cuplu, divortul parintilor, probleme cu ceilalti copii din familie
Ce masuri se pot lua
Regula de baza in alegerea modalitatii de interventie, atat pentru copii cu manifestari hiperactive, cat si pentru cei cu manifestari opozitionale, este de a aplica masura respectiva acolo unde este ceruta: in relatia cu copilul, in familie, la gradinita sau la scoala.
Aceasta regula este importanta deoarece fiecare modalitate de interventie actioneaza in mod specific. Se impune necesitatea combinarii masurilor de interventie, pentru a putea acorda copilului un ajutor eficient.
Familie – Modalitati de interventie:
— analiza situatiei problematice
— diminuarea experientelor negative in relatia parinte-copil
— influentarea problemelor comportamentale prin consecinte
pozitive / negative ale acestora
Gradinita - Modalitati de interventie:
convorbiri cu educatoarea
combaterea problemelor prin cooperare cu cadrele did.
Copilul - Modalitati de interventie – Tratament psihologic si cerinte pedagogice
training de mentinere a atentiei
antrenarea competentelor sociale
terapie individuala
terapie pentru a exersa intensitatea implicarii in joc si
durata acestuia
la tulburari hiperactive se asociaza si terapie medicamen-
toasa cu stimularea psihologica
Exercitiul 1. Prezentati un caz concret de copil hiperactiv / incapatanat si motivati cum ati intervenit fata de copil / parinti.
Fisa de lucru 1: Chestionar de apreciere a manifestarilor de hiperactivitate
|
Numele copilului Varsta Data |
Cat de potrivita este descrierea ? |
||||
|
Apreciat de: t mama t tata t educatoare t alte persoane Nume: |
|||||
|
Bifati pentru fiecare comportament cifra care indica descriptorul potrivit copilului |
Nu se potriveste |
Se potriveste putin |
Se potriveste mult |
Se potriveste foarte mult |
|
|
1 |
Deseori nu este atent la amanunte sau este superficial in realizarea sarcinilor scolare sau a altor activitati |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
2 |
Intampina dificultati in concentrarea atentiei pentru un timp mai indelungat, la realizarea unor sarcini sau la joc |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
3 |
Pare sa nu fie atent cand ii vorbesc altii. |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
4 |
Nu poate finaliza sarcinile pe care le primeste |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
5 |
Adesea intampina dificultati in organizarea activitatilor si a sarcinilor. |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
6 |
Tinde sa respinga sarcinile care necesita concentrare si efort mai sustinut. Evita sau indeplineste aceste sarcini cu repulsie. |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
7 |
Pierde adesea obiecte care ii sunt necesare pentru anumite activitati |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
8 |
Se lasa usor distras de mediul inconjurator (stimuli externi) |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
9 |
Este uituc in activitatile zilnice |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
10 |
Misca mereu din maini si din picioare si sa fataie mereu |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
11 |
Se ridica des in timpul activitatii si in alte situatii in care trebuie sa ramana asezat pe scaun |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
12 |
Deseori nu poate sa se joace in liniste sau nu poate pastra linistea in timp ce lucreaza |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
13 |
Fuge sau se catara in permanenta si in situatiile cele mai nepotrivite |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
14 |
Descrie o stare frecventa de neliniste interioara |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
15 |
Manifesta o agitatie extrema ce nu este influentata in mod semnificativ de mediul in care se afla sau prin atentionari |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
16 |
Este permanent in miscare de parca ar avea un motoras |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
17 |
Adesea raspunde fara sa astepte ca intrebarea sa fie terminata |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
18 |
De cele mai multe ori nu are rabdare sa-i vina randul ( de exemplu la joc) |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
19 |
Ii intrerupe sau ii deranjeaza des pe altii |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
20 |
Adesea vorbeste extrem de mult |
0 |
1 |
2 |
3 |
Fisa de lucru 2: Chestionar de apreciere a manifestarilor de tip opozitional si agresiv
|
Numele copilului Varsta Data |
Cat de potrivita este descrierea ? |
||||
|
Apreciat de: t mama t tata t educatoare t alte persoane Nume: |
|||||
|
Bifati pentru fiecare comportament cifra care indica descriptorul potrivit copilului |
Nu se potriveste |
Se potriveste putin |
Se potriveste mult |
Se potriveste foarte mult |
|
|
1 |
Comparativ cu cei de aceeasi varsta are crize de furie frecvente sau foarte violente |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
