Pe baza propriilor cercetari experimentale precum si a observatiilor noastre asupra activitatiilor desfasurate in invatamantul prescolar prezentam unele date de ordin teoretic si practic referitoare la cultivarea spiritului de creativitate in cadrul activitatilor desfasurate in gradinita.
Dupa cum se stie varsta prescolara este perioada care se caracterizeaza printr-un remarcabil potential creativ. Daca acesta nu este fructificat, pierderile ce se produc sunt mari, iar recuperarile ulterioare sunt partiale si adesea minime.
Dezvoltarea potentialului creativ al copiilor prezinta importanta nu numai sub aspect pedagogic ci si de ordin social. Astfel in perioada prescolara, imaginatia se exprima viu in activitati de constructie, desen, uneori in muzica si creatia de basm. Este perioda in care, in imaginatia copilului se reflecta realitatea fiindca ea nu creaza nimic care sa nu fi fost dat, intr-o forma sau alta, in experienta.
Aspectul creator al acestei functii se manifesta nu in materialul folosit ci in modul de combinare a materialului. De aceea chiar atunci cand copilul reproduce realitatea in jocuri, in desen reproducerea este o creatie fiindca este un fel de a vedea originalul.
La varsta prescolara este necesara stimularea potentialului creator al copiilor prin activarea acelor valori intrinseci latente, precum originalitatea,perseverenta interesele cognitive si cele artistice. Gradinita devine astfel, primul mediu organizat pentru o maxima valorificare a resurselor multiple ale copiilor. In sensul larg, in intelegerea creativitatii, putem include trei factori la care se asociaza: fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea.
Fluiditatea se refera la bogatia si usurinta in realizarea asociatiilor mentale, imaginative, ideative. Cu alte cuvinte fluiditatea presupune capacitatea de a realiza asociatii multiple, intr-un flux spontan, amplu, bogat, cu o desfasurare rapida, facila, cu o succesiune curgatoare fireasca. Ea se exprima si prin debitul verbal, ideativ, asociational, adica capacitatea de a realiza cat mai multe asociatii posibile intr-o anumita unitate de timp.
In invatamantul prescolar ansamblul formelor de activitate consacrate dezvoltarii vorbirii, si indeosebi imbogatirii vocabularului, pot include in desfasurarea lor modalitati de antrenare a fluiditatii verbale. In acest sens am solicitat copiilor sa enumere cat mai multe cuvinte care incep cu un anumit sunet sau care au un anumit numar de sunete. Tot pentru antrenarea fluiditatii verbale am cerut copiilor sa gaseasca un numar cat mai mare de solutii, raspunsuri pentru un concept verbal prezentat. De exemplu am cerut copiilor sa-mi numeasca toate plantele care pot inflorii sau toate animalele care traiesc pe langa casa omului, sau tot ce se poate deplasa pe uscat, toate obiectele care nu fac zgomot.
Pentru stimularea fluiditatii expresiv-verbale am pus accent pe elaborarea de propozitii care sa exprime cat mai frumos o idee, un mesaj,un anumit continut al comunicarii. Am cerut copiilor sa formuleze unele titluri pentru desenele lor sau pentru o anume povestire ori poezie. Toate aceste cerinte au un rol formativ in antrenarea si cultivarea potentialului creativ al copiilor.
Un alt factor structural al creativitatii este flexibilitatea
Aceasta a fost considerata ca “ principalul factor psihic cognitiv al creativitatii “. Ea se refera la capacitatea de a modifica rapid, cursul gandirii in conditiile in care situatiile obiective solicita aceasta. Asa, de exemplu, am solicitat copiii sa descopere mai multe modalitati de a clasifica sau de a grupa unele obiecte sau figuri colorate diferit. Ei vor cauta diferite planuri si criterii multiple din initiativa proprie ( flexibilitatea spontana ) sau indrumati de educatoare ( flexibilitate adoptativa ).
Originalitatea este definita de catre P.Popescu Neveanu ( 1978 ) prin noutate si raritate. Ea presupune o interpretare personala a lucrurilor a situatiilor comune, a capacitatii de a formula raspunsuri neobisnuite care pot crea starea de surpriza.
Cultivarea creativitatii la copii prescolari se poate realiza prin multiple cai si prin variate mijloace. Copilul “ este prin natur sa un creativ “ iar tendintele sale creative se pot manifesta in diverse domenii: plastic, constructii, modelaj, uneori muzica si in creatia verbala, deci domenii care sunt avute in vedere prin intregul proces instructiv-educativ din gradinita. In toate aceste activitatii am dat posibilitatea copiilor sa-si exprime in mod personal parerile, sa interpreteze situatiile sau rolurile in stil personal sa creeze o constructie un desen, o pictura, dupa imaginatia lor.
