Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Dezvoltarea proceselor si a capacitãtilor psihice la vîrsta scolarã micã

gradinita



Dezvoltarea proceselor si a capacitãtilor psihice la vîrsta scolarã micã


Dezvoltarea proceselor si a reprezentãrilor senzoriale



Dezvoltarea gîndirii si a limbajului

Dezvoltarea functiilor mnezicã si imaginativ -creativã

Specificul afectivitãtii si al motivatiei la vîrsta scolarã micã

Vointa si atentia la vîrsta scolarã micã

Caracteristicile personalitãtii la vîrsta scolarã micã




Dezvoltarea proceselor si a reprezentãrilor senzoriale

Desi maturizarea organelor de simt se terminã relativ de timpuriu în dezvoltarea ontogeneticã, dezvoltarea senzatiilor este un proces în continuã desfãsurare. La vîrsta de 6,7 ani se constatã o lãrgire a cîmpului vizual, atît a celui central, cît si a celui periferic precum si o crestere a preciziei în diferentierea nuantelor cromatice. Se înregistreazã progrese ale capacitãtii de receptionare ale sunetelor înalte si ale capacitãtii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Copilul poate aprecia pe cale auditivã distanta dintre obiecte dupã sunetele si zgomotele pe care le produc. Senzatiile lui se subordoneazã noului tip de activitate, învãtarea.

Pe parcursul micii scolaritãti perceptia cîstigã noi 19319u2013t dimensiuni, evolueazã. Dacã sincretismul, perceperea întregului este o caracteristicã ce se mentine de-a lungul întregii prescolaritãti, fenomenul începe sã se diminueze la scolarul mic. Aceasta se datoreste atît cresterii acuitãtii perceptive fatã de componentele obiectului perceput, cît si a schemelor logice, interpretative, care intervin în analiza spatiului si a timpului perceput. Progresele perceptiei spatiului evidentiazã în primul rînd îmbogãtirea experientei proprii de viatã a copilului. Cresc distantele pe care le percepe copilul, se produc generalizãri ale directiei spatiale, se încheagã simtul topografic. Sub influenta experientei scolare creste precizi diferentierii si a denumirii formelor geometrice, se dezvoltã capacitatea de a distinge formele ca volum, de formele plane.

Perceptia timpului înregistreazã o nouã etapã de dezvoltare. Programul activitãtilor scolare are o desfãsurarea precisã în timp atît în ceea ce priveste succesiunea pe zile, cît si în ceea ce priveste succesiunea pe ore. Îndeosebi la începutul micii scolaritãti se mai înregistreazã unele erori de apreciere a timpului, mai ales în raport cu microunitãtile de timp, însã treptat, ele se diminueazã.

Reprezentãrile scolarului mic sunt putin sistematizate, confuze. Sub actiunea învãtãrii însã, ele capãtã modificãri esentiale atît în ceea ce priveste sfera si continutul , cît si in ceea priveste modul de a se produce si de a functiona. Devine posibilã folosirea liberã, voluntarã a fondului de reprezentãri existent, iar pe o treaptã mai înaltã copilul reuseste sã descompunã reprezentarea în pãrti componente, în elemente si caracterisitici cu care poate opera independent de contextul situatiei. El le include în noi combinatii, creînd noi imagini.


2. Dezvoltarea gîndirii si a limbajului

În conceptia lui J. Piaget, dezvoltarea gîndirii în stadiul operatiilor concrete prezintã urmãtoarele caracterisitici:

-mobilitatea crescutã a structurilor mentale permite copilului luarea în considerare a diversitãtii punctelor de vedere; faptul se datoreazã cristalizãrii operatiilor mentale care au la bazã achizitia reversibilitãtii: copilul poate concepe cã fiecãrei actiuni îi corespunde o actiune inversã care permite revenirea la starea anterioarã

-în baza operationalitãtii crescânde a gândirii, pasul spre logicitate este fãcut si prin extinderea capacitãtii de conservare a invariantilor

-aceastã achizitie permite saltul de la gândirea de tip functional la cea de tip categorial



-se dezvoltã operatiile de clasificare, incluziune, subordonare, seriere, cauzalitate.