2 |
Se enerveaza foarte repede |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
3 |
Se cearta des cu adultii |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
4 |
Se opune des, in mod activ, indicatiilor sau regulilor adultilor sau refuza sa le urmeze |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
5 |
Supara pe altii in mod intentionat |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
6 |
Deseori arunca asupra altora vina pentru greselile sau comportamentele lui inadecvate |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
7 |
Este foarte usor de iritat sau se lasa usor enervat de ceilalti |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
8 |
Este adesea iritat si se infurie foarte repede |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
9 |
Este adesea rautacios si razbunator |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
10 |
De cele mai multe ori el initiaza cearta cu fratii (daca nu are frati bifati zero) |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
11 |
De cele mai multe ori el initiaza cearta cu alti copii |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
12 |
Ameninta sau intimideaza alti copii |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
13 |
Chinuie animalele |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
14 |
Minte des spre a obtine avantaje sau bunuri sau pentru a scapa de obligatii |
0 |
1 |
2 |
3 |
|
15 |
Fura des bani sau obiecte de valoare |
0 |
1 |
2 |
3 |
Fisa de lucru 3: Chestionar de evaluare a situatiilor – problema din familie
Analizati cele 3 fise – chestionar si adaptati-le la stilul propriu de colaborare cu parintii.
In situatiile enumerate mai jos apar probleme cand copilul trebuie sa urmeze cerinte, indicatii sau reguli ?
Daca DA, atunci incercuiti cuvantul „da” si apoi incercuiti una din cifrele alaturate de la 1 la 9. Aceste cifre indica cat de intensa este / vi se pare problema. 1 inseamna ca problema este putin accentuata, iar 9 inseamna ca problema este foarte accentuata.
Daca in situatia descrisa nu exista o problema incercuiti cuvantul „NU” si treceti la urmatoarea intrebare.
|
Nr. crt. |
Situatia |
Situatia este sau nu problematica |
Cat de accentuata este problema |
||||||||||
|
Putin accentuata |
|
Foarte accentuata |
|||||||||||
|
1 |
Cand copilul se joaca singur |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
2 |
Cand copilul se joaca cu altii |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
3 |
La masa |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
4 |
La imbracare si dezbracare |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
5 |
La spalat si la baie |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
6 |
Cand dati un telefon |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
7 |
La televizor |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
8 |
Cand aveti musafiri |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
9 |
Cand ii vizitati pe altii |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
10 |
In public (la magazine, localuri) |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
11 |
Cand mama este acasa si este ocupata |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
12 |
Cand tata este acasa |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
13 |
Cand copilul trebuie sa rezolve ceva |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
14 |
La temele de acasa |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
15 |
La culcare |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
|
16 |
In masina |
NU |
DA |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
|
Evaluarea finala
—Predarea portofoliului
—Reprezentari si asteptari reciproce
—Alte reprezentari grafice ale influentei factorilor familiali asupra
dezvoltarii personalitatii copilului (floare, soare, casa… cu argumente)
PORTOFOLIUL VA CUPRINDE:
- Proiect de parteneriat gradinita familie, elaborat dupa exemplul prezentat la curs
- O reprezentare grafica a influentei factorilor familiali asupra dezvoltarii personalitatii copilului – cu argumente
- Un exemplu de chestionar dat parintilor pentru cunoasterea mediului familial al copilului.
Reprezentari si asteptari reciproce:
Analiza individuala a asteptarilor fiecarui cursant prin comparatie cu aspectatiile acestora la inceputul modulului.
Joc de rol: „Ce mi-a placut, ce nu mi-a placut!”
Completarea unui chestionar de evaluare.
BIBLIOGRAFIE
1. Eugenia Popescu, Elena Rafaila – Pedagogie prescolara – E.D.P. Bucuresti 1996
Alexandra Mateias, Hristu Barbu
Filofteia Serban
2. Döpfner, Schürmann, Lehmkuhl – Copilul hiperactiv – Editura ASCR 2000
si incapatanat
3. Elisabeta Stanciulescu – Sociologia educatiei familiale – Editura POLIROM 2002
4. Ioan Mihailescu – Sociologie generala - Editura POLIROM 2003
5.Septimiu Chelcea, Petru Ilut – Enciclopedie de – Editura Economica 2003
psihosociologie
|