In jocurile de constructie de exemplu copilul invata cum sa-si coordoneze ochiul cu mana, sa-si exerseze miscarile fine ale maini, dar si sa colaboreze cu partenerii de joaca, sa-si exprime si sa accepte idei ori sa recreeze intr-un mod inedit mediul inconjurator.
Urmarind indeaproape activitatile de constructie am cerut copiilor sa gaseasca cat mai multe solutii de valorificare a materialelor puse la dispozitie: cuburi, puzzle, truse de constructii, jucarii, diverse materiale din natura, cutii goale, papusi, etc. Copiii sau organizat in gupuri. Unii au construit blocurile din cartierul din care locuiesc, alti au construit ferma de animale, imbinand cuburile de lemn cu materiale din natura. Au construit arici din cartofi in care au infipt scobitori iar din chibrituri pasari cu pene. Pentru construirea unor castele in care locuiau personajele din povestile cunoscute copii au folosit cuburi pietre paie. Pe intregul parcurs al jocurilor de constructie copiii verbalizeaza ceea ce confectioneaza din materialele puse la dispozitie. Adesea folosind ulterior constructiile in cadrul expunerii unor povesti.
Pentru a fi cat mai stimulative, interesante si a pune copiii in situatia de a crea lucrari noi si originale in cadrul activitatilor manuale, am utilizat materiale diferite, cerandu-le sa le modifice forma fara a tine seama de conturul initial. Prin intrebari de genul “ Poti sa creezi diferite obiecte prin indoirea si decuparea hartiei ? “, copiii au creat : pasari, podoabe pentru Pomul de Craciun.
Din carton, material textil diferit colorat, din coaja de copac puse la indemana copiilor acestia au confectionat diverse tablouri reprezentand cosuri cu flori, campuri cu flori, rame inflorate.
Din staniolul capacelor de la paharele de lapte copiii si-au facut medalioane pe care cu creionul au imprimat o floare, un grup de buline linii in diferite directii, simple puncte. Initial aceste medalioane erau destinate papusilor, dar incantate de frumusetea creatiei proprii, unele din fetite si
le-au atarnat la gat fiind nespus de multumite.
Spiritul de creativitate nu s-a reflectat numai in lucrari individuale ci si in activitati colective. Astfel in aceasta iarna copiii au realizat impreuna un tablou de iarna.Pe o bucata de placaj am batut de jur imprejur cuie, printre care copiii au urzit ata groasa realizand astfel “ gardul care imprejmuia o “curte “. In “curte” au sfarmat poliester alb, sub forma de zapada. Din cutii de chibrituri au construit o “casa”, langa casa au asezat crengute uscate de pom peste care de asemenea au scuturat hartie alba facuta din mici bucatele . In mijlocul “curtii” au asezat un om de zapada, realizat din ghemuri de ata alba, de diferite marimi. Prin curte au asezat pasari. Astfel au contribuit fiecare cu cate ceva au creat un “ tablou frumos de iarna “.
Pentru a reda un aspect de primavara, copiii au construit un tablou specific acestui anotimp.Lucrand in colectiv, ei au cooperat, s-au sfatuit au luat hotarari in comun, le-au indeplinit cu placere si au realizat lucruri deosebit de apreciate de vizitatorii gradinitei, dar mai ales de parinti.
Potentialul creativ al copiilor se devolta si in cadrul activitatilor de educatie artistico-plastica. In cadrul activitatiilor de desen am prezentat copiilor un model nestructurat de covoras cerandu–le sa coloreze si sa completeze casutele asa cum vor ei dar sa fie cat mai frumos.
Analizand lucrarile am tinut seama de numarul de culori folosite de numarul modelelor combinate, de diversitatea modelelor folosite in realizarea covorasului. Prin aceasta am urmarit parametrul de fluenta. Flexibilitatea am desprins-o din numarul de modele folosite, diversitatea lor, adica daca modelele nu se repeta. Originalitatea se refera la modele noi create de copii, la modele unice, care apar in mod spontan, neinvatate.