-se dezvoltã rationamentul cauzal, copiii încearcã sã înteleagã, sã examineze lucrurile în termeni cauzali

-ceea ce diferentiazã acest prim stadiu logic de urmãtorul este faptul cã operatiile mentale rãmân dependente si limitate de continutul pe care îl pot prelucra: materialul concret

-astfel se explicã si caracterul catgorial-concret (notional) al gândirii scolarului mic; în stadiul urmãtor se va completa si desãvârsi procesualitatea cognitivã prin aparitia formelor categorial-abstracte (conceptele).

În cursul micii scolaritãti se dezvoltã atît limbajul oral cît si cel scris. În ceea ce priveste limbajul oral, una dintre laturile lui importante este conduita de ascultare. În cursul micii scolaritãti se formeazã capacitatea de citit-scris si aceasta impulsioneazã de asmenea progresele limbajului. Lecturile literare fac sã creascã posibilitãtile de exprimare corectã. Se însuseste fondul principal de cuvinte al limbii materne care ajunge sã numere spre sfîrsitul micii scolaritãti la aproape 5000 de cuvinte dintre care tot mai multe pãtrund în limbajul activ al copilului.

Copiii se obisnuiesc ca prin limbajsã-si planifice activitatea, sã exprime actiunile ce le au de fãcut, ordinea în care vor lucra. Toate acestea vor influenta nu numai asupra perfectionãrii conduitei verbale, ci si asupra dezvoltãrii intelectuale, contribuind la formarea capacitãtii micilor scolari de a rationa, de a argumenta si demonstra.


Dezvoltarea functiilor mnezicã si imaginativ-creativã


Specific vîrstei scolare mici este cresterea considerabilã a volumului memoriei. În fondul memoriei pãtrunde un marevolum de informatii. Elevul memoreazã si retine date despre uneltele cu care lucreazã, despre semnele si simbolurile cu care opereazã, despre noii termeni pe care îi utilizeazã, despre regulile pe care le învatã. Comparativ cu clasa întîi, în clasa a patra se memoreazã de 2,3 ori mai multe cuvinte.

Gratie cooperãrii memoriei cu gîndirea, se instaleazã si se dezvoltã formele mediate ale memoriei bazate pe legãturile de sens dintre date. O ilustrare a acestei caracteristici o constituie posibilitãtile active ale scolarilor mici de a transforma si organiza în alt mod materialul memorat.

Axarea memoriei pe sensuri logice face sã creascã de 8 pînã la 10 ori volumul ei, prelungeste timpul de retinere, sporeste trãinicia si productivitatea legãturilor mnezice.

Intrarea în scolaritate creeazã si functiei imaginative noi solicitãri si conditii. Descrierile, tablourile, schemele utilizate în procesul transmiterii cunostintelor solicitã participarea activã a proceselor imaginative. Este mult solicitatã imaginatia reproductivã, copilul fiind pus adesea în situatia de a reconstitui imaginea unor realitãti pe care nu le-a cunoscut niciodatã. În strînsã legãturã cu imaginatia reproductivã se dezvoltã imaginatia creatoare.

Formele creative ale imaginatiei scolarului mic sunt stimulate de joc si fabulatie, de povestire si compunere, de activitãti practice si muzicale, de contactul cu natura si activitãtile de muncã.

Asadar în perioada micii scolaritãti, imaginatia se aflã în plin progres atît sub raportul continutului cît si al formei. Comparativ cu vîrsta prescolarã, ea devine însã mai criticã, se apropie mai mult de realitate, copilul însusi adoptînd acum fatã de propria imaginatie o atitudine mai circumspectã de autocontrol.


Specificul afectivitãtii si al motivatiei la vîrsta scolarã micã

Status-rolul de scolar face ca la aceastã vîrstã copilului sã I se rezerve atît în cadrul familiei, cît si printre ceilalti copii o nouã pozitie, caracterizatã prin însemne exterioare si semnificatii sociale distincte.

Asupra afectivitãtii scolarului mic îsi pun amprenta atît sarcinile de învãtare propiu-zise cît si relatiile interpersonale din cadrul colectivitãtii scolare. Se dezvoltã astfel atît emotiile si sentimentele intelectuale precum si sentimentele si emotiile morale si estetice. Trãirile intelectuale sunt generate îndeosebi de învãtare ca activitate de cunoastere, cu greutãtile, cu reusitele, cu esecurile ei. Învãtarea organizatã rational, care oferã copilului perspectiva reusitei devine atrãgãtoare, plãcutã, contribuind la atasamentul lui fatã de scoalã si fatã de munca intelectualã.