Tot in cadrul activitatiilor de desen am cerut copiilor sa reprezinte grafic, prin cercuri, si ovale, diferite obiecte. Fiecare copil a reusit sa redea cel putin un obiect majoritatea reusind sa realizeze mai multe, ceea ce ne indreptateste sa-i consideram pe acestea din urma ca avand o bogata imaginatie creatoare. Copiii au desenat: masina, avion, soare, copac, copil, ochelari, mingi, fetita, balon, casa, floare etc.
Pentru marirea eficientei activitatilor plastice si pentru influientarea capacitatii creatoare a prescolarilor, am aplicat si alta modalitate: am dat copiilor foi de bloc pe care se afla conturul unei fetite, copiii urmand sa coloreze cu acuarele imbracamintea, incaltamintea cu culorile lor preferate. Am constatat ca prescolarii indragesc mai mult activitatile de pictura decat cele de desen. Le executa cu placere deosebita iar aceste activitati sunt un bun prilej de stimulare a creativitatii.
In urma plimbarilor organizate cu copiii in jurul gradinitei, am observat gradinile cu copaci si flori din fata fiecarei case, in toate cele patru anotimpuri. Pentru a asigura exprimarea cat mai complexa a copiilor in propriile lor lucrari si pentru a stimula capacitatea de exprimare libera a impresiilor lor, le-am propus sa picteze gradina din fata casei fie pe timp de primavara, vara fie pe timp de toamna. Am constatat ca foarte multi prescolari si-au ales primavara pictand copaci infloriti si trandafiri, cei mai multi de culoare rosie si toamna crizanteme cu frunze galbene, maron, ruginii si pe alocuri verzi.
Activitatile de pictura ne dau posibilitatea sa le dezvoltam copiilor gustul estetic, sa-i initiem in tehnica picturii si a combinarii culorilor si sa-i obisnuim cu limbajul plastic.
Se stie ca cei mici au inclinatii naturale catre muzica. Deseori in jocurile lor pot fi auziti cantand sau fredonand ceva compus de ei. Uneori bataia mingii ori diferite jocuri le sugereaza sunete muzicale, alteori murmurul apei sau fosnetul frunzelor le inspira liniste. Fiecare copil poate imagina si executa ritmuri diferite pe care grupa sau chiar educatoarea trebuie sa le respecte: bataia palmelor, bataia genunchilor, a gleznelor, a umerilor, lovirea unui pahar etc. Astfel copii au reusit in stil original sa creeze ritmuri de intensitate si durata diferite. Din cutii de carton si metalice cu material marunt in interior ( pietricele, nisip, bete, nasturi ), copiii au realizat instrumente noi pentru acompaniamentul unor melodii.
Copiii sunt curiosi prin firea lor dorind sa afle lucruri noi si interesante. Reusita activitatilor de educatie stintifca depinde in mare masura de intrebarile pe care le pun copii.Ei trebuie ajutati sa gaseasca raspunsuri si sa descopere lucruri noi, folosind intrbari calauzitoare. In cadrul plimbarilor organizate in natura am observat plantele si copacii din vecinatatea gradinitei. Am cerut copiilor sa descrie ciclul anual de transformari a unui copac si felul in care ne ajuta acesta. Copii au dat urmatoarele raspunsuri: primavara pomul imugureste si face flori, vara ne da cirese si umbra. Toamna ne da fructe, ii cad frunzele si iarna ramane gol. Bradul este verde mereu. Pomul nu se usuca daca are apa. Din pomii care se taie se fac lemne pentru foc iar la Combimat hartie. Raspunsurile lor atesta o pronuntata flexibilitate verbala si originalitate pentru ca ne ofera un numar mare de categorii de ideii privind mediul inconjurator.
Pentru a dezvolta creativitatea copiilor, educatoarea trebuie ca in toate ocaziile sa dea ea insasi dovada de calitati creatoare. In acest sens am cautat mai intai sa creez un mediu ambiant, placut copiilor, in care sa se simta bine, sa lucreze cu placere in care spiritul lor creator sa se poata manifesta. Am facut din sala de grupa o incapere curata frumoasa, atragatoare. Pe pereti sunt asezate desene care reprezinta eroii povestilor indragite cat si imagini cu cele patru anotimpuri. Am plasat rafturi de marimi diferite, frumos decorate, pe care sunt expuse lucrarile copiilor ca intr-o expozitie permanenta. Am insotit uneori activitatile practice cu melodii adecvate stimulatoare a creativitatii copiilor. Aprecierile asupra lucrarilor copiilor au fost obiective, stimulatoare, pentru ca “ micutii fauritori de frumuseti “ sa devina viitorii fauritori de valori materiale si spirituale
|