Deosebit de important pentru constituirea motivatiei scolare este dinamica proceselor de apreciere si autoapreciere. Activitatea scolarului mic poate fi sustinutã nu numai de o motivatie externã, ci si de o motivatie internã care activeazã procesul de asimilare a cunostintelor într-un mod continuu.

Motivele mai largi, motivele sociale ale conduitei scolarului mic sunt strîns legate nu numai de activitatea de învãtare, dar si de modul cum sunt organizate si cum se desfãsoarã interactiunea si activitatea de comunicare cu ceilalti. Important este ca acestea sã fie fundamentate pe activismul copiilor, pe independenta si initiativa lor creatoare.


5. Vointa si atentia la vîrsta scolarã micã

Una din trãsãturile specifice ale micii scolaritãti o reprezintã impregnarea tot mai puternicã a conduitei copilului cu o notã de intentionalitate si planificare. Multe din conduitele copilului încep sã se deruleze sub semnul lui trebuie, este necesar, nu trebuie. Vointa ca mod de rãspuns la aceste comenzi iradiazã larg în cuprinsul personalitãtii copilului punîndu-si amprenta si asupra altor compartimente ale vietii psihice. Perceptia devine intentionalã, sistematicã si sustinutã prin efort voluntar, transformîndu-se în observatie. Tot acum se formeazã memoria si atentia voluntarã capacitatea concentrãrii mentale voluntare de duratã mai mare în rezolvarea unor probleme de gîndire.

La începutul micii scolaritãti, volumul atentiei este încã redus, copiilor fiindu-le greu sã prindã simultan în cîmpul atentiei, explicatiile verbale si tablourile intuitive, actiunile pe care le fac ei si cele întreprinse de colegi, desfãsurarea propiuzisã a actiunii si rezultatul ei.

Pentru a contracara aceste efecte si a limita neajunsurile atentiei scolarului mic este necesarã o organizare corectã a însãsi activitãtii de învãtare: solicitarea cît mai frecventã a actiunilor practice externe de operare cu obiecte, alternanta acestora cu activitatea în plan mintal, asigurarea unui tempou optim al lectiei.


7.Caracteristicile personalitãtii la vîrsta scolarã micã

Bazele personalitãtii copilului se pun încã de la vîrsta prescolarã cînd se schiteazã unele trãsãturi mai stabile de temperament si caracter. Intrarea în scoalã, trecerea la o nouã formã de activitate si la un nou mod de viatã vor influenta într-un mod determinant asupra formãrii în continuare a personalitãtii.

Statutul de scolar cu noile lui solicitãri, cerinte, sporeste importanta socialã a ceea ce întreprinde si realizeazã copilul la aceastã vîrstã. Noile împrejurãri lasã o amprentã puternicã asupra personalitãtii lui atît în ceea ce priveste organizarea ei interioarã cît si în ceea ce priveste conduita sa externã.

Pe plan interior, datoritã dezvoltãrii gîndirii logice, capacitãtii de judecatã si rationament se pun bazele conceptiei despre lume si viatã care modificã esential optica personalitãtii scolarului asupra realitãtii înconjurãtoare. Ca personalitate, copiii se disting prinr-o mare diversitate temperamentalã. Existã copii vioi, expansivi, comunicativi si copii retrasi, lenti. Contactul cu influentele modelatoare ale procesului educational dã nastere la anumite compensatii temperamentale.

Un rol important în reglarea activitãtii si relatiilor scolarului mic il au atitudine caracteriale. Educatorul trebuie sã cunoascã diversitatea carcterelor copiilor, observînd atent, meticulos, la clasã si în afara ei nu atît latura exterioarã a faptelor copilului cît mai ales care a fost motivul faptei. În functie de aceasta mãsura educativã poate sã meargã de la sanctionarea faptei extrioare pînã la restructurarea sistemului de relatii care l-au determinat pe copil sã se comporte astfel.










Document Info


Accesari: 11266
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2025 